3,981 matches
-
Nu costă mult, nu mi-l ia nimeni și nici nu fac greutăți celor care or să mă conducă. Dom' le, eu găsesc că e singurul lucru serios și durabil: un cavou. Oricum, rămîne ceva de pe urma mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe toate canalele media și de către toate mijloacele de propagandă. Geanta plină cu șuruburi furate demonstra o imensă nepăsare și indiferență la propagandă. Am trăit printre asemenea oameni și știu bucuria pe care și-o împărtășeau la un pahar de țuică în legătură cu lipsa activității la locul de muncă și cu metodele infernale de a trage chiulul. Era un mare sentiment de mândrie să povestești celor apropiați că ai "un servici ușor", în care nu faci nimic, dar salariul merge. În România
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade, 1995, p. 218). Actul de vrăjitorie evocat are ca scop influențarea comportamentului unui tânăr, crearea unor sentimente erotice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îngrijire Tu cauți de regala a noastră sprijinire. [OMUL DIN POPOR] Mi-am împlinit datoria, deci mă retrag, stăpâne. [REGELE] Da' cum, mai stai oleacă, de! nu fi porc de cîne! Mă supăr, de! Ia lasă! Mai un palici de țuică, Ce va aduce-ndată regala noastră puică. Ș-apoi să-mi vezi miniștrii, să vezi ce dobitoace, Una mai decât alta, or veni-ndată-ncoace. Regină, o, regină, îmi adă deci paliciul, Să mut din loc din gîtu-mi, din rana
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din gîtu-mi, din rana lui, haliciul Care de ani o sută, ce zic? de ani o mie! Mi-a-ntrat în gîtu-mi palid în cruntă bătălie... [REGINA] O rege, rege... iată, se duce-acuma muica Să caute ciocanul și să-ți aducă țuica. (Vin miniștrii - fiecare are o bortă-n părete în care se bagă) [REGELE] Ministre de Interne, apari naintea me! Cum merg a tale treburi și țara noastră? [MINSTRUL DE INTERNE] Be! [REGELE] Ministru de finanțe! (Un lipovan nebun apare pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
popular - că pentru aceea merge lumea la ele, pentru că-i [a]duce mătrăguna” (28, p. 55). Informații similare erau date de țărani și din alte zone ale României, din Bucovina de pildă : „Câteva fire de mătrăgună [puse] în vin sau țuică asigură crâșmarului clientela”, rezumă Mircea Eliade un manuscris din Arhiva de Folclor a Academiei Române (31, p. 215). în 1881, Simeon Fl. Marian susținea că femeile vrăjitoare din Regat puneau în vin și în rachiu semințe de ciumăfaie, „amețitoare și veninoase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor (bacalbașa) din București a fost convocat de Comisia medicală pentru a i se înmâna o listă de produse periculoase, care nu puteau fi vândute în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
milionari, nu vom afla unul singur care să se fi îmbogățit prin muncă. Ce-a muncit, ce-a produs Carada pentru a fi milionar? Nimic, a fost copil de casă al d-lui C. A. Rosetti - unicul merit; a vândut țuică din viile d-lui Brătianu - singura muncă. Acestea nu sunt titluri suficiente pentru diurne de câte 70000 franci pe an ce le primește acest onorabil din partea statului român. Așadar statul a devenit din partea unei societăți de esploatare obiectul unei spoliațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
accizei va avea un efect negativ asupra industriei, estimările fiind că, până în 2007, doar câțiva zeci de jucători autohtoni mari și mijlocii vor rezista pe piață (Negrea, 2005). Ceea ce se va întâmpla este că din anul 2007 cazanele improprii obținerii țuicii la parametrii impuși de Uniunea Europeană vor fi confiscate. La ora actuală, în România, datele estimative arată că există aproximativ 55.000-60.000 de cazane individuale, în care s-au produs circa 500.000 de hectolitri de țuică și rachiuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cazanele improprii obținerii țuicii la parametrii impuși de Uniunea Europeană vor fi confiscate. La ora actuală, în România, datele estimative arată că există aproximativ 55.000-60.000 de cazane individuale, în care s-au produs circa 500.000 de hectolitri de țuică și rachiuri de fructe (Oanță, 2003). Președintele Asociației Producătorilor de Băuturi Spirtoase, Romulus Dascălu Garant spune că „asociația a identificat circa 60.000 de producători de alcool care procesează fructe pentru o comunitate sau produc individual. Cele 30.000 de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
compania a investit peste 3 milioane de dolari în tehnologii și echipamente moderne (Negrea, 2004). Pe segmentul de brandy cu preț mediu mai concurează mărcile Arad, Drobeta, Milcov și Athos. Principalii concurenți pentru Hanul Ars sunt Tăria de Bihor și țuica Țărăncuța. Segmentul de băutură spirtoasă de preț mediu a reprezentat în anul 2003, din punct de vedere valoric, 33% (55 milioane de dolari) din piața totală de băutură tip brandy - care s-a ridicat conform estimărilor specialiștilor la circa 165
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Martie. Negrea, Stelian (2004c), „Producătorul Unirea și Hanul Ars și-a dublat vânzările”, în Ziarul Financiar, 25 Iunie. Negrea, Stelian (2004a), „Viitoarele facilități fiscale încurajează micii producători de bere”, în Ziarul financiar, 7 Decembrie. Oanță, Daniel (2003), „Din 2007 adio țuica făcută în casă”, în Adevărul, nr. 4174, 28 noiembrie. Sava, Diana (2002), „Cu cât marfa este mai veche, cu atât o vinzi mai scump”, în Ziarul Financiar, februarie. Seitz, Victoria (2004), „Publicitatea tipărită în România”, în www.markmedia.ro, 28
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau moravurile: „Vinul nu păstrează secretele și nici un respectă promisiunile”; „Cel cuprins de băutură nu știe ce-i iese din gură”; „Fie omul cât de bun, vinul Îl face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dramatice Primăvara și Un interviu. Foiletoanele satirice din a doua carte a lui I. sunt bine scrise și tind să fixeze, prin câteva tipuri ce se repetă, mica birocrație provincială. Mircea Dicu, Diaconescu și Neagu, funcționari amărâți, se cinstesc cu țuică în timpul serviciului, apoi se toarnă, rând pe rând, la cadre. Comedia denunțului continuă (Dansul clapelor). Gigi Burlacu este un mic șef despotic însărcinat să laicizeze sărbătorile creștine. El are un plan și cere subalternilor înfăptuirea, neabătut, a obiectivului (Ultimul punct
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
scară largă cu mărfuri provenite din cele mai îndepărtate regiuni ale țării și din import. În timpul comunismului, piața „gri” a Bucureștiului era aprovizionată cu cartofi din Covasna, cu mere din Vâlcea și Bistrița, cu vin și legume din Moldova, cu țuică din Maramureș, cu pește din Delta Dunării, cu țigări și alimente din Iugoslavia și Ungaria, cu îmbrăcăminte și cosmetice din Germania, Italia, Grecia și Turcia, cu aparatură electronică din Japonia, Europa Occidentală etc. Această piață avea nevoie și și-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
făcea, murdară până la dezgust”. Nenorocirile se țin apoi lanț de Moș Anghel. Casa și curtea îi sunt incendiate, cele două fetițe se îneacă, băiatul îi moare într-un accident. Sfâșiat de durere, bărbatul se retrage între dărâmături, bea fără oprire țuică și ajunge în cele din urmă un stârv țintuit patului, în stare numai să vorbească și să bea. I. a fost atras și de figurile eroilor populari, haiducii. Povestiri ca Haiducii, Domnița din Snagov, Cosma fac elogiul vieții de libertate
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
la 25 septembrie/ 8 octombrie 1900. Carp Își reia programul: propunea cedarea către un sindicat de bancheri a venitului monopolului hârtiei de țigarete pe 12 ani și 7 luni, precum și modificarea unor dispozițiuni din legea impozitului asupra băuturilor spirtoase („legea țuicii” care s-a și votat În parlament, cu amendamente, ce-i drept, dar a declanșat imediat răscoale țărănești În mai multe județe). Alte măsuri mai vizau concesiuni de petrol Încă neprecizate, desfacerea flotei comerciale și cedarea ei, concesiuni din pădurile
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise. Cum poate
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dar și a construcției și scriiturii, textele au o diversitate marcată, întruchipând un caleidoscop cu o mare varietate cromatică: piesa titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
mare varietate cromatică: piesa titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un roman remarcabil, „Litere”, 2001
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
cartier erau de la țară și încercau să-și amenajeze cum văzuseră acasă la ei. Am văzut la cineva că-și perforase placa de beton a blocului numai ca să-și facă el beciul lui în care să-și țină murăturile și țuica. Am văzut apartamente aranjate cu atâta prost gust, încât nu-ți venea să crezi. Am fost în vizită la șefa pieței, care își făcuse în sufragerie o peșteră. Pe plafon, în mijloc erau soarele și luna din bronz. Din tavan
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]