13,784 matches
-
Vișinel nu se mai afla în pat. Fereastra era larg deschisă, semn că pe acolo evadase băiatul. Patul nici nu fusese desfăcut. Renunțase și la plăcerea de a parcurge drumul promis cu mașina. Plecase în toiul nopții cu gândul să întâmpine zorii zilei în șatră, înainte ca lichidul dimineții să cuprindă zările. Se vede că îi plăcea nespus de mult să vadă primele clipiri ale ochiului soarelui pe geana orizontului. Așa făcea de ani în șir. Era un copil liber, asemenea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Stamate, pe atunci Dragomir. Lucraserăm amândouă timp de câteva luni în secția de chirurgie, după care ea s-a transferat la secția de ginecologie. Într o după-amiază, tocmai terminasem serviciul și voiam să ies pe ușa spitalului, când am fost întâmpinată de Olga, plânsă, răvășită, ca o ființă care avusese o mare nenorocire. Am întrebat o alarmată ce i s-a întâmplat? Mi-a povestit cu lux de amănunte, cerându-mi să nu spun nimănui ceea ce-mi va povesti. Simțea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fi blând și binevoitor, gata să estompeze grijile celor care fuseseră purtați pe valurile unor ape învolburate. Acești nefericiți, ocupanți ai unei ambarcațiuni în care o forță superioară îi așezase, nu știau dacă și câte intemperii neprevăzute vor avea de întâmpinat și dacă vor ajunge vreodată la malul unei liniști. Apariția lui Vișinel în noua și adevărata lui familie îl determină pe Mihăiță să-și pună o serie de întrebări. Deși acestea nu erau exprimate direct, părinții îi intuiră frământările și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
zidi o familie, Vișinel era conștient că avea nevoie de o sursă financiară. Timp de aproape trei săptămâni, bătu pe la uși închise. Deși sperase ca Norocul să le deschidă înaintea lui, simți dureros că se afla mereu dincolo de acestea. Era întâmpinat pretutindeni de refuzuri politicoase: mai încercați peste o lună sau două... în cele mai multe cazuri era întrebat dacă are o calificare în domeniul economic, administrativ sau cultural. El era un absolvent de liceu teoretic; școala nu-l pregătise pentru o anume
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
după deliberarea comisiei să devii studentul nostru! Am certitudinea că în dumneata se află un virtuoz în devenire. Ceilalți membri ai comisiei repetară gestul de a-l felicita pe tânărul concurent. Mihăiță salută respectuos comisia și ieșind pe ușă, fu întâmpinat de ai săi cu nerăbdarea ajunsă la maximum. Mihăiță se declanșă: - Dacă mai zăbovim câteva ore, s-ar putea să se afișeze rezultatul examenului. - Ai motive să te îndoiești de ceva? - Nu, nicidecum! Președintele comisiei m-a felicitat, la fel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o arătase de-a lungul timpului. Vioara sosise! In una din serile ce au urmat, după ce trecuse un timp de la discuția avută cu Vișinel pe tema controversatei sale alegeri, privind renunțarea la continuarea studiilor, când Alex intră în casă, fu întâmpinat de chipul întrebător al Inei. Stătu un moment în derută. Nu știa de unde vine această privire și ce credit ar putea să-i acorde. Atitudinea lui însă dobândi o altă valență, când văzu pe fața soției sale șiroind lacrimi. Intui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
naturii înconjurătoare, spre bucuria primei zile din viața noii familii. În jurul orei unsprezece, în prezența întregii șatre, începu desfășurarea nunții. Un alai vesel de tineri, cântând și dansând, însoțiră mireasa care merse cu spatele spre cortul părinților lui Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o aterizare total amortizată. Odată, când oblonul găurii de la pod nu l-am pus la loc, am călcat deasupra găurii mascate de fân, căzând în gol în grajd, între coarnele unei vaci ce rumega la iesle și care m-a întâmpinat cu o împunsătură însoțită de răgete. O slugă care era prin preajmă, cred că Bulbacul, m-a recuperat din iesle mai mult speriat decât rănit, nădușit de frică și m-a predat mamei, care n-a mai avut inimă să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Și Duhul în chip de porumb A adeverit întărirea Cuvântului, Dumnezeul nostru, Mărire Ție... Întâmpinarea alaiului cu Iordanul, în fiecare gospodărie, era anunțată pe ulițe de grupuri de copii, din care uneori făceam și eu parte, chiuind: „Chiraleisa”, „Chiraleisa”.., enoriașii întâmpinându-ne din poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
până la miezul nopții, când, ca prin minune, o luminiță ne-a orientat spre adăpostul unui moț singuratic. Bătaia noastră în ușă n-a primit nici un răspuns și, înghețați bocnă, sleiți de ultimele puteri am deschis ușa tinzii, de unde ne-au întâmpinat un cor de sforăituri și un val de aer călduț, strident mirositor, de-ți muta nasul. Fără să trezim pe cineva, era și greu, ne-am dat seama după însemnele ținutei că erau militari adverși, culcați pe jos în toată
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nimănui să mă vadă (mulți colegi și profesori de-ai mei, ca de altfel și nenumărați oameni de pe la tot felul de ziare și reviste ori televiziuni au trebuit să facă Întoarsă cale, furioși sau dezamăgiți de modul cum au fost Întâmpinați). Bunul meu prieten, după ce mă privi un timp mut, cu o figură tristă, plină de Îngrijorare, Îi povesti mamei (se hotărâse foarte greu să facă asta, căci promisese cu jurământ să păstreze taina) despre iubirea mea nebună pentru Otilia, dezvăluindu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rămânea nimic. Doar gustul sărat al broboanelor sărate de sudoare, care i se spărgeau de buze și Îl făceau să deschidă larg ochii, trezindu-l din reverie și aducându-l Înapoi, În camera sa. La ieșirea din clădire, orașul Îl Întâmpină pustiu. Se gândi să meargă prin Cartierul Vechi, Încercând, pe cât posibil, așa cum se obișnuise, să nu respecte traseele vechi. Un roi de gâze minuscule colcăia deasupra sa, dar nu le luă În seamă. I se dezvăluiau străzi Înguste, descărnate de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
colibă și acolo Îl găsesc. J. Milton- Paradisul pierdut Locuiesc la parterul unui bloc vechi, cu patru etaje. Oaza de vegetație sănătoasă, care-mi scaldă vecinătatea, Îmi oferă un sentiment deplin de liniște. Cei din bloc sunt oameni respectuoși (mă Întâmpină de fiecare dată cu un "să trăiți" sau "vă salut" ori "hai noroc, vecine"). Unii dintre ei, Însă, cu grija lor obositoare În a lăsa impresia că sunt fericiți și extrem de educați, mi se par de-a dreptul imbecili. Mă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se rezolvă... stați liniștit că se re-zol-vă!" (du-te naibii, cretinule!). Apelasem la Oamenii de la Intervenții pentru că, din cate știam, ei cu asta se ocupau, asta le era meseria: să repare, să remedieze, să ajusteze etc. Și, chiar dacă ar fi Întâmpinat un caz mai dificil, ceva de speriat, ca În situația mea, consider că ar fi rezolvat-o ei cumva, păstrând și Întreaga discreție, cum ar fi fost si normal! M-am dus să deschid. În holul mare al blocului, cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu ea un cer amenințător, de cerneală. Totuși, am ieșit pe imaș, hotărâți să nu ne abatem departe de sat. Ne-am Îndreptat spre dealul vechii biserici, spre liziera de salcâmi. Stâlpii de Înaltă tensiune, impozanți În structura lor, ne Întâmpinau fantomatici și amenințători... Lola lipăi cu limbuța În paharul de coniac, provocândumi o ușoară repulsie. Un tânăr se interesă de scaunul liber de la masa noastră. I-am spus că-l poate lua, iar el nici măcar nu mia mulțumit (Prost crescutule
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
când se așezau în pat în zorii zilei, după o noapte petrecută la cea mai înaltă temperatură: Am să te duc prințesa mea, în Franța, la Paris, să vezi Moulin Rouge, Turnul Eiffel și Sena pe malurile căreia te vor întâmpina buchiniștii cu cărțile lor rare, de mare valoare, și mulți, mulți artiști ai penelului... Și ea îl întreba apoi: și unde mă mai duci? Te voi duce în Grecia, la Kalambaka sus pe Monteoru la mănăstiri, să te rogi pentru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lacrimi se înmulțiseră și nu voia să le arate nici unui privitor, dar mai ales Inei. În secție, doctorul Pencu o primi cu amabilitate și o rugă pe asistenta șefă să o introducă în problemele noului său loc de muncă. O întâmpină un salon cu zece paturi în care unii pacienți se aflau sub pături, alții aveau un picior sau o mână acoperite de bandaje bogate. Prin tifonul cândva alb, se arăta vederii sângele amestecat cu substanțe antiseptice ce dobândise acum o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
acest lucru. Epuizase toate argumentele în măsură să-l convingă. Așa gândea ea... Total absent, el refuzase cu indiferență dovezile ce voiau să-i demonstreze cât de mult îl iubea, considerându-le mai mult decât facile. În stradă, ploaia o întâmpină întețită. Dar chiar așa, fără umbrelă, se hotărî să colinde străzile, în neștire. Era prea tulburată ca să meargă direct acasă. Sârmele ploii îi biciuiau fața, înmulțindu-i lacrimile ce izvorau fără contenire. Răceala apei însă îi făcea bine. Gândurile pline
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
își spuse, și-și subție toate gândurile ca să fie în stare să iasă la libertate, să se debaraseze de ireal. După un efort, care-i stoarse toate puterile, reuși. Când ajunse dincolo de somn, se trezi. Nu bănuia că va fi întâmpinat de un vânt furtunatic ce alunga în neștire frunzele arămite ale copacilor, ca pe niște pagini de carte uitate mult timp sub dogoarea soarelui. Privea nostalgic aceste foi pe care vara scrisese toate întâmplările ei și ale oamenilor ca un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nevoie să bată la ușă sau să apeleze la butonul soneriei, ușa era deschisă. Jan stătea relaxat într-un fotoliu, de parcă ar fi așteptat de mult un partener de discuție. De cum îl văzu pe Alex, Jan se ridică și îl Întâmpină bucuros că un musafir drag îi pășea peste prag, mai ales că în ultima perioadă acesta dăduse din ce în ce mai rar pe la el. Nu-i reproșă îndelungata absență. Știa că Alex se pregătește pentru predarea unei fastuoase clădiri, destinată a fi Banca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ina să-i destăinuie ceea ce putea s-o facă doar în două cuvinte!? Simțea cum plutesc în aer întrebări nebuloase. Până la finele programului, Ina nu se mai arătă. Solicitase directorului câteva zile, mărturisindu-i marele eveniment din viața ei. Nu întâmpină nici o împotrivire din partea acestuia. După ce ieși pe poarta spitalului își dădu seama că nu-i spusese nimic Olgăi. Asta e în stare să moară ca o pasăre În colivie, își zise în sinea ei. Dar era târziu, nu mai avea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
În cameră era plăcut și liniște, se vedea bine că de mult nu fusese renovat, pereții erau murdari pe la colțuri, tocurile ușor mâncate de carii, perdelele galbene, iar draperiile și cuvertura, cu firele trase. Am deschis geamul și m-a întâmpinat o priveliște minunată: un verde cald al ierbii cufundat în albastrul lacului printre frunze de toate culorile sub cerul senin ca o mătase fină. Nu mă mai săturam privind abisul din fața mea. Am plecat regretând priveliștea frumoasă pe care parcă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai era timp... întotdeauna trece prea repede ca să faci toate astea. — Ești sigură că e atunci? Așa spune profeția, nu-i așa? — Ba da. Toată lumea știe asta. — Și misionarul? — Cui îi mai pasă? — Mă întreb câți vor veni să-l întâmpine. Corina nu știa la care din ei se referă, așa că nu-i răspunse. Dan nu se aștepta la vreun răspuns, pentru el cea mai tare dovadă de credință erau cei două mii de ani și cu asta nici un misionar nu putea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu avusese suficient timp să miște nici măcar un deget. El însă trebuie să știe totul. El oricum văzuse în sufletul ei, așa cum nici mama, nici tata nu văzuseră, nici măcar Dan, iar asta o făcu să se rușineze. Mergea să-l întâmpine și nu avea nimic de arătat. Dacă s-ar întoarce... bine, dar două mii de ani înseamnă așa de mult... poate că nici n-o s-o vadă, o să se piardă în mulțime, el o să plece din nou și ea?... ea o să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și să întrebe în dreapta și în stânga, cu un glas care depășea cadrul și decența, unde este maternitatea? Culoarele i se păreau adevărate labirinturi și nu îndeajuns de luminate. În cele din urmă, ajunse în fața unui oficiu, unde o asistentă îl întâmpină cu un zâmbet plin de înțelesuri, întrebându-l cu ce îl poate ajuta? Victor își exprimă în cuvinte trunchiate dorința de a o vedea pe doamna Olga Stamate, soția sa. Fata în halat alb îl sprijini să ajungă în preajma salonului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]