4,027 matches
-
conducătorul auto alcărui autoturism îl lovise, în plin, cu o viteză de peste osutășaizeci de kilometri la oră, în timp ce el executa un viraj la stânga. El ar fi fost tras, pe dreapta, așteptând pentru a se angaja în traversare și ar fi țâșnit în fața oponentului care i-a lovit autoturismul pe sensul său de mers, pe prima bandă. O amintire fugară îi dezvăluise, atunci, faptul că așteptase, cât mai aproape de axa șoselei, momentul prielnic efectuării virajului, semnalizându-și corect intenția. Îi devenise clar
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
Rod de Rodie Am plecat de ani în lumea largă Să găsesc o rodie pe rod Jinduiam la fructele de fragă Ignorând că s-au născut din glod Mai colind pământuri în pustie Unde crește floarea de amor Din nisip țâșnește apa vie! În Morgana visu-i orbitor. Implacabil se afundă zarea - Nici nu știu când veacul a trecut- Dar admir cu nostalgie marea Copleșit de dorul încă mut Evitând cărările bătute În periplul cu un singur sens Urmez drumul fără servitute
ROD DE RODIE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365658_a_366987]
-
slujitorii! Să sune adunarea și plecarea la atac! Într-un suflet alergară căpeteniile armatei, înarmați până în dinți. Printre ei se afla acum și viteazul Mărțișor ce strălucea ca un zeu cu armura, cingătoarea și cizmele aurii. Din paloșul său fermecat țâșneau fulgere albastre. Grav, împăratul cuvântă: - Scumpii noștri slujitori, de acum mă cunoașteți și știți cât îmi este de dragă pacea.. Am vrut să evit acest război care aduce numai nenorociri și jertfe, dar blestemata de vrăjitoare, pe care am învins
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
cu bagheta spre Mărțișor, dar, vai! bagheta i se transformă într-un val de ceață. Într-un moment de luciditate, se gândi să profite de perdeaua de ceață lăsată de bagheta sa și să se facă nevăzut. Degeaba! Razele ce țâșneau din paloșul lui Mărțișor pătrunseră prin ceață ca un far și-l țintuiră pe vrăjitorul nevăzut. Atunci, Mărțișor îl trăsni cu sete, lovind în plin pe nenorocitul de Ger-Sticlos, care se prefăcu într-o pulbere cenușiu-plumburie, ce purta deasupra-i
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
fața aurie, de măslin, Si un regal, pe umeri - blond - de vin - Egreta mâinii ei, cu fibre lungi, Ținea săgeată viselor prelungi, Anselmus o privea, cum tot trăgea Din amfora-i în pârg, săgeți, în ea - Din turn, de jos, țâșneau că două vele Corăbii navigând spre taine grele, Și-aș fi privit-o mult, și după moarte, Dar ea fuma, din toamnă, mai departe - Și nu aveam nimic , nici eu, să-i spun, Ca un Anselmus, după ea, nebun - S-
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
tot la el. În el urlă Deliormanul peste tot. Așa, îl universalizează! Prin „poeții zodiilor” se arată pe sine și invers, prin sine îi arată pe ei, în poeme de un ritual solemn! El dă un sens întregului din care țâșnește o filosofie lirică ce îngândurează prin fascinație cititorul și-l face să ajungă unde niciodată n-a ajuns. Totul este altfel decât în alte cărți. Theodor Răpan parcurge toate formele lirismului, de la fervoarea renascentistă la expresia clasicistă, de la baroc la
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
care provoca nebunie, era suficient să cadă zgomotos pe consola zdruncinată, ca să-i vină să se dea cu capul de pereții de un alb murdar ai micului birou devenit sufocant. Nu se putea concentra asupra programului la care lucra, așa că țâșni în picioare și începu să măsoare în pași distanța de la ușă până la fereastră. - Nu vrei să stai totuși jos? Îmi distragi atenția. O rafală nouă și viguroasă, seceră pervazul, sacadat, ca o mitralieră naturală. Radu se trezi că trage cu
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
dintre ultimii prieteni îmi spune: „Nu! Categoric! Crapă, dar nu mai vorbi! Nu ești o călăuză. Noi suntem călăuzele. Treburile omenirii sunt ale noastre!”. Madeleine Paz scrie: „Atunci cînd povestea, pur și simplu, un singur cuvînt al său făcea să țîșnească revolta; de cînd vrea să instruiască, o batjocorește. Într-adevăr, frumoasă învățătură într-adevăr, decît aceea care constă în a respinge orice efort de organizare, în a confunda de-a valma victimele și călăii, în a nega orice speranță de
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
împătimit, dornic de cunoaștere, cu sensibilitatea, sinceritatea trăirilor și emoția cu care își împărtășește impresiile produse de minunățiile dăruite omului pe diferitele meridiane ale Terrei. Ei bine, cele trei cărți m-au acaparat dezvăluindu-mi o scriitoare al cărei talent țâșnește din fiecare cuvânt pus la locul lui, din fiecare frază sclipitoare prin claritate, proprietate, variație stilistică, corectitudine și expresivitate a limbii române folosite, nealterate de eventuale influențe, provocându-mi o stare de dependență față de scriitura sa, de stilul personal de
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
pe pământ, Etern poetul ce cu har hrănește Lumina verbului sădit în gând! Cuvântul dat de mama mi-i avut, Avere-mi este și-o împart frățește: Pe cât a mea, pe-atâta peste Prut... Iar glasul din Cuvânt ne înflorește, Țâșnind din el suspinul cel durut, Acum, când Prutul curge-n românește. Referință Bibliografică: CUVÂNTUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1116, Anul IV, 20 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CUVÂNTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361616_a_362945]
-
al vostru pe tronul țării. CĂPITANUL SASU: (îl corectează) Papură Vodă! URSUZ : Tot un drac!... Iată misiunea voastră. Veți merge într-un cimitir anume, scoateți capacele la coșciuge și înfigeți câte o țepușe sau suliță în inima fiecărui cadavru până țâșnește sângele din ea. CĂPITANUL ARNĂUTU: (aprig) Le voi tăia capetele! URSUZ:(își arată caninii într-un rânjet disprețuitor) Să-ți iei adio de la viață! Am specificat, inima, nu gâtul! Numai așa pot fi distruși vampirii! Acesta-i marele secret! BOIER
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
pe sultan aliatul nostru! BOIER CIOCOIU:Doar cât îi oferi aur!... Când strălucirea metalului pălește, capul tău cade sub securea călăului! Boier Ciocoiu ia ulceaua cu vin și toarnă din nou în pocale... EXT. / NATURĂ / ZI O ceată de călăreți țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer se perindă în fugă nori albi. Călăreții pătrund în pădure. Prin frunzișul arborilor străbat ultimele raze ale soarelui într-un asfințit
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
o palmă dau de coșciuge, cărora le forțează capacele. În coșciuge găsesc făpturi umane care par că dorm cu fața în sus. Cu sânge rece vânătorii înfig în cadavre câte o țepușe în locul unde se află inima și de acolo țâșnește sânge. Apoi pun capacul la loc și-l acoperă cu pământ și brazde de iarbă ca și când acolo n-a umblat nimeni. Deodată când Arnăuta înfige țepușa într-un cadavru, acesta scoate un horcăit, deschide ochii și întinde brațele să-l
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
săbiile și le retează capetele. CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu voce forte)Străpungeți-le inimile! Degeaba îi decapitați că reînvie! CĂPITANUL SASU:Mai repede că se apropie miezul nopții și vampirii se trezesc din somn și-și recapătă puterile! Vreo patru-cinci vampiri țâșnesc din morminte și se ia la bătaie cu oștenii. CĂPITANUL ARNĂUTU:Nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă! Unii cu săbiile le taie capetele, iar alții în urma lor le străpung inimile cu țepușele. În cele din urmă vampirii
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu glas puternic de răsună încăperea)Aici, Majestate! Vampirul tresare și se ridică răsucindu-se într-o parte. Arnăutu îl izbește puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșnește împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor Sasu îi bagă în gură o torță aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbate și încearcă să-i prindă, dar Arnăutu înfige și mai mult țepușa în pieptul său. În
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
și curățime, pentru că acolo Dumnezeu a revărsat mult har și binecuvântare, și vă mărturisesc, așa este! Cu siguranță, Diana este una dintre minunile lăsate de Creator ca să se formeze și să crească din frumusețea și semeția Apusenilor, din sufletul ei țâșnind, ca un izvor de frumusețe și puritate, o puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007: “Uite, mamă, grădinița, / Frumoasă ca
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
ca să putem începe în cunoștiința de cauză și înțelegând mai bine natura ingrată a prezenței mele printre ei, deloc ușoară și departe de a fi o simplă peregrinare pitorească, de decor schimbat! Și apoi, rotind ochii către candelabrul din care țâșnea lumina chiar și în miezul zilei, în living-room-ul în care ne “găsise” pasiunea pentru “răzlețiții” Lumii Noi, își “puse” în voce un strop de duioșie și nostalgică cadență, dând impresia că ieșirea mea din “captivitatea” frazărilor care m-au ispitit
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
Articolele Autorului clipa în care gândul deschide fereastra spre Bunul Dumnezeu Doamne îți întinzi cerurile peste sufletul cioplit fără să întrebi dacă și mâine se va deschide ușa cu aceeași putere de aceea te iubesc Tu știi să faci să țâșnească izvoare din pietre glasul tunetelor le petreci prin văi înverzite le-ai pus o margine să nu se întoarcă să nu veștejească lutul semințele bune să ajungă lăstari de aceea te iubesc văile strâng izvoare copaci înfrunziți sălcii ating oglinzile
BINECUVÂNTEZ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351899_a_353228]
-
interogativ-exclamative, ea se mărturisește lumii pe care o recreează, chiar dacă presimte cum spumega fereastră unei păduri că o limbă de clopot (În ploaie). Eleonora Stamate își asumă durerile lumii, dar nu se lamentează, nu face din durere un spectacol. Metaforele țâșnesc din toate zonele ființei sale, fantezia poetei este debordanta, sondând și prelucrând continuu toate datele lumii într-o coerentă revelatoare a verbului a fi care ne supune pe toți. „Ca să-mi cunosc adâncurile/ trebuie să-mi aflu malurile/ doar așa
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
imediat ideea năstrușnică de a intra și el peste fată, să facă „dușul” împreună. Când a intrat în baie, a observant că Săndica trăsese perdeaua din plastic ce proteja restul băii de stropii de apă și, din cauza zgomotului apei ce țâșnea cu presiune din pâlnia dușului, nu a auzit când el a pătruns în intimitatea sa. Cu spumă abundentă de șampon ce se scurge din păr pe față, încerca să deschidă ochii să vadă ce se întâmplă. Doar când l-a
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
adăpostea frecvent femei de diferite vârste și condiții sociale, care inițial îi pozau artistului, cu multă râvnă, în toate felurile, situații savuros comentate de comunitatea asociației. După mai multe ședințe de acest fel, Titi trecea la punctul doi al programului. Țâșnea de pe salteaua care ținea loc de pat, dar și de cadru pentru portretele de interior, își trăgea pe șolduri un prosop de baie de culoare roșie, smulgea pânza neagră de pe șevalet și mima cu multă pricepere transa creației! Ce făceau
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
curate, luminate de gând cucernic și de „sfântă armonie” clasicistă.” (Academician Mihai CIMPOI) „Emilian Marcu este unul dintre poeții și marii prozatori ieșeni. Emilian Marcu posedă un mare secret, un secret al creației literare autentice în care metafora, metonimia, oximoronul țâșnesc spre înalturi, ca niște superbe focuri de artificii ce îl țin pe cititor mereu cu ochi prinși de pagina cărții.” (Vasile Anton Ieșeanu) Referință Bibliografică: ATLET MOLDAV (selecțiune), autor Emilian MARCU / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
pentru biserica aceasta de lemn, unică în multe privințe, în toată salba din munții împrejurimilor? Foamea și setea după Cuvânt au fost și sunt ’stâmpărate și ostoite” la bisericuța de lemn de la șosea” nu o dată, ci mereu și mereu, Cuvântul țâșnind din Izvorul Vieții, proaspăt și bun de băut; familia creștină fiind prin definiție, reflectare a iubirii intratrinitare dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Biserica „Sf. Treime” Vaduri, s-a construit între anii 1996-1998, sub păstorirea părintelui Nicolae Nicolescu, de către o
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în plus, a ne cânta... Degeaba îi ceream, cu toții, să ne cânte, cum numai el o știe
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]