KorAP: Find »[drukola/base=așezare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...707 >

17,675 matches

Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551

revine cu o certă frecvență) , prinse în ceea ce poetul numește “lectura unei străzi”: “Azi voi relua lectura unei străzi/ bătrâne”, notează el, precizând că reveriile sale stradale au o țintă precisă. În centrul acestor “flash- uri” nu e chipul unei așezări moderne oarecare, extrasă timpului, ci fața trecută, îmbătrânită, atinsă de scurgerea timpului a cetății (“Arcușul unei viori forțează la maximum/ firul amiezii/ și mă seduce brusc negrul scorojit/ al unei porți întredeschise/ văd iedera neverosimil de verde/ pe zidul mort

REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
Corola-other/Science/83091_a_84416

după anul 2000, cu consecințe grave asupra ecosistemului Deltei Dunării. SPIRIT IMPERIAL Evoluția istorică a Austriei este legată de legendarul fluviu. După înfrângerea avarilor (791-796), împăratul Carol cel Mare consolidează fortificațiile pe malul de est al Dunării formând o nouă așezare, Ostmark, cunoscută sub numele de Osterreiche. Regiunea a fost donată de Otto I familiei Babenberg care a stăpânit-o trei sute de ani (976-1246). În secolul al XIII-lea (1273), Rudolf I de Habsburg atacă pe regele Boemiei Ottokar ocupând Viena

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
mai vechi și mai noi, urmărind, în special, aspectul cultural. Evoluția, chiar și a landurilor estice, este uluitoare. Germania Mileniului III rămâne o forță magnifică, iradiind putere, creativitate, disciplină, încredere în viitor, respectarea tradiți-ilor, deschiderea spre toleranță și democrație. Mica așezare slavă de pe râul Spree, Berlinul intră sub apanajul Ligii Hanseatice (1359) și a familiei principilor de Hohenzollern (1415), devenind reședință regală a Brandenburgului (1486) și apoi a Prusiei, ocupată pentru scurt timp de trupele franceze (1806-1808), centrul revoluției de la 1848

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
rock. În 2006, adică după 70 de ani, același stadion a găzduit Finala Campionatul Mondial de Fotbal între echipele Franței și Italiei, Germania clasându-se pe locul al III-lea, după o prestație impresionantă. Din Berlin plecăm spre Potsdam, vechea așezare pescărească de pe malul râului Havel, unde în secolul al XVII-lea marele elector Friedrich Wilhelm, îndrăgostit de peisajul natural, a ridicat un palat de vară, transformat, apoi, într-o somptuoasă reședință de Frederich cel Mare. Palatul Sanssouci (arhitect K. F.

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
a rămas deosebit de mulțumit. Catedrala gotică, Primăria (1377), Colegiul universitar (1558) unde a studiat mai târziu Friedrich Schiller (1780) sunt doar câteva obiective ce nu pot fi trecute cu vederea pentru că înmagazinează personalitatea culturală a acestor locuri. WEIMARUL CULTURAL Mica așezare medievală, reședința preferată a ducesei Anna Amalia, nepoata lui Frederic cel Mare și a fiului său, Karl August, a fost transformată într-un important centru cultural în secolul al XVIII-lea. Aici au trăit și creat marile spirite ale epocii

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
5 milioane de locuitori), capitala Bavariei, cu ramuri industriale de vârf, sediul Companiilor Siemens și BMW, cu manifestări culturale de valoare internațională. Hamburgul rămâne un prototip al spiritului german, al disciplinei, competitivității și îndrăznelii manageriale, al încrederii în reușită. Simpla așezare de pescari, evoluează odată cu construirea unei cetăți de Ludwig cel Pios (831) pentru apărarea rutelor comerciale de atacurile saxonilor și slavilor. Dispunând de importan-te privilegii comerciale va juca un rol însemnat în cadrul Hansei germane, devenită o forță economică și militară

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
într-un mic și cochet salonaș, ni se servește o ceașcă cu cafea și un croissant... Nimic mai mult... Ne privim zâmbind și șoptim degajat: „Suntem la Paris”!!! O zi superbă de august... Începem din L’Ile de la Cité, mica așezare de pescari (52 î.Hr.), extinsă de împăratul Augustus pe ambele maluri ale Senei, devastată de barbari (258 d.Hr.), capitală pentru scurt timp (360). Începând cu secolul al VIII-lea, orașul va lua denumirea de Paris, istoria sa împletindu-se

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
canalizat pe multe porțiuni, legat prin canale de râurile Sena și Saone, precum și de portul Best. În frumoasa Vale a Loirei s-au ridicat o serie de castele a căror celebritate se menține și astăzi: Amboise, Blois, Chambord, Chenonceaux ș.a. Așezarea lor este impresionantă, în zone bine alese împădurite, pe promontorii, cu fortificații puternice și bastioane semețe ce-și reflectă umbra în canalele cu apă liniștită, cu coloane, arcade, basoreliefuri, sculpturi grațioase, suple, elegante tapiserii și tablouri, mobilier luxos, porțelanuri fine

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
ca și restul țării, atrag în mod deosebit, cu fastul ceremoniilor regale, austeritatea palatelor, catedralelor, vechilor cartiere, a teatrelor, galeriilor de artă, a fantasticilor colecții muzeale. Am învățat în timp să-i descifrez istoria și mai ales excepționala civilizație. Mica așezare celtică de pe malul Tamisei, Londinium roman, castru fortificat, jefuit de anglo-saxoni (secolul al VII-lea) și de vikingi (secolul al IX-lea), s-a dezvoltat în secolul al XI-lea când regele Eduard al II-lea construiește Mănăstirea și Palatul

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
o mare priză și în prezent. Stadionul este un spațiu deosebit de agreat pentru localnici care își susțin echipa de fotbal. EDINBURGH - INIMA SCOȚIEI Spre seară ajungem la Edinburgh, capitala Scoției, cu peste 500.000 de locuitori, supranumită Atena modernă, cu așezări pitorești, monumente medievale, arhitectură armonioasă, cu mult mai impunătoare, decât mi-o imaginam din lecturile făcute de-a lungul anilor sau din înregistrările video. Metropola degajă o atmosferă deosebită și prin oamenii săi gata oricând să-ți prezinte comorile de

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
largilor drepturi umane. O țară cu oameni plăcuți și deschiși, unde dorești să revii. Autostrada, bine întreținută, permite autocarului să înainteze cu rapiditate, reintrăm în Belgia și poposim câteva ceasuri în orașul Liège, vechi centru medieval dezvoltat pe ruinele unei așezări romane, astăzi centru economic și cultural (universitate, teatre, operă, orchestră simfonică), port fluvial (al doilea din Europa), punct nodal în circuitul rutier și feroviar. MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI După-amiaza ajungem în Ducatul Luxemburg (cu o suprafață de 2586 km2 și

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
valonă este cedată Belgiei(1830). Prin Constituția din 1868 devine monarhie constituțională cu un parlamentul unicameral (Camera Deputaților), compus din 56 membri aleși pe 5 ani. Capitala Luxemburg este situată la confluența râurilor Alzette și Patrusse, pe locul unei vechi așezări celtice și apoi romane (secolul al X-lea), cu fortificații masive (secolul al XV-lea), refăcute de cunoscutul general austriac Sebastian Vauban (secolul al XVIII-lea). Palatul Ducal a suferit modificări și renovări pe parcursul secolelor, dar nu și-a pierdut

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Corola-other/Law/88811_a_89598

1.3. distribuția masei între punți 1.1.1.4. viteza maximă teoretică 1.1.1.5. un alt tip de echipament de frânare, cu referire specială la prezența echipamentului de frânare a remorcii 1.1.1.6. numărul și așezarea punților 1.1.1.7. tipul motorului 1.1.1.8. numărul și rapoartele vitezelor 1.1.1.9. raportul(rapoartele) osiei (osiilor) din spate 1.1.1.10. dimensiunile cauciucului 1.1.2. Î n c a z u

by Guvernul Romaniei (1998) [Corola-other/Law/88811_a_89598]
prezentei Directive 1.1.2.2. masa maximă, așa cum este definită la punctul 1.14 1.1.2.3. distribuția masei între osii 1.1.2.4. un alt tip de echipament de frânare 1.1.2.5. numărul și așezarea osiilor 1.1.2.6. dimensiunile cauciucului 1.2. "Sistemul de frânare" se referă la combinația părților a căror funcție este de a micșora progresiv viteza unui vehicul în mișcare sau de a-l opri, sau de a-l menține

by Guvernul Romaniei (1998) [Corola-other/Law/88811_a_89598]
Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033

iulie 2011... În urmă cu șapte ani, în luna august anul 2008, am fost la Mănăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol - Constanța acest veritabil tezaur al spiritualității ortodoxe și a celei românești autentice. Am fost de foarte multe ori la această sfântă așezare, care cuprinde atâtea comori ale spiritualității noastre eterne, românești și ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute și auzite în acest loc sfânt - în care trebuie să ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre

IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/stelian_gombos_1436508705.html [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021

1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Brașov Brașov, orașul meu de munte, De sub crestele cărunte. Perla sfântă din Bucegi, Inima de tine-o legi. Șcheii îți poartă coroană, Mare preț, ca și icoana. Rege-al munților tu esti, Așezare din povești. Verde de smarald te-mbie, Aer ozonat te-nvie. Oameni calzi și primitori, Ce te fac să-ți fie dor. Case cu a timpului patina, Dau noblețe, rădăcina. Parcă vezi valsând prin ele, Rochii lungi și catifele. Nou

BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Brasov_adriana_tomoni_1391199858.html [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860

grădina unei case cumpărate la țară: „Zidul de întuneric era tot acolo. (...) dincolo de zidul din grădina mea poate că era dincolo. La nici doi pași de mine forfotește acel dincolo pe care l-am pierdut demult” („până să ajung în așezarea asta, în urmă cu patru”). „Dincolo” este rulat pe semnificații noi, din ce în ce mai întunecate. În plus, secțiunea cuprinde și poeme ce dezvoltă teme recurente: singurătatea, scrisul, simțurile. „Unelte de dormit” este unul din cele mai consistente volume de poezie ale ultimilor

IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365

în Nicosia, dar cel despre care se cunosc date certe este regele Onasagoras al Ledrei. Orașul este distrus de asirieni care îl invadează prin 672 î.Hr., fiind regăsit în listele plătitorilor de tribut către asupritorii asirieni. În jurul anului 300 î.Hr. așezarea a fost reconstruită de către Lefkonas, fiul lui Ptolemeu, iar numele pe care-l primește este Lefkotheon. Agricultori și comercianți de soi erau locuitorii Nicosiei din acele timpuri! Orașul este menționat în scrierile bizantine ca Lefkousia sau Kallinikisis. Astăzi denumirea grecească

NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
965, în primul rând din considerente de securitate. Ultimul guvernator bizantin în insulă a fost Isaac Comnenus, care a condus destinele ciprioților o perioadă. Deținea la Nicosia palatul bizantin, una dintre construcțiile cu care s-a îmbogățit peisajul arhitectural al așezării în perioada 1183-1191. Aminteam în unul dintre materialele despre Limassol despre conflictul dintre Comnenus și regele Angliei, și despre consecințele pe care le-a avut; n-o să mai repet, cert este faptul că regele Richard Inimă de Leu a invadat

NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080

meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor fi fost cei care au devenit, în basme, flăcăii vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili

SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
atât ca dorință de antologizare a acestor creații populare ca valori ale patrimoniului cultural național, cât și ca documente etnologice personale, de inspirație și studiu continuu, în care antropologia studierii caracterului conștientiza, în compoziția eminesciană, modul de viață și de așezare a personajelor în sistemul vital al satului, localizarea țăranului român din Moldova și definirea lui ca parte din întregul teritoriu areal al românilor. Augustin Z.N. Pop, unul dintre neobosiții căutători ai lăuntrului biografiei poetului, consemna astfel în lucrarea sa

SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183

astronomii alexandrini. Ieșiră apoi cu toții în împrejurimile vilei Uranus pe aleile din jurul zidurilor. Discuțiile erau acum deschise adunării și oricine își putea exprima părerea. Cineva dintre dânșii își spuse primul punctul de vedere. -Totuși, începu acela, nu înțeleg de ce o așezare în linie a celor cinci planete ar trebui să însemne un eveniment care va schimba lumea? Se aliniază și gata. Și ce dacă mai e și o eclipsă tot atunci! O simplă întâmplare care nu-mi spune prea multe iluștrilor

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
semn! -Eu nu sunt sceptic, spuse un altul. Și... gândiți-vă, e un eveniment prea rar totuși ca să nu însemne ceva. O eclipsă e desigur doar o eclipsă, un eveniment rar care se produce o dată la nu știu câți ani. Dar o așezare a celor cinci planete în chiar timpul eclipsei, asta mi se pare ceva aproape demn de luat în seamă! Sunt deci un entuziast al părerii că ceva urmează să se întâmple aici pe pământ pentru că fenomenul e observabil chiar aici

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
Corola-blog/BlogPost/371558_a_372887

ONLINE “SLOVA CREȘTINĂ”... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1336 din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului La ceas aniversar: Revista online “Slova Creștină”, ajunsă la vârsta de șase ani de apariție și activitate neîntreruptă și neîncetată în demersul așezării culturii și spiritualității autentice în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli și credincioși ... Preacucernice Părinte Director Radu Botiș, Țin să mărturisesc faptul că întotdeauna, când am prilejul să citesc ori să răsfoiesc o revistă culturală, spirituală sau

REVISTA ONLINE “SLOVA CREŞTINĂ”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1409210539.html [Corola-blog/BlogPost/371558_a_372887]
Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413

foarte intelectuală. A doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a adăugat

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]