3,279 matches
-
își face cu mine jocul potrivnic. Un negru noroc prin văzduhuri străine îmi ține de strajă, nu mă dezleagă. Văd anii crescând și pașii lungind peste toate văile, muchile, iernile, verile, peste toate clopotele și toate tăcerile. Podișul m-alungă, șesul mă cere, tot altul. Singură vatra nu mi-e-ngăduită, și cum aș slăvi scînteia-mpămîntenită, cenușa și pravila, fumul - înaltul! Stau acu iarăși cu fața spre țară. Întoarcerea va să rămână un vis, să nu calc o nespusă poruncă sau poate fiindcă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
IZVORUL NOPȚII Frumoaso, ți-s ochii-așa de negri încît seara când stau cu culcat cu capu-n poala ta îmi pare, că ochii tăi, adânci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi și peste munți și peste șesuri, acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Așa-s de negri ochii tăi lumina mea. GHIMPII Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam odată trandafiri sălbatici. Aveau atâția ghimpi, dar n-am voit să-i rup. Credeam că-s - muguri - și-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
anii... Trecut-au anii lungi... și mulți ei vor mai trece, Iar Tara Românească poeți de seamă a dat, Din toți doar unul urcă cu suflet nepereche și simplu, Eminescu s-a chemat. Din cer a coborât cu aștrii Pe șesuri codrul a cântat, La căpătâi i-a murmurat izvorul Pe Mircea-n versuri l-a elogiat. Și astăzi lacu-albastru-i trist Căci barca nu îl mai străbate, E solitar cu dor nestins Căci Eminescu oftează-n toate. Nici nuferi nu mai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
au un sfârșit. Care e principalul ei ingredient? De ce mâna artistului ne mișcă de dincolo de timp? De ce ne înfioară cuvintele poetului mult după ce au încetat să mai aibă orice conținut vizibil? Timpul e o țară cu munți, cu văi, cu șesuri. Dacă vom izbuti să-l străbatem, dincolo de ceea ce par a fi niște hotare de netrecut, vom afla răspunsul? Aurora Martinescu termină de povestit când Pascal, care a întins a treia oară toate cele 52 de cărți, exclamă: ─ De necrezut! Iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în zona de influență
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stavnicului, Vasluiețului și Crasnei), al cărui teritoriu ocupă cea mai mare parte din bazinul hidrografic bârlădean. Dacă urmărim doar culoarul râului Bârlad observăm că el pătrunde în județul Vaslui în zona Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vânt, unele păstrate și astăzi în sate, precum la Șuletea. Relieful este format din ansambluri de culmi și văi largi, altfel spus, dealuri înalte cu plaiuri ușor ondulate. Relieful de acumulare se remarcă prin terasele râurilor, conuri de dejecție, șesuri, glacisuri, lunci, mai frecvent și mai bine dezvoltat în lungul râurilor Bârlad, Vaslui, Crasna, Lohan etc. Solul este constituit dintr-un pat de roci dure, vălurite, peste care se află sedimente cu depuneri din paleozoic, mezozoic și mai rar neozoic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În paralel cu cercetările de suprafață efectuate de Gh. Coman s-au desfășurat și altele, conduse de M. Petrescu-Dîmbovița, M. Dinu, Em. Bold, între 1950-1955, la Buda-Oșești (punctul Dealul Bisericii), Todirești (punctele La Canton și Școala Generală) și Vulturești (punctul Șesul Bârladului), urmate de ale lui V. Palade (1957, 1961) la Bârlad (punctul Podul de fier) și la Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). În 1958, I. Ioniță la Banca (punctele La Conac, La Chira și I.A.S.), D. Gh. Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se regăsesc și în complexele de locuire din aria bazinului bârlădean și permit comparații care implică anumite observații din punct de vedere etno-demografic și cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce implică o anumită continuitate teritorială și etnică a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia). Cea mai recentă statistică (de la jumătatea anilor '90), la care vom face mai des referire, menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispune de un relief variat și armonios, compus din văi, terase, depresiuni colinare și microdepresiuni, ultimele oferind cele mai bune condiții așezării umane: pârîuri, izvoare, râuri (pescuit și udat recolte), păduri (vânătoare, lemn de construcție și de foc), văi și șesuri pentru ocupațiile de bază, precum agricultura (semănat-recoltat cereale) și creșterea animalelor (pășunatul ovicaprinelor și bovinelor). De regulă, microregiunile erau mărginite de terasele râurilor, fapt ce favoriza cultura plantelor sau procurarea argilei pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru una dintre formele de relief, ci au fost „exploatate” majoritatea lor: colinele, șesurile, văile și terasele râurilor, platourile, amenajările artificiale ale solului (movilele) etc. Acest nonconformism este aplicat încă din perioada preliminară culturii Dridu, secolele VIII-IX, în cazul necropolei de la Vinețești-Cordeni și a mormântului izolat de la Halta C.F.R. Dodești, poziționate de-a lungul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie). Însă, între cele două descoperiri funerare există multe diferențe, nu doar etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului hidrografic amintit deoarece apa rămâne un element de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1937-1940. Materialul este la Institutul de Arheologie București. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița 1937-1940, p. 443 (fig. 2/25-26) și harta de la p. 430; Teodor 1997c, p. 84. 50. Drăgești (comuna Todirești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe terasa joasă dintre șes și biserică, din marginea nordică a localității, au fost identificate vase fragmentare datate în secolele X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; verificare Gh. Coman, 1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case (Șesul Bârladului): în partea vestică a satului, în apropiere de albia Bârladului, pe cele două terase ale râului, în locul denumit Șapte case s-au găsit, cu prilejul lucrărilor de regularizare a apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]