1,434 matches
-
circa 65.5 de milioane de ani, cu mult înainte ca omul să-și facă apariția pe această planetă. Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice până la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemănătoare cu șopârlele de astăzi. Aceste specii se încadrează în aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de știință. Dar, odată cu descoperirea unor alte schelete, noi specii continuă să fie clasificate și studiate. Dinozaurii se înmulțeau prin ouă, ca
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
În vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert. Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solară din
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus Meridionalis Petenyii") precum și scobarul ("Chondrostoma Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra ("Salamandra Salamandra"), broasca ("Rana Dalmatina"), șopârla de munte ("Lacerta Vivipara"), năpârca ("Anguis Fragilis") și șarpele de pădure ("Elaphe longissima"). Dintre păsări amintim șorecarul comun ("Buteo Buteo"), acvila țipătoare mică ("Aquila Pomarina"), mai multe specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul ("Canis Lupus"), pisica sălbatică ("Felis
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. Conform unor descoperiri recente, strămoșii omului au început să folosească uneltele în urmă cu 3,4 milioane de ani
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
apoi ajunge să fie nesigur pe propria identitate. Altă lucrare cu Frank Miller a fost “Big Guy and Rusty the Boy Robot” produsă în 1996, care avea un mesaj mai familial și care prezenta doi protagoniști luptându-se cu o șopârlă gigantică în Tokyo. Aceasta a fost animată de Sony în 1999. David Tench McKean este un ilustrator, fotograf, artist de benzi desenate, designer grafic, regizor și muzician. Lucrările sale combină desenul, pictura, fotografia, colajul, obiecte găsite, arta digitală și sculptura
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
Fund în anul 2005 să declare lacul ca un lac amenințat din punct de vedere ecologic. Crocodilul de Nil a fost complet exterminat din lacul Victoria. aici continuă însă să trăiască numeroși varani, excelenți înotători care amintesc de niște mari șopârle preistorice. Lacul Victoria este un adevărat paradis pentru cercetătorii care se ocupă cu studiul fluturilor și altor insecte.
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
oamenii - și cu longevitatea. De asemenea, pot avea puteri magice și supranaturale și sunt reprezentanți ai mediului acvatic. Ei personifică apa, fântânile, ploile și râurile. Unele culturi înzestrează dragonii cu darul vorbirii. Sunt de obicei înfățișați ca niște șerpi sau șopârle de dimensiuni mari, uneori împrumutând și trăsături de pasăre de pradă. Au corpuri alungite, solzoase, clocesc ouă. ii au aproape întotdeauna ochi mari, trăsătură care stă la originea cuvântului "dragon" în multe culturi. Adeseori, dar nu întotdeauna, au aripi și
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
declară "Dragonera", "Pantaleu" și "Insula Mediana" Rezervă Naturală, prin decret 7 / 1995. Cantitatea de precipitații medii este de 350 mm. În lunile septembrie și decembrie se înregistrează precipitații mai puternice. Fauna terestră a insulei este formată din iepuri, scorpioni și șopârla endemica Podarcis lilfordi ssp. giglioli. Principalele varietăți de păsări sunt:
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de 34 hectare și perimetrul sau ajunge la 3.300 m. Punctul maxim se ridică la 15 metri deasupra nivelului mării și construcția cea mai importantă este un far de semnalizare. În acest ostrov se gaseste una dintre subspeciile de șopîrlă endemica Podarcis lilfordi (Günther, 1874), mai bine cunoscută că "sargantana negră" în insula Menorca, care îndepărtată de mediul ei își schimbă culoarea închisă în verdele tipic al șopârlelor normale.
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
far de semnalizare. În acest ostrov se gaseste una dintre subspeciile de șopîrlă endemica Podarcis lilfordi (Günther, 1874), mai bine cunoscută că "sargantana negră" în insula Menorca, care îndepărtată de mediul ei își schimbă culoarea închisă în verdele tipic al șopârlelor normale.
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
Ceratosaurus", "Megalosaurus", "Torvosaurus" și "Allosaurus". Cei mai mulți dinozauri însă aveau dimensiuni reduse. În timpul Jurasicului apar majoritatea grupelor principale de dinozauri, iar răspândirea este pe toate continentele. În aer, pterozaurii dominau cerul. În tufișuri existau diferite tipuri de mamifere timpurii, precum și tritilodontide, șopârle ca sphenodonți și lissamphibia timpurii. Lissamphibia au evoluat apărând primele salamandre și caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
este o familie de șopârle (genul Heloderma). Speciile din această familie trăiesc în regiunile de deșert din America de Nord. Familia este reprezentată prin două specii veninoase, ele fiind singurele șopârle veninoase din lume. Prin mușcătură pot produce leziuni toxice serioase fiind periculoase și pentru om. Capul
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
este o familie de șopârle (genul Heloderma). Speciile din această familie trăiesc în regiunile de deșert din America de Nord. Familia este reprezentată prin două specii veninoase, ele fiind singurele șopârle veninoase din lume. Prin mușcătură pot produce leziuni toxice serioase fiind periculoase și pentru om. Capul șopârlelor este ușor teșit (lățit), gâul este scurt și corpul are o formă cilindroidă, animalul are picioare scurte. Coada este groasă și rotundă ea
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
genul Heloderma). Speciile din această familie trăiesc în regiunile de deșert din America de Nord. Familia este reprezentată prin două specii veninoase, ele fiind singurele șopârle veninoase din lume. Prin mușcătură pot produce leziuni toxice serioase fiind periculoase și pentru om. Capul șopârlelor este ușor teșit (lățit), gâul este scurt și corpul are o formă cilindroidă, animalul are picioare scurte. Coada este groasă și rotundă ea măsoară ca. 2/3 din lungimea corpului. le au lungimea corpului între 60 și 80 de cm
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
ușor teșit (lățit), gâul este scurt și corpul are o formă cilindroidă, animalul are picioare scurte. Coada este groasă și rotundă ea măsoară ca. 2/3 din lungimea corpului. le au lungimea corpului între 60 și 80 de cm. Solzii șopârlelor au un aspect crustos, crustele fiind alcătuite din plăci cornoase. Pe partea ventrală corpul este neted fără cruste. Specific este culoarea petelor portocalii de pe partea dorsală care sunt în contrast cu desenul dungilor de culoare închisă, acest caracter morfologic atrage atenția că
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
5 mm. Cele două specii „Heloderma horridum” și „Heloderma suspectum” au arealul de răspândire în regiunea din sudul statului Nevada, sud-estul statului Utah, deșertul Sonora până în nord-vestul Mexicului. Animalele trăiesc în regiuni aride cu preciptații rare de deșert și semideșert. Șopârlele din această familie sunt mai ales noaptea active, ziua în funcție de anotimp stau ascunse sub pietre, în grote, sau ies la vânătoare. Hrana lor constă din rozătoare mici, pui sau ouă de păsări. Prada este descoperită de la distanțe relativ mari cu ajutorul
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
până la 13 ouă rotunde în găuri umede; la circa 30 de zile eclozează puii care au o mărime de 20 cm. Datorită culorii lor de avertizare a toxicității nu sunt vânate de multe animale, cu excepția coiotului, păsărilor răpitoare și omului. Șopârlele pot atinge vârsta de peste 20 de ani. După ce a mușcat prada și a injectat otrava, șopârla nu lasă victima ci prin mișcări de masticație face o masare pentru difuzarea toxicului în corpul pradei. Simptomele cauzate de mușcătura veninoasă sunt o
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]