3,459 matches
-
prezentare a acestui instrument util de luare a deciziilor. Pasul 1: Identificarea și selectarea adevăratei probleme. Este, cu siguranță, cel mai important pas al procesului, deoarece modul În care este Încadrată problema are impact asupra tuturor rezultatelor ulterioare. Cea mai Întâlnită tendință În acest caz este să se identifice un simptom ca fiind problema sau să se definească problema În raport cu un rezultat dorit. Aici este util să determinați criteriile soluției. Să zicem că o companie produce 800 de obiecte pe zi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Este important să nu uitați că există o lege a rentabilității În scădere În ceea ce privește informațiile. Asigurați-vă că prețul informațiilor (timp, bani, oportunități) nu depășește beneficiile. Pasul 3: Analizarea problemei pentru a găsi cauzele care au provocat-o. Cea mai Întâlnită greșeală În rezolvarea problemelor este definirea lor În raport cu soluțiile. Oamenii cred căpun În discuție o problemă și, de fapt, prezintă o posibilă soluție. Pasul 4: Generarea posibilelor soluții. Cea de-a patra etapă presupune explorarea soluțiilor alternative la problema identificată
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
plan bun. Acesta ar trebui să identifice persoanele care urmează să fie incluse În programul de instruire, durata și frecvența acestui program, precum și locul unde se va desfășura. Ultima problemă ar fi reprezentată de domeniile acoperite. Câteva dintre cele mai Întâlnite arii de instruire acoperite de manageri includ: Ă cunoașterea și utilizarea produsului; Ă instruire specializată conform cerințelor postului; Ă domenii ce țin de serviciile pentru clienți (gestionarea reclamațiilor, abilități de comunicare telefonică, atitudine); Ă abilități de comunicare (scrisă, verbală, nonverbală
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mortalității infantile. Se pune problema de unde provin discontinuitatea tranzițiilor și oscilațiile exodului spre bunăstare și libertate socială în cazul României; sunt date de configurația accidentată a lumii în care trăim (sud-estul Europei) sau de absența unui Moise în seceta deșertului întâlnit? Experiența istorică pare să sugereze cauza dublei determinări a discontinuităților tranziției, anume configurația geopolitică și absența liderilor providențiali. Poate fi vorba însă și despre alți factori din straturile culturale ale determinismului<footnote Dumitru Sandu, op. cit., p. 15. footnote>. 1.2
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tehnici pot fi reprezentate sintetic astfel: analiza activității: este orientată spre o persoană sau un grup de persoane care participă la o activitate complexă. Scopul tehnicii îl reprezintă descrierea fiecărei activități în raport cu durata și frecvența realizării, dificultățile și „locurile înguste” întâlnite, numărul și tipul de erori, materialele și informațiile necesare pentru execuție, interacțiunile cu alte activități etc.; analiza de protocol: combină caracteristicile interviului cu cele ale analizei activității, prin observarea și intervievarea executantului pe parcursul desfășurării unei activități. Tehnica permite identificarea tipului
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
procedurilor de audit amintite mai Înainte, sub forma celor patru tipuri de analiză pentru depistarea fraudelor și evaluarea riscului de fraudă, conferă astfel analizei economico-financiare un rol deosebit de important ca metodă de cercetare care poate răspunde cu succes noilor provocări Întâlnite În cadrul misiunilor de audit financiar. Analiza economico financiară reprezintă un mijloc de cunoaștere a realității prin intermediul cauzelor (Mironiuc, 2006, p. 11ă și, transpusă În domeniul auditului financiar, conduce la o cercetarea sistemică, Într-o manieră statică sau dinamică, postfactum sau
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Tot acest material ar putea fi împărțit, grosso modo, în trei mari domenii, în funcție de natura contribuției lor la specificul câmpului de cercetare. Studii în care narațiunea este utilizată pentru investigarea oricărui subiect de cercetare Această categorie este cel mai des întâlnită și, tototdată, cea mai eterogenă; ea include majoritatea studiilor din domeniul cercetării narative. Ancheta narativă poate fi utilizată atât ca studiu-pilot în procesul de delimitare a unor instrumente obiective de cercetare, cât și ca parte a unei strategii de cercetare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pregnante categorii pentru fiecare grupă - apar în tabelul 6.2. Prima categorie dintr-un anumit profil este cea mai frecventă, iar ordinea categoriilor se bazează pe frecvența lor. Deoarece ne referim la primele zece (din 35) dintre cele mai des întâlnite categorii, trebuie amintit faptul că până și cele mai puțin frecvente din tabelul nostru au fost, de fapt, destul de populare, apărând cel puțin o dată la mai mult de o treime din grupă. Aceste patru profiluri oferă o imagine detaliată și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Ce vreți să spuneți?”, „La ce vă referiți când...”, „Definiți exact termenii...”, „Din ce perspectivă priviți?...”. Așadar, funcția metalingvistică a limbajului presupune centrarea mesajului asupra codului, corespunzător preocupărilor de a înțelege și de a fi înțeles. Această funcție e frecvent întâlnită și în comunicarea scrisă sub forma apozițiilor explicative. De multe ori, este înlocuită de paranteze (se dau exemple, se fac precizări, se fac clarificări) sau de liniile de pauză, ori de punctele de suspensie, pentru delimitarea unei explicații suplimentare. Impactul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întreba pe tata sau pe mama ce înseamnă! Concluzie De asemenea, în cadrul altor experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este superioară unui curs oral (sau radioului). De
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
implicarea necorespunzătoare a părinților și a comunităților determină formarea unor atitudini și a unui sistem educațional care nu se bazează În primul rând pe nevoile comunității, pe dorințele părinților sau pe interesele elevilor; • bariere generate de curriculum - cel mai frecvent Întâlnite sunt: - un curriculum inflexibil, nediferențiat, care nu ia În considerare cerințele, specificul preferințelor și stilurilor de Învățare ale elevilor; - un curriculum irelevant, care nu furnizează informații semnificative pentru experiența de viață și cultura elevului; - un curriculum prezentat Într-un limbaj
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
punctul de vedere al capacităților intelectuale; experiența și competența psihopedagogică a educatorului. Plecând de la aceste premise, specialiștii au propus unele modalități de instruire diferențiată prin acțiuni de reorganizare a activității didactice. Dintre acestea, pot fi enumerate câteva orientări mai frecvent Întâlnite: - grupe de nivel - sunt constituite prin gruparea elevilor de aceeași vârstă În funcție de aptitudinile lor generale, alcătuindu-se astfel colective omogene de elevi; - grupe de nivel-materii În cadrul claselor omogene; - instruirea pe grupe constituite temporar; - grupe pentru elevi cu aptitudini deosebite În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
părinților, nivelul de implicare și expectanțele lor În ceea ce privește rezultatele școlare ale copiilor lor. 8.4. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități fizice/locomotoare tc "8.4. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități fizice/locomotoare " Este o componentă a Învățământului integrat Întâlnită și până acum În unele școli de masă unde existau unii copii cu deficiențe fizice, mai mult sau mai puțin vizibile, care frecventau cursurile alături de copiii normali, absolvind diferite forme de Învățământ (inclusiv Învățământul superior). Pentru ca integrarea școlară a elevilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de lungă durată va fi de reducere a abilităților de coping, prin instalarea unei veritabile epuizări consecutive, adică a sindromului de burn-out. În aceeași ordine de idei, inclusiv potențialul de a face față conflictelor - o formă de stres foarte des întâlnită astăzi - depinde, în mare măsură, de mecanismele de coping instalate în aceste circumstanțe. Ele sunt, de fapt, responsabile chiar de păstrarea identității personale. Între tipurile de control al stresului, personalitate și mecanismele de coping, se descrie o corelație certă (Carpenter
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
public, ci și a multor comentatori oficiali ai informației colective. Mai întâi, să invocăm faptul că opinia publică e personificată și reificată. Expresii ca „opinia publică din Franța se pronunță pentru...”, „opinia publică americană condamnă...” sunt exemple de acest fel întâlnite foarte frecvent. Dacă însă formulările de genul respectiv sunt luate doar într-un sens metaforic, deci se are în vedere faptul că e vorba de o agregare a opiniilor unor indivizi concreți, și, mai cu seamă, dacă se poate demonstra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la oboseala subiectului și/sau a operatorului și, deci, la scăderea atenției și la înmulțirea greșelilor întâmplătoare. Din păcate, acest precept al limitării duratei chestionării, subliniat insistent de toate manualele de metode, este parcă tot mai adesea ignorat; chestionare imensesunt întâlnite mai cu seamă în cercetări inițiate de diverse organisme care comandă partea de anchetă institutelor de sondaj, primind doar rezultatele, fără să aibă posibilitatea să testeze în mod direct câte erori se introduc prin prelungirea aplicării chestionarelor peste limitele recomandate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lumină favorabilă, în concordanță cu un set de norme și valori socialmente acceptate. Fenomenul este identic sau în strânsă legătură cu ceea ce alți autori numesc„răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu” etc., expresia cel mai frecvent întâlnită fiind totuși cea adoptată de noi. Vom stărui asupra ei și pentru că ne oferă ocazia de a invoca un exemplu de cercetare prin așa-numita „metoda evaluatorilor”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată ca variabilă apartepentru prima dată de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din urmă și provoacă deformări constante în aprecierea informației solicitate prin chestionar. Este evident că operatorului i se cere un anumit grad de inteligență și un anumit nivel de instrucție care să-i permită să se adapteze la diferitele situații întâlnite. E vorba aici de o flexibilitate în abordarea oamenilor, ținând seama că, având același chestionar în mână, va intra poate și în casa unui om lipsit de elementare noțiuni culturale sau de politețe, și în casa unui intelectual rasat sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
versus decizia de a nu avea copii; relațiile consagvine; relațiile ilegitime și violurile; status-ul afectat sau neafectat de o maladie (dacă se cunoaște); datele persoanei care a efectuat pedigriul; data în care a fost întocmit pedigriul. 5.4. Dificultăți întâlnite în colectarea datelor pentru un pedigri Colectarea datelor pentru întocmirea unui pedigri presupune o serie de dificultăți. Astfel, accesul la toți membri familiei de unde provine probandul nu este întotdeauna ușor, în mare parte din cauza distribuției geografice, dar și a lipsei
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la toxoplasmoză (semnul Franceschetti), deși condiția se poate regăsi și în alte boli infecțioase, în timp ce absența senzației dureroase sau chiar de presiune la aceeași manevră este sugestivă pentru tabes (semnul Haennel). Modificările pupilei sunt semnificative în unele afecțiuni. Mioza este întâlnită curent în intoxicația cu morfină, pilocarpină, uremie, substanțe organo-fosforate, compresiuni ale simpaticului cervical și dorsal. Convergența la maxim a ochilor provoacă tahicardie la simpaticotonici (semnul Ruggery). Concomitent se formulează întrebări referitoare la acuitatea vizuală, expunerile profesionale cu suprasolicitare vizuală sau
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
fantastic, experimentat parțial cu peste două decenii În urmă, În romanul Șarpele. Noua viziune fantastică „nu mai este produsă de un agent insolit, nu mai este provocată de evenimente bizare sau determinată de un element exterior, identificabil, modalitate narativă frecvent Întâlnită, ci este declanșat de prezența unor universuri paralele” (). În spațiul realității comune, logic și rațional, există un alt spațiu ilogic și ireal, neștiut și nesesizat de personaje, aflat ulterior, fragmentar sau integral, ori necunoscut niciodată. M. Eliade Însuși a teoretizat
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care ni-l dorim sau care credem că ne aparține de drept, nu ne putem proteja timpul și spațiul personale etc. De asemenea, furia noastră se declanșează atunci când un eveniment ne zdruncină sistemul de valori. Bunăoară, o valoare destul de des întâlnită este reciprocitatea: așteptăm, în principiu, de la ceilalți să se comporte față de noi precum ne comportăm noi față de ei46. O lipsă de reciprocitate ne enervează (cu ușurință); se poate întâmpla ca (într-o relație interpersonală) fiecare să aibă propria sa viziune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să afle ce este fericirea, putem spune (având conștiința imperfecțiunii opțiunilor noastre) că (Lelord, André, 2003): • ea este o stare de mulțumire, pe care o simțim atunci când avem ceea ce ne dorim (fiind vorba despre dorințele rezonabile și cele mai des întâlnite); armonia în relațiile cu oamenii pe care îi iubim și colaborăm, un viitor fără griji, în mare măsură controlabil; • este o activitate cu scop dorit și asumat. Febrilitatea și implicarea totală ce însoțește o sarcină interesantă, sporul avut în muncă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000 ! pe care le vărsase din oală în pat.’’ De asemenea o schiță de moravuri, Olga și spiriduș, și calificată de autorul însuși drept ,,basm’’, debutează prin aceleași fraze stereotip enunțiative întâlnite, invariabil, în întreaga structură a genului. De această dată, însă, ceremonialul grav și naiv imprimat ,,zicerii’’ este în mod direct și fără probleme,,desacralizat’’. Aglomerând cu erudită și comică plăcere fel de fel de nume recrutate din tezaurul mitic-folcloric autohton
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]