2,648 matches
-
filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin chiar mijloacele ei genuine capacitatea de a reda forme înalte de gîndire, precum este filozofia, și de aceea el
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cel mai mult de câștigat, obținând un raport de schimb avantajos, lucru care pare corect dacă se face referire în comerțul internațional doar la legea cererii și ofertei. O nouă dezvoltare a teoriei clasice a venit din partea marelui economist englez, întemeietor al Școlii de la Cambridge, Alfred Marshall (1842-1924; "Teoria pură a comerțului exterior", 1879 și "Bani, credit și comerț", 1923) în sensul că pentru a explica prețurile mărfurilor care se schimbă, el combină teoria cererii și a ofertei cu teoria utilității
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ciocnește de conștiința limitei. Orice poet autentic e un Don Quijote în perpetuitate, un imoderat aspirând spre infinitul textului, dar și un damnat, veșnic devorat de dubii. Ar rezulta de aici că arta, altfel spus meșteșugul, acoperă ceea ce nu poate elanul întemeietor. Arta cuvântului, să recunoaștem, este totodată și o știință a cuvântului, o formă aparte a lucidității. Dacă nu întâlnirea cu "infernalul și divinul" baudelairean stă la originea frondei argheziene, sigur e că acestea au stimulat-o, fără a o canaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
muncă. „...cultul muncii și al pasiunii pentru ea a devenit pentru elevii și profesorii Școlii normale o veritabilă călăuză în activitatea lor, pe toate dimensiunile vieții școlare și extrașcolare" afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul școlii. Cultul muncii, despre care vorbesc autorii profilului sus pomenit, era o realitate, un principiu dominant în viața și activitatea Școlii normale, o normă educativă acțională. Și era posibil acest lucru pentru că elevii normaliști veneau din lumea satelor, în care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
doua întrebare : ce fel de știință, naturală sau socială ? Aici răspunsul nostru este imediat : una socială, întrucît studiază comportamentul uman (Lionel Robbins), sau acțiunea umană (Ludwig von Mises) și normativă. Cu astfel de întrebări s-au frămîntat filosofii și economiștii întemeietori ai gîndirii economice. Profesorul Pohoață consideră că știința economică a trecut și prin necesara fază de clasicizare. Pentru domnia sa, "sarcina supremă a științei economice și a economistului trebuie să se limiteze la ceea ce a stabilit A. Smith (adică la bogăție
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denunțau finalitatea marcantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice au manifestat mai curînd indiferență față de cultură, instituind o formă de război rece. Dar în condițiile de astăzi cele două domenii nu mai pot fi separate, măcar datorită noilor tehnologii ale informației, telecomunicațiilor și audio-vizualului. De fapt, ajutoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Sursă, de Principiu. E vorba deci de transcendență, de deschiderea cerurilor, de recunoașterea faptului că aparținem aceleiași Ființe, dincolo de multiplicitatea manifestărilor spațio-temporale și că, de fapt, suntem Unu și că după principiul lui Unu funcționează adevărata realitate. Toți marii profeți, întemeietori de religii ne vorbesc despre acest lucru, dar nu toți avem urechi de auzit. Veni-va, însă, și timpul eternității. Toate religiile au cîte o componentă exoterică, ritualică, specifică și una ezoterică, plină de profunzimi, taine, simboluri și inițieri întru
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
înșiși preferând moartea botezului. Sacrificiile descrise se inspiră din cel al lui Isaac pe Muntele Moria, deopotrivă paradigmă și laitmotiv al acestor cronici 10. Pentru supraviețuitori, acest sistem de ecouri nu doar creează o verigă care-i leagă de Legământul întemeietor al iudaismului, ci conferă și un sens suferinței lor de moment. Au suferit și continuă să sufere pentru că sunt evrei. Elegiile și rugăciunile de penitență care completează relatările persecuțiilor din timpul Cruciadelor nu menționează nici ele păcatul drept cauză a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în această epocă victimele genocidului nu provoacă doar compasiune, ci și furie, incomprehensiune, pentru că se lăsaseră duse "ca oile la abator", după expresia poetului israelian Abba Kovner. Cum puteau acești evrei din diaspora, astfel percepuți, să fie dați drept exemplu întemeietorilor noului stat? De aceea, pentru a contrabalansa acest efect negativ, era necesară scoaterea în evidență a actelor de curaj și rezistență individuale sau colective, și de acum acestea se vor afla în prim-plan33. Cuvântul Shoah, care integrează dimensiunea de pasivitate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a trăit Holocaustul nu-și poate asuma riscuri. Se poate trăi fără pace, dar fără securitate existența nu este posibilă 9. Au israelienii dreptul de a vorbi în numele acestor morți? Le-au dat vreodată acești morți un mandat pentru asta întemeietorilor statului? Și-au dat ei vreodată acordul pentru utilizarea dată de unii destinului lor tragic, pus în slujba scopurilor naționaliste, și asta pe seama palestinienilor, cu nimic responsabili de catastrofa abătută asupra evreilor în Europa 10? Încă din 1988, în timpul primei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acestuia o satisfacție egală cu cea obținută de un alt individ grație unei ultime tranșe achiziționate din același bun, Contribuțiile lui Gossen la analiza utilității marginale le vor permite lui Jevons, Leon Walras și lui Carl Menger, considerați astăzi drept întemeietorii școlii utilitariste, să introducă aceste principii în teoria economică. Totuși, cei trei și-au desfășurat cercetările în mod independent. Jevons evoluează în cadrul ricardian, încercînd să-i adapteze acestuia concepția utilitaristă a calculului infinite zimal al plăcerilor și durerilor, exprimîndu-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denun țau finalitatea mercantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice au manifestat mai curînd indiferență față de cultură, instituind o formă de război rece. Dar în condițiile de astăzi cele două domenii nu mai pot fi separate, măcar datorită noilor tehnologii ale informației, telecomunicațiilor și audio-vizualului. De fapt, ajutoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de pildă prin ridicarea lui Kundalini, dar asta e deja o altă poveste. Meditați, gîndiți măcar intens la acest punct. Eventual, poate fi coborît discret și smerit în inimă, unde se află sălașul spiritului. Poate avea loc și un big-bang întemeietor și-atunci devii universul care erai în punct, în potențialitate. Te în-Ființezi. 5.8. Paradoxal Eu cred că ne-am schimbat totuși în ultimii 25 de ani și încă într-o manieră ireversibilă. Sigur, există remanențe, persistă sechele, iar astea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
naștere) și mi-am adus aminte cine sunt. M-am cățărat pe treptele tronului (de la vin), am îmbrăcat hlamida cea dătătoare de putere, am pus pe cap coroana cea dătătoare de înțelepciune, asortată cu inelul cu smaraldul magic primit de la Întemeietori și-n mînă sceptrul cel tainic pe care, de obicei, îl țin ascuns de nevastă-mea sub pat, pentru că poate fi foarte periculos pentru neinițiați. Acum eram aproape eu însumi. Copacul era în dreapta eșichierului politic. Am întins sceptrul către el
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
frumoasă avere, având case mari și camere de primire, era găzduitorul tuturor coreligionarilor care vin la București.” „Scurt istoric al Cultului Creștin după Evanghelie: Cultul Creștin după Evanghelie a apărut aproximativ în jurul anilor 1850 în Elveția. Nu cunoaștem numele unui întemeietor al acestui cult. A fost un grup de credincioși evanghelici care nu au fost satisfăcuți de starea spirituală a Bisericii Luterane oficiale, care n-a mai păstrat și practicat principiile care au existat la întemeierea sa de către Luther. În aceste
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
violentă, cu scopul excluderii radicale a alternativei. Economia are deseori căderi în ideologie, funcția ei generează excludere, de factori înainte de toate, de tot cea ce nu este concordant cu viziunea parcimonioasă asupra eficienței, a cantitativului, toate izvorâte din temeiurile materialismului întemeietor. Gena rebelă a Economiei este ideologia conținută, care cere soluția politică la problemele economicității. O altă cale pe care circulă sensul complicării în cunoașterea economică prin care se ajunge la falsificarea viziunii cuprinzătoare a complexității obiectului de studiu. Soluția, deși
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
superioare sau inferioare). Un asemenea model are nu doar o valoare teoretică, ci și una aplicativă, găsindu-și utilitatea mai ales în domeniul psihoterapiilor. În 1938-1939 medicul Ștefan Odobleja publica cele două volume de Psihologie consonantistă, fiind, de fapt, adevăratul întemeietor al ciberneticii generalizate. Odobleja îl anticipa pe Norbert Wiener cu 10-12 ani, indiferent dacă faptul acesta a fost recunoscut sau nu de istoria științei psihologice. În 1946, Mihai Ralea publica Explicarea omului în care aducea o surprinzător de nouă perspectivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sectei paulicienilor unui anume Pavel (Paul) din Samosata și fratelui acestuia, Ioan, fii ai unei „maniheene” pe nume Callinice. Acest Pavel trebuie să fie ereziarhul Pavel, episcop de Samosata, un adopționist de mare rafinament al secolului al III-lea. Adevăratul Întemeietor al sectei paulicienilor pare să fi fost Constantin din Mananali, pe Eufratul superior (la nord de Samosata), care a primit, pe timpul domniei lui Constant al II-lea (641-668), un „Nou Testament” (canon ortodox) de la un diacon sirian aflat În trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mișcarea se cuvine definită drept pseudodualistă (vezi, În continuare, capitolul 8). Bogomilismul este menționat pentru prima dată În Bulgaria, În preajma anului 950; după 972 face obiectul unui ample refutații din partea unui preot pe nume Cosmas. Nu se știe nimic despre Întemeietorul ei, preotul Bogomil. La Începutul secolului al XI-lea, erezia era prezentă În provincia bizantină Opsikion din Asia Mică, unde ereticii erau supranumiți phoundaites, de la cuvîntul latin funda, „traistă”, trecut În limba greacă. Acești „trăistari” (În bulgară torbeshi) umblau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și de Sud-Est, din India, Europa Occidentală, Peninsula Balcanică și Rusia. Islamismul presupune supunerea totală a omului voinței lui Dumnezeu. În centrul religiei islamice stau învățăturile Koranului, trimise profetului Mohamed de către Allah, prin îngerul Gabriel. Pentru musulmani, Mohamed nu este întemeietorul unei noi religii, ci restauratorul învățăturilor divine originare, purtate de profeți precum Abraham, Moise, Iisus și distorsionate în timp. Coranul este chiar cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, una dintre principalele practici religioase este memorarea exactă, cuvânt cu cuvânt, și recitarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
joc la puterea a doua, căci Cioran se preface că joacă un rol, dar, prefăcându-se, el chiar îl joacă. În aceste condiții, cui să-i fie frică de Cioran?! Fie și mistificat, nihilismul lui (să-l numim anarhism?!) e întemeietor pentru ceilalți. De altfel, e întemeietor înainte de toate pentru sine. Oricum, nu numai anonimii care veneau să-i ceară sfaturi în legătură cu sinuciderea plecau înseninați, dar și un Beckett, care, după ce citește Demiurgul cel rău, îi scrie: „Printre ruinele tale mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran se preface că joacă un rol, dar, prefăcându-se, el chiar îl joacă. În aceste condiții, cui să-i fie frică de Cioran?! Fie și mistificat, nihilismul lui (să-l numim anarhism?!) e întemeietor pentru ceilalți. De altfel, e întemeietor înainte de toate pentru sine. Oricum, nu numai anonimii care veneau să-i ceară sfaturi în legătură cu sinuciderea plecau înseninați, dar și un Beckett, care, după ce citește Demiurgul cel rău, îi scrie: „Printre ruinele tale mă simt la adăpost” (III, 70). „Sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exact tinereții. Abia după aceea a venit vârsta lipsei de credință, a inautenticității, a imposturii: „La vârsta când scriam în românește Cartea amăgirilor (douăzeci și cinci de ani?) trăiam cu o asemenea intensitate că îmi era literalmente teamă să nu sfârșesc ca întemeietor de religie... La Berlin, la München, am trăit extazuri frecventeă ce vor rămâne pentru totdeauna culmile vieții mele. De atunci, n-am mai avut decât simulacre” (II, 304-305). Sunt însă numai supoziții. „N-o să știu niciodată cum eram cu adevărat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Așa încât, finalmente, eșecul în căutarea adevărului nu este răvășitor. Contradictoriu, el este definit deopotrivă drept ceea ce „stânjenește viața, ceea ce o contrazice chiar”, dar și „ceva de care nu ne putem lipsi ca să trăim” (III, 346). Orice negativitate are reversul său întemeietor: eroismul lui Cioran ține de această perseverare în asumarea negativității, a contradictoriului și a nuanței. A explora teritoriul adevărului, a înțelege, în general, are la Cioran sensul unei permanente ezitări în afara „spiritului geometric”. „A gândi înseamnă să cauți nuanța, nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Calderon cu câteva secole înainte. În orient, o religie întreagă se întemeiase pe fundamentul existenței ca iluzie. O alta, de care era, prin origine, mult mai apropiat, pe relevarea deșertăciunii lumii. Cât despre Cioran, știm bine: s-ar fi vrut întemeietor de religii. În fine, să fie această experiență modernă a eului care, prin ne-recunoașterea propriului trup, se revelează ca fiind gol de sine însuși calea spre adevăr? Să fie, dimpotrivă, cum e Cioran tentat să creadă, semnul proximității nebuniei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]