2,719 matches
-
populației, care au avut loc la Vaslui: în cele 1565 de localități din țară, înainte de cutremur, caii au nechezat cuprinși de spaimă, rupând căpăstrul și fugind din grajduri; câinii au lătrat și au urlat îndelung; păsările nu-și găseau locul; șoarecii au ieșit din ascunzișuri și alergau speriați, la fel au făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
înainte de cutremurul din 1923, care a distrus orașele Tokyo și Yokohama, un seismolog japonez a observat că fazanii erau foarte agitați, scoțând sunete stridente într-una. înaintea altor cutremure puternice, au fost observați pești sărind afară din acvarii, șerpi și șoareci ieșind din ascunzători, animale nocturne ieșind la lumina zilei etc. în 1979, în cadrul unei conferințe internaționale care a avut loc la Paris, s-au emis diferite ipoteze și s-a ajuns la următoarele concluzii referitoare la comportamentul neobișnuit observat la
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. * Șobolanii și șoarecii încep să alerge, ignorând prezența oamenilor, chițcăie, își părăsesc ascunzișurile și fug cât mai departe de locuințe, cu gurile și nările tremurânde. * Maimuțele manifestă semne de agitație mare cam cu o zi înainte de un seism puternic, sunt nervoase, sar din
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresivă a auzului. O mică genă care controlează mii de alte gene Prof. Theodor Sârbulețu Grup Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Conform a două echipe independente de studiu, una lucrând cu șoareci și cealaltă cu oameni, un nou tip de genă numită microARN este parțial responsabilă de apariția și dezvoltarea pierderii de auz progresive. Aceasta este o tulburare care afectează milioane de oameni pe glob, în special pe cei în vârstă. În ciuda
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresiv? a auzului. O mic? gen? care controleaz? mii de alte gene by Theodor S?rbule?u () [Corola-publishinghouse/Science/84062_a_85387]
-
exact gena deficitară și cum își manifestă ea influența asupra auzului.” Cercetătorul principal în cadrul acestui program al institutului Wellcome Trust Sanger a menționat de asemeni: ”Cunoșteam faptul că un număr de gene sunt implicate în fenomenul surzeniei la oameni și șoareci, dar spre surprinderea noastră este vorba despre o nouă clasă de gene numită microARN. Nimeni nu a văzut o mutație cauzată de o boală în secvența matură a unei microARN până acum. Aceasta este prima dată când gena microARN este
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresiv? a auzului. O mic? gen? care controleaz? mii de alte gene by Theodor S?rbule?u () [Corola-publishinghouse/Science/84062_a_85387]
-
anomalii neîntâmplătoare au fost evidențiate și în cercetările lui Imreh și colaboratorii (1994) efectuate pe linii microcelulare hibride realizate din fibrosarcomul A9 de șoarece și care conțineau cromozomul uman 3 complet sau parțial deletat. Aceste microcelule au fost inoculate în șoareci SCID. Examinând linii celulare derivate din tumori, cu ajutorul tehnicii FISH și prin tehnica PCR pentru identificarea markerilor pierduți, autorii au constatat că în tumorile din șoarecii SCID, apărute după inocularea a 105 celule care au fost pasate in vivo are
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conțineau cromozomul uman 3 complet sau parțial deletat. Aceste microcelule au fost inoculate în șoareci SCID. Examinând linii celulare derivate din tumori, cu ajutorul tehnicii FISH și prin tehnica PCR pentru identificarea markerilor pierduți, autorii au constatat că în tumorile din șoarecii SCID, apărute după inocularea a 105 celule care au fost pasate in vivo are loc pierderea regulată a patru markeri ce corespund regiunilor cromozomale 3p21.3-21.2; 3p22-21.3; 3p21.3-p21.2 și 3p24. Această regiune care suferă deleție constantă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor umane în cultură, deși genomul ADN SV40 se integrează ca provirus în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al ciclinei D1 a fost demonstrat direct, prin capacitatea acesteia de a coopera cu produsul oncogenei ras, pentru a induce transformarea celulară în experiențe de transfer genic și de a coopera cu produsul oncogenic myc, pentru a induce limfoame la șoarecii transgenici. Ciclinele de tip D sunt factori reglatori critici ai proliferării celulare, oferind o legătură directă între transformarea celulară și perturbările mașinăriei de reglare a ciclului celular. O legătură clară dintre aparatul molecular al ciclului celular și transformarea celulară derivă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care se acumulează pe suprafața celulei și pot participa în semnalizarea intercelulară. Formele solubile ale acestor factori sunt eliberate prin clivajul proteolitic al proteinelor precursoare. TGF-α a fost identificat în diferite tipuri de celule transformate. Supraexpresia TGF-α induce tumori în șoarecii transgenici. El este exprimat frecvent în carcinoame umane care exprimă totodată nivele înalte de receptor pentru EGF, ceea ce sugerează importanța funcțională a acestei căi autocrine, în oncogeneză, la om. TGF-β este considerat atât ca factor supresor tumoral, cât și ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1999), poate induce rezistența celulelor tumorale la mecanismele de apărare a gazdei, poate afecta morfogeneza, pe calea E-caderinelor, și angiogeneza indusă de VEGF (Petit și colab., 1997). Activarea receptorilor poate determina aneuploidia și instabilitatea cromozomală. Astfel, s-a observat la șoarecii transgenici HER-2 că instabilitatea cromozomală este asociată cu tumorile HER-2 pozitive (Jeruss și colab., 2003). De asemenea, activarea receptorilor HER-2 sau EGFR care inițiază calea de semnalizare PI3K-AKT, poate duce la creșterea nivelului survivin, un inhibitor al apoptozei (Sanuma și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un singur exemplar, nu se poate exprima fenotipic. În alte neoplazii umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici dintre celule normale și celulele tumorale, au fost identificate și alte gene supresoare de tumori, localizate în diferiți cromozomi. Experiențele efectuate la șoareci au substanțiat paradigma existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este blocată de către o genă supresoare de tumori, desemnată Krev-1. Gena Krev-1 a fost revers transcrisă dintr-un ARNm sub formă de cADN care a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mamar cu debut timpuriu, cancere ale creierului, osteosarcoame, leucemii, precum și cancere de plămâni, pancreas și de cortex adrenal. Raportări similare au fost realizate concomitent de Lynch. Acest sindrom autozomal dominant a fost denumit sindromul Li - Fraumeni, având indicativul McKusick 114480. Șoarecii knockout pentru gena p53 se dezvoltă normal, dar fac tumori cu o rată înaltă. Mutațiile induse de benzopiren apar în pozițiile 175, 248 și 275 în celulele epiteliale bronchiale, aflate în cultură. Figura 20.1 prezintă proteina P53, mutațiile genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazice. Dar, acest fapt nu diminuă rolul său esențial pentru viața celulei normale. Produsul de translație al genei p53 - proteina P53 - acționează discret și eficient ca factor de transcriere, având mai multe domenii de legare la ADN. Cercetări efectuate pe șoareci transgenici au evidențiat un astfel de situs de legare, la nivelul promotorului oncogenei murine mdm 2, implicată în geneza sarcoamelor murine, în care gena mdm2 suferă un proces de amplificare. Proteina P53 are situsuri de legare la promotorul genei creatininkinazei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care devin HSR (din Gebhart, 1987). Gena dhfr care dirijează sinteza enzimei dihidrofolatreductaza ce intervine în hidroliza metotrexatului (MTX) care este un analog al folatului utilizat în terapia anticanceroasă suferă amplificare pe măsură ce concentrația de MTX administrat celulelor în cultură sau șoarecilor de experiență este crescută, asigurând rezistența acestora la concentrații din ce în ce mai mari ale medicamentului. Amplificarea genei dhfr se realizează prin replicare saltatorie a ADN inițiată succesiv de mai multe ori, la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nematodul Caenorhabditis elegans și are o funcție necunoscută. BRCA2 se leagă de RAD51, omologul genei Rec A de la E. coli, cu rol important în recombinarea și repararea rupturilor bicatenare din ADN. Legarea este cel puțin parțial mediată de repetițiile BRC. Șoarecii knockout, lipsiți de toate repetițiile BRC din BRCA2 mor în cursul dezvoltării intrauterine, pe când cei „knockin” care au cel puțin trei repetiții BRC supraviețuiesc până la vârsta adultă dar rămân mai mici și dezvoltă limfoame timice. Aceasta sugerează că interacțiunea lui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o dezvoltare normală au fost diagnosticate cu neoplazie mamară la vârsta de 32 de ani (Boyd și colab., 1995). Cazul intrigă, deoarece sugerează că gena brca1 nu este necesară pentru dezvoltarea normală la om, ceea ce este în contrast cu rezultatele obținute pe șoarecii homozigoți knockout pentru brca1, care mor în cursul vieții intrauterine. Se poate reconcilia un asemenea caz, admițând că în cazul pacientei formele alternative de splicing ale BRCA1 au o activitate reziduală, sau că proteina BRCA1 trunchiată (estimată a fi alcătuită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
arătat că în cancerul de sân doar o mică populație de celule canceroase se caracterizează prin expresia lui CD44 și prin absența expresiei sau expresia la nivele foarte reduse a CD24. Aceste celule au capacitate tumorigenică atunci când sunt injectate la șoareci imunodeficienți. Restul sunt celule netumorigenice și nu au această capacitate. Populația de celule CD44 + CD24 prezintă, ca și celulele stem normale, capacitate de autoreînnoire. Cercetările lui Ohi și colaboratorii (2006) au dus la obținerea unei linii celulare denumită NABCA care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima dovadă experimentală a capacității unei oncogene celulare de a induce boala neoplazică, la un animal intact, normal. Dar, apariția tumorii s-a produs după o perioadă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mamare ale animalelor transgenice. Astfel, la șoarece, transgena MMTV/myc pare a fi necesară, dar nu și suficientă în dezvoltarea carcinomului mamar. În acest model, exprimarea oncogenei myc pare a fi doar o treaptă în calea multistadială a carcinogenezei. Modelul șoarecilor transgenici a fost utilizat pentru analiza translocației c-myc la loci imunoglobulinici. Tot astfel, modelul șoarecelui transgenic a fost utilizat pentru a demonstra direct cooperarea dintre oncogene, in vivo. Rezultatele obținute prin utilizarea acestui model au încurajat studiile pe embrioni sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca ținte și lizate. Deoarece acțiunea celulelor NK nu este restrictivă în raport cu moleculele CMH, ele sunt active față de celulele tumorale singenice, alogenice și chiar xenogenice. Importanța funcțională a celulelor NK pentru protecția antitumorală este argumentată de faptul că liniile de șoareci congenital atimici sau cei timectomizați neonatal au un număr mare de celule NK. Celulele K interacționează cu celula țintă prin intermediul receptorilor pentru FcR gamma. Celula tumorală tapetată cu IgG este astfel ușor recunoscută de celulele K. Ele se activează și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nematod, identificat la mamifere, a fost enzima transformantă a interleukinei 1β (IL-1β) (Xue și colab., 1996). Gena ced-3 prezintă omologie de 29% la nivelul structurii primare cu această enzimă. Liniile celulare stabilizate secretă forma matură IL-1β fără a induce apoptoza. Șoarecii cu mutații în gena Ice, care sunt incapabili de a genera IL-1β activă, nu manifestă un deficit apoptotic pronunțat. Într-un model apoptotic in vitro, extractele obținute din celulele DU249 de la puiul de găină nu au clivat substratul primar al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transcripțional (Hattori și colab., 2001). Supresia survivin în celulele tumorale induce un fenotip secundar de progresie mitotică aberantă, caracterizat prin centrozomi supranumerari, formarea unui fus de diviziune anormal, blocarea citokinezei și generarea de celule multinucleate (Kallio și colab., 2001). Fenotipul șoarecilor survivin knockout susține rolul important al acestei gene în mitoză și în dezvoltarea normală a organismului. Astfel, s-a observat că începând cu ziua embrionară E 3,5, animalele care au o deleție homozigotă a genei survivin, prezintă alterarea procesului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN in vivo. Nivelul de ordinul nanogramelor al vectorului de expresie este suficient pentru inducerea răspunsului imun prn tehnologia « pistolului » genetic, pe când în tehnica injectării intramusculare sau intradermale sunt necesare nivele cantitative ale vectorului de expresie de ordinul microgramelor. La șoarecii de experiență, răspunsul imun protector a durat peste un an. În anii 1997-1998 au început testele clinice ale vaccinurilor ADN față de o varietate de agenți infecțioși: HIV-1, HBV, virusul gripal, HSV și agentul malariei, în tratamentul neoplaziilor umane de colon
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
imunogenice de tip adenocarcinom CT 26. Experimentul a demonstrat că injecția intratumorală a unei gene recombinante H-2KS, în tumori CT 26 de la șoarecele BALB/c (H-2Kd), a generat limfocite splenice cu activitate litică față de țintele CT 26. În plus, la șoarecii presensibilizați cu celule tumorale care exprimă H-2KS, dimensiunea tumorii a scăzut după vaccinarea cu ADN care codifică H-2KS. Investigațiile au evidențiat posibilitatea de a activa răspunsul imun cu specificitate tumorală, prin expresia unor molecule străine, CMH I pe celulele tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]