4,715 matches
-
zorile vieții, într-un decembrie fără zăpezi, când soarele meu arunca o privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
și arcușul pe corzile de vioară, iar poemul prinde aripi, răcorește travaliul suferinței, ca niște stropi, iar de pe soclul creației, îi cuprindem zborul. Coborâm din prezent pe treptele melancoliei și-nveșmântați cu har, prin binefacerile muzei, sufletul, ca un păianjen, țese hainele poeziei și doar suferind, descoperim măreția bucuriei. Trăirile, emoțiile și gândurile primesc acordul, iar cuvântu' le decriptează, liniștește adâncul; versurile împletesc ca o dantelă întreg poemul, poezia-i îngerul ce ocrotește mintea și sufletul. Dar, în toamna mea târzie
BINECUVÂNTAT AN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365368_a_366697]
-
Ce petale, ce culori... Nici pe culmile gîndirii , Prin strădaniile firii, Nu am izbuti creerea, Celei mai mărunte flori. Ce vorbesc de flori mărunte, O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umplute Și cu fire nevăzute, Tainic să fie țesute Și culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză s-o creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Citește mai mult ȘTII TU CINE-I CREATORUL?Doamne
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
de acasă. Lumina lui Hristos împrejmuită cu Dor, floare a Duhului Sfânt, mă primenește chemării Neamului. E chemarea dintâi sau alegerea dintru-nceput? Simt ecoul și mă încerc cu mirarea și totul parcă-mi răspunde. Înțeleg taina; gândul toarce, cuvântul țese și grăirea brodează cântarea. În jurul meu cresc lucrurile diafane ale Frumuseții. Poate că tocmai ele m-au zămislit. Sunt vesel, sunt bucurie, sunt cântare! Frumusețea vine ca o mireasă și mă încântă. În juru-mi totul cântă. Peste tot sunt chemări
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
în fiecare tresărire, în fiecare rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în aceeași credință străbună, în plinătatea iubirii fiecărui erou, fiecărui martir, fiecărui sfânt, fiecărui mărturisitor, în fiecare Dacoromân frumos. Lumina Frumuseții divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de azi și mereu, înflorind sufletele celor de demult în mireasma aleșilor de acum. Este muzica unei chemări dumnezeiești... Este
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
joacă toate apele albastre ale Cerului, cu cântecul ei de pasăre măiastră... Cântă toată splendoarea Primăverii pământului, cu fruntea luminată rezemată de Curcubeul sfinților, cu brațele înflăcărate, care îmbrățișează nemărginirea martirilor, cu gândurile albe, celeste ale poeților în care se țese cerdacul Zilei, cu brâul de Azur al filosofilor, tivit din surâsul serafic al serii, cu brocardul ei verde, sacerdotal, podoabă a demnității nemuritoare, cu mersul ei regal al devenirii, ce calcă senin și-mprăștie miresme... Sub pașii căreia cresc majestos
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
poruncă a cerului, cu părul lung de aur cât surâsul soarelui, are sufletul verde în care bate toată dumnezeirea dacilor nemuritori. Este vremea dacoromână în care Frumusețea divină cântă! Este vremea divină în care Frumusețea dacoromână cântă! Este plinirea noastră țesută din Frumusețea lor, care ne-ncântă! Tuturor Românilor dragi și în mod expres sărbătoriților lunii Mai, cu aleasă frumusețe și caldă prietenie! Întru mulți ani binecuvântați și frumoși! HRISTOS S -A ÎNĂLȚAT! ------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Înălțarea Domnului Brusturi-Neamț 30 mai
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1]și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă a Școlii din localitatea Jugur, comuna Poenari, județul Argeș, și-au arătat măiestria de a sculpta fluiere și de a cânta la ele. Simfonia Lalelelor de la Pitești este și un simbol al
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
noastre! Sigur, adeseori toate acestea trebuiau udate cu multe lacrimi, uneori le uitam mirosul, dar nimeni nu a creat vreodată vreun fruct mai dulce și mai amar al iubirii decât acolo pe altarul sacrificiilor, al răbdarii, al timpului care-și țesuse pânza în jurul iubirii noastre, nu-i așa?! TIMPUL! Mereu aliatul tău! Casa noastră de atunci era un labirint în care te găseam în ea, și mă regăseam în ea, de aceea am tot încercat să țesem mereu vise, pe care
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
al timpului care-și țesuse pânza în jurul iubirii noastre, nu-i așa?! TIMPUL! Mereu aliatul tău! Casa noastră de atunci era un labirint în care te găseam în ea, și mă regăseam în ea, de aceea am tot încercat să țesem mereu vise, pe care uneori le ștergeam cu guma iar apoi trasam altele. Și ne era atât de dragă, pentru că de fiecare dată când greșeam ieșirea, ne dădeam seama că de fapt, nu doream să plecăm din ea. Când aparținem
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
carnea și sângele în mișcare, după un ger aprig care ți le-a înghețat. Vom fi știut cu siguranță că vom fi adus viață în viața noastră. Iar toate acestea pentru că tu și numai tu ai știut să construiești visuri, țesând vise în jurul meu, în jurul nostru. Mi-ai pus o gărgăriță în palmă și mi-ai arătat că și pentru mine se poate face la un moment dat primavară. Mi-ai aruncat prospețimea în suflet și mi-ai arătat că se
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
Nu mai pot lucra cu ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor! Mâini ce-au frământat odată Sfânta pâine din covată, Mâinile mele de- atunci Legănând cu viață prunci Și așa mi-e dor de voi Să mai țesem în război Tindeie și păretare! Mâini ca razele de soare, Crăpate de ploi și vânt, Mâini de-argint, nu de pământ, Mâini ca aurul din Munți, Mâini întotdeauna punți... ........................................ Vai de mânuțele mele, Cât de-aproape sunt de stele Și
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
va rămâne viu în inimile noastre, iar talpa timpului său nu se va șterge niciodată. După cum chiar el spunea: ,, Vorbele zboară, dar ce e scris rămâne”. Operele sale ne vor ajuta să căutăm în noi acel loc în care se țes basme, acele ,,dumbrăvi în care ia foc de la licurici, grâul lunii”. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Îngerul a strigat... cu glas de veșnicie / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș să țeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranță aici, la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș să țeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranță aici, la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat să mi-l imaginez pe Fănuș Neagu, copil fiind, îngenuncheat, cum își unește mâinile deasupra inimii și se roagă: ,, Fă Doamne
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
o noapte albă și zorii agățați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg norii au liber să plece unde vor azi stau de vorbă numai cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ... Citește mai mult mă trezește visulnăscut din iubireadintre o noapte albăși zorii agățațide mugurigata să plesnească tăcerile din privirile mângâie frunțileîncă recidezleg
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
călărești și dexul, Nu să trimiți cititoru-n bord cu preplexul, Mirat că el nu cunoaște un cuvânt neauzit, Te oblojește, ești călărețul sfânt- neciuntit! Sfântul Limbii Române - e cine o cunoaște, Numai de prin virguli mesaje el descoase, Și-o țese la loc prin fuiorul peisajelor/vești, Alungînd rău/negrul, compune și povești. Cu multiple muze cei ce vor să impresioneze, Și vor ades pe alți autori să-i complexeze, Prin numere multe si vorbe de nenînțeles, Între sensuri făr'de
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
poezia de iubire degaja atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzica și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesută din versuri, încât te întrebi, cum de s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic, pozitivist, ce se pretează
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic, pozitivist, ce se pretează
– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]