5,392 matches
-
schimbabil 3. Simbolul niceean glăsuiește: Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Păstrătoare a învățăturii Domnului nostru Iisus Hristos, fără adăugiri sau știrbiri, precum și a rânduielilor și așezămintelor Sfinților Apostoli, Biserica „Dumnezeului Celui viu, stâlp și temelie a adevărului” (I Timotei 3, 15) a fost chemată din nou, la scurt timp, să dea mărturie, după frământările și dezbinarea arianismului, despre Persoana Sfântului Duh și lucrarea Sa călăuzitoare spre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Doua). Despre Sfintele Taine, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iași. I. CELE MAI VECHI ȘTIRI DESPRE PATOLOGIA MINTALĂ DIN MOLDOVA Introducere Acest studiu are ca scop reconstituirea celor mai importante etape ale evoluției psihiatriei din Moldova. Ne vom referi atât la istoria patologiei psihiatrice, cât și la aceea a așezămintelor de asistență specializată. Concomitent, vom cerceta dezvoltarea cunoștințelor de specialitate, a teoriei psihiatrice, ilustrată prin acumulările de informație, prin investigația științifică, prin publicațiile de specialitate și vom încerca să stabilim aportul pe care personalitățile care au lucrat, în Moldova, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
28 și "Fost-au acest domn, Radu Vodă, deplin la toate și întreg la hire"29, precum și "om deplin, cap întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
putea fi satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Flaișer și conducerea mănăstirii. Dr. Flaișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează modificări în administrarea ospiciului "peste capul doctorului" în a cărui sarcină cade "direcția acestui așezământ"60. Rezoluția Epitropiei precizează că Flaișer e îndreptățit în plângerea sa și că el doar are calitatea de director al ospiciului. În același an intervin și alte complicații între părți în legătură cu desființarea unei băi, proprietate a supusului acesteia austriacul Yoseph
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
devenea o realitate renăscută. Cerere de internare la Ospiciul Golia Oricum, arhivele nu infirmă deși nici nu confirmă acest caracter relativ "privat" al instituției neuropsihiatrice de la Golia. Însăși istoria oficială a acestui institut era mai puțin oficială decât a altor așezăminte similare. Sub îndrumarea unui general rus, Ustinov, mai apoi sub direcția oficială a lui Mihail Kogălniceanu, ospiciul trăia sau, mai corect ar fi să spunem "murea" în plin centrul Iașului, ascunzând situații neconvenabile. După apariția secularizării mănăstirești și după înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având unul sau două mindire în stare bună. La 28 iulie 1866, când s-a întocmit un raport privind situația așezământului, ospiciul avea ca structură o cancelarie, camere pentru bolnavi, servicii administrative, anexe. În totalitatea lor acestea erau mai modeste decât cele de la Neamț. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou, utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
construcție masivă din piatră, ridicată între anii 1551 și 1562, pe temeliile unei biserici mai vechi (vezi Imagini vechi, cap. IV, secțiunea S,p. 21), biserica cu hramul "Schimbarea la față", vreme de aproape 250 de ani (1562-1803), a fost așezământ monahal, cunoscută sub denumirea de "Mănăstirea Socola", iar în zilele noastre este locaș de cult, de alinare și de mângâiere a suferinței bolnavilor Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primă stareță a fost însăși Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca toponim, denumirea "Socola" apare prima dată într-un document
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca toponim, denumirea "Socola" apare prima dată într-un document emis de Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care le avea de la tatăl nostru" (document datat 16 februarie 1570, Suceava). Putem, pe baza celor de mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui începuturile construirii așezământului monahal și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea dintâi stareță a Mănăstirii Socola, întemeiată de Domnul Moldovei Alexandru Lăpușneanu, a fost fiica
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
viața publică a cetății, fapt care explică și sărăcia documentelor referitoare la mănăstire. De asemenea, nu este cunoscută nici o informație care să ateste faptul că această mănăstire, ca multe altele de altfel din vremea aceea, să fi fost închinată unor așezăminte de la Muntele Athos sau Patriarhiei de la Constantinopol, cu acel titlu binecunoscut de stavropichie. În anul 1803, fiind stareță Elisabeta-Schimonahia, sora Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, prin hrisovul domnesc dat de Alexandru Moruzzi, la 5 septembrie, călugărițele de aici au fost mutate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, "Gazeta de Moldavia", nr. 5/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei (original în franceză) a lui P. Maire, "A.S.A.S. Le Prince Grégoire Ghyca à l'occasion de la fondation de l'Hospice à
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
director și, totodată, administrator doctorul Iosif Szabo (Sabo). Despre acesta, sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu cunoaștem nici un fel de preocupări teoretice de acest domeniu. A funcționat la Galata până în 1871. Condițiile igienico-sanitare ale așezământului au fost numai la început bune, prevederile regulamentului ale hrisovului fiind, cum am văzut, destul de cuprinzătoare pe plan material. În primii ani, ele au fost respectate. Foarte curând însă, ospiciul a decăzut. Reproducem, pentru exemplificare, fragmente mai semnificative dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare de seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv deci decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau al meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de -), ed. I, Iași, 1845 (t. II) și 1846 (t. III). Ac. rom. II, 48812. 15. Mustea N., Cronica, în "Letopisețile țării Moldovii", publicate de M. Kogălniceanu, t. III, Iași, 1846. 16. Neculce Ion, Cronica. 17. Oeconomu C., Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891. 18. Peretz I., Curs de istoria dreptului român, vol. II, partea a II-a. 19. Stătescu St., Starea actuală a penitenciarelor noastre, în "Dreptul" nr. 23-26 din martie 1895 și în broșură sub titlul Câteva cuvinte asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate datorită morții sale enigmatice și venită prin surprindere, poate datorită primului război mondial sau preocupărilor populației generate de refugiul ce începuse în acea perioadă. Cu toate acestea, la jubileul Spitalului Socola din lași, C. I. Parhon spunea că acest așezământ medical este în cea mai mare parte opera doctorului Brăescu. Într-o scrisoare către Epitropia Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași, aceeași personalitate spunea că urmașii doctorului Brăescu îi minimalizau inutil importanța, expediindu-i existența în câteva cuvinte, pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel cursul susținut de Al. Brăescu se numea "Patologia boalelor mintale". Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sfiește să comunice numai două cazuri de P.G.P., demonstrând criteriile clinice indispensabile diferențierii semiologice. În aceste cazuri, Al. Brăescu era partizanul tratamentului cu ioduri și mercur, după o bună diferențiere clinică prealabilă. Mai multe lucrări cu privire la mișcarea bolnavilor psihici în așezămintele epitropiei (1897,1898, 1899, 1900) și, în special, monografia sa cu privire la asistența bolnavilor mintali în Scoția (țară foarte avansată din acest punct de vedere) atestă această activitate a sa. Insistând asupra aspectului social, cu vaste și multiple implicații sociale, al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o preluase. Prof. Ballif este inițiatorul rețelei de asistență medico-socială a bolnavilor psihici din Moldova și realizatorul nucleului acestei asistențe astăzi, extinsă destul de mult. A acordat o atenție deosebită în special bolnavilor cronici, pentru care a reușit să creeze două așezăminte speciale, unul la Manta Roșie, în clădirea istorică, fostă spital pentru prostituatele sifilitice, altul la Răducăneni. Spitalul de la Manta Roșie a fost creat pentru a adăposti pe sechelarii cronici, victime ale epidemiei de encefalită von Economo, epidemie extinsă în Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26 iulie 1755. 75 A.S.I. Tr. 1757, op. 2003. 76 Chiru Economu, Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891, p. 8-10; I. C. Filitti și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p. 34-40; Ion Peretz, Curs de istoria dreptului român, vol. II, partea II, cap. 6, pp. 428-433. 77 O. Stănciulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Albă, Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodeo Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, "tot nume... tătărăști de boieri de a lui Alexandru Vodă"110, zice ironic Eminescu. El remarcă și altă "ciudățenie": la 1407, Alexandru cel Bun dă un așezământ din care rezultă că negustorii importau postav din Lemberg, pește din Brăila, cai și vite albe din Podolia: "ce-or fi aducând ei oare din Cetatea Albă? Poate corturi tătărăști? Ei aduc din Cetatea Albă stofe cusute cu fir de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Brăila, cai și vite albe din Podolia: "ce-or fi aducând ei oare din Cetatea Albă? Poate corturi tătărăști? Ei aduc din Cetatea Albă stofe cusute cu fir de aur, stofe de mătasă și vinuri din Grecia, pe care prozaicul așezământ le numește cvas grecesc. Erau luxoși tătarii din Basarabia." Și, după alte argumente, poetul conchide: "Hotinul-nord extrem, Chilia-gura Dunării, Cetatea Albă gura Nistrului și tot teritoriul dintre liniile ce le-am putea trage între ele a fost al nostru și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău" din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învățământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]