6,958 matches
-
ziduri fără acoperiș, cu laturile maculate de foc se încrucișau pe la colțuri de ulițe năruite, alături de pereții conacelor, castelelor părăsite, pustii, într-o tăcere fără viață. Zăpada voia parcă să cuprindă tot, a suflat peste parc, acoperindu-l, s-a așternut în odăile goale, fără tavane, s-a întins precum o pulbere fină până și acolo unde bolțile nu se prăbușiseră. Și totuși, ici colo pe dușumele și prin grădini se iveau de sub ea miraculoase pete purpurii, alunecoase. Zăpada a îngropat
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
liniștit, cu mare pricepere. Amândouă mâinile și unul din picioare. Apoi îi dădură drumul și se așezară iar lângă foc, suflând cam greu din cauza efortului. Nici prizonierul nu spuse nimic, privea doar sălbatic și gâfâia ca un animal rănit. Se așternu din nou tăcerea lângă foc, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Doar zăpada era mai bătătorită pe unde se luptaseră. Își aprinseră iar lulelele și, cu mâinile lor scorțoase, grijeau focul. Și iar se porniră discuțiile, încet, cu poticneli
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
în clișeu. Dincolo de conceptualizări ca și de nostalgii, reverii etc., își face loc cu consecvență în aceste versuri o senzorialitate agrară, apetența omului de la țară pentru concret. Străin de abstracțiuni ca și de redundanțele expresioniste ale unor șaizeciști, Ion Horea așterne netulburat pagini de jurnal agrest. Mai apropiat decît de Ion Pillat la care s-a văzut adesea trimis, e de B.Fundoianu. Avem a face aici cu un pragmatism ideal ce evită extremele, încrîncenările, patetismul în numele unei „filosofii" a palpabilului
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
Țoiu Îndărăt, drumul de la Sud la Nord, - grâul si marea. Lanurile de pe țărm lungi de zeci de kilometri sărind peste șirul stațiunilor, peste pădurea Comorovei cu iepuri, fazani apărând la calea ferată si pierind în intimitatea desișului... O blană leonină așternută pe țărm... Orizontul parcă se îndoaie în briză; grâul galben se apleacă și el salutând marea, unde în larg un delfin coase apa, iar valurile mării răspund și ele la salut bubuind în stânci, încerând tăria falezei de calcar... La
La mare, vara… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6154_a_7479]
-
extrasă nu tocmai la întâmplare, e de ajuns: „Acesta ar putea fi argumentul celor care mizează pe «naturalețe», «spontaneitate» și, ca un corolar, pe «autenticitate». Nu puțini dintre ei - mai ales în ultima vreme și cu deosebire la noi - se aștern la scris pur și simplu, ca și cum ar deschide un robinet sau ar da cep la un vas totdeauna prea plin. Nu-i oprește decât întâmplarea, împrejurarea, termenul dat din afară. Ideile, câte sunt, ni se prezintă într-o succesiune aleatorie
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
în 1969 și publicat de British Pathe reliefează cum erau abordate problemele cauzate de nămeți, în perioada în care România era condusă de un sistem totalitar. „Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, peste întreaga țară s-au așternut zăpezi bogate, nesfârșite așternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care așteptau nostalgic îmbrățișările reci și pure”, se relata la emisiunea de știri din anul 1969. Vezi reportajul "Carnet de iarnă" realizat de TVR în februarie 1969, publicat
Cum era prezentată în 1969 "lupta" românilor împotriva nămeților - Video () [Corola-journal/Journalistic/62669_a_63994]
-
jurnalul și au întîrziat cît mai mult publicarea lui completă. Abia în 2001 publicul a avut sub ochi varianta integrală, iar versiunea românească cuprinde, alături de paginile de jurnal, aforismele pe care medicul lui Tolstoi, doctorul D. P. Makovițki, le-a așternut pe hîrtie în urma vizitelor pe care i le făcea la moșia din Iasnaia Poliana. Ce surprinde de la început este superioritatea aforismelor în comparație cu paginile de jurnal. Mai concise și mai fruste, ideile surprinse de medic au calitatea de a nu-l
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
Dan Hăulică Caut un sunet, ca un vaier ce s-ar potrivi împrejurării, aprig și totuși respectuos față de inexorabilul rostindu-se într-o atare dispariție. Cum oare, înalt și vrednic de privit, cum se așternuse dintr-odată, fără apărare, sub secerea nemiloasă? La cele 9 capitole cîte îmi plăcuse a-i dedica, într-un mănunchi de Limpezimi, pe care, nu-s nici doi ani de atunci, i le atîrnam în cunună, se adaugă, iată, pentru
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
poetule, tu modest povestitor de pe stradă, tu surdomutule, depozitar al înfrângerilor mele, deschide-ți sufletul și povestește, fiică prizonieră a memoriei mele, bătrână infirmă, gândaci de arhivă, uși scârțâitoare, singurătate și greață, persoane și lucruri enigmatice, povestiți ; strat de praf așternut pe piane dezmembrate, povestește; vechi sigiliu de împărat, desperecheate servicii de porțelan, povestiți ; oase risipite pe stradă, fragmente de jurnal, ace de gămălie căzute pe parchetul croitoresei, brasardă de doliu, porumbei, câini vagabonzi, animale alungate, povestiți. Totul e atât de
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
Vădit emoționat în fața tragediei care a impresionat o lume întreagă, un medic din București a așternut câteva gânduri sincere despre moartea Aureliei Ion, studenta care își dorea să fie un doctor renumit. Devotamentul pentru meseria de doctor a ucis-o pe Aurelia Anii de studiu nu sunt suficienți pentru o carieră de succes în lumea medicinei
Cuvinte tulburătoare: "Doctorii au omorât-o pe Aura" () [Corola-journal/Journalistic/48355_a_49680]
-
sublimă, ci drumul pînă la dînsa”. Numai așa ritmul creator iluminează coerent mărginirea episoadelor răzlețe, și ne dăruie „tăria de caracter - singura noblețe adevărată în lumea muritorilor”. Imperative de ordin estetic și, mai ales, etic, la văpaia lor, tipologia eroului așterne biruința pe treptele unui suiș sacrificial: „martir solitar, da, răscumpărător singur, prin pătimire și moarte, al unei întregi umanități, desigur; dar biruitor prin luptă activă, niciodată. Biruința e a celor mulți.” Poate, de aceea, versiunea a doua pe care a
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Anca Murgoci Părintele Marcel Răduț Seliște și-a așternut cele mai frumoase gânduri către Regele Mihai într-o scrisoare emoționantă. "Majestatea Voastră, plecând sufletul nostru în fața Tronului și a Țării, îi mulțumim lui Dumnezeu că v-a binecuvântat cu viață lungă și cu puterea de a sluji loial și
Scrisoare emotionanță de la un preot către Regele Mihai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52698_a_54023]
-
vieții femeii cu atâta brutală sinceritate care nu exclude, însă, un omagiu adus femeii pentru menirea ei biologică. „Ore și ore se trage ca la ham, într-o caznă de neînchipuit și de o parte, și de cealaltă. Apoi se așterne liniștea, care nu mai credeai că există. Vine somnul de după naștere, abandonul de după extenuare. Cât doarme, mama e ridicată la cer, i se iartă păcatele acolo, în cerul toxic al fericirii ei absolute” (p. 40). Miracolul nașterii ar putea împinge
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
terminînd cu aluzii precise la evenimente întîmplate în 1854, pe timpul războiului Crimeii, cînd eroul contemplă Armada aliată îndreptîndu-se spre Rusia). Nu încape îndoială că ambele scrieri au fost îndelung meditate și atent elaborate, fără graba febrilă cu care Bolintineanu își așternea de obicei pe hîrtie versurile. S-a spus că ultimii ani ai scriitorului ar fi fost și cei mai triști: sărac, bolnav, obligat să „cadă în poligrafie” pentru a putea supraviețui. Conrad și Traianida, compuneri de adio, reprezintă însă cea
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
de alte valuri ce-ajung, mugesc, spumează Și se anunț departe, pe ceru-umbros albind, Trufașe, gemătoare, necontenit venind. Dar vasul naintează p-o mare ca o gheață Și Samos se arată prin azurită ceață. Al lumii far se culcă și-așterne, apuind, Pe mare altă mare de raze scînteind. Mycale se înalță cu vîrful său cel verde, Prin umbre depărtate, mijind, tăcut, se pierde” (Ionienele). Bolintineanu unește istoria și geografia într-un ansamblu de neașteptată coerență. Trecînd pe lîngă insulele grecești
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
dacă epopeea, sub forma pe care o cunoaștem astăzi, este în realitate terminată și nici care fusese planul ei inițial: după trei cînturi ample perfect articulate, fragmente ale unei adevărate epopei de factură romantică, urmează alte patru cînturi doar schițate, așternute pe numai cîteva pagini; cîntul al VII-lea, ultimul, are un final precipitat - Decebal și familia sa se sinucid, Adrian devine oficial moștenitor al lui Traian, împăratul învingător intră în templul suprem al Daciei. Traianida realizează tematic o noutate semnificativă
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
pînă atunci nu încercase așa ceva. Romantismul debordant și fastuos prindea pentru prima oară formă în limba română în versurile Traianidei . E drept că, în același timp, ascuns în camera sa studențească de la Viena, ca sub imboldul unei inspirații secrete, Eminescu așternea deja pe hîrtie primele sale poeme fantastice de mari dimensiuni: „Arbori cu fructele d-aur se coperă, Munții perd frunțile verzi în azur, Lacuri, prin cele opt ceruri feerice, Rîur molatece cu lin murmur. Silvele-mprăștie dulce prefumele, Florile, pulbere
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
persevera în această formulă atît de deosebită de cea din Manoil ori Elena. Poet în stare pură al generației pașoptiste, Bolintineanu lărgește poezia pînă dincolo de limitele ei naturale: cu toate că a scris și roman, memorialistică de călătorie ori teatru, el a așternut abuziv vălul poeziei peste toate celelalte forme literare. Și-a tratat de multe ori propria sa viață în mod boem-iresponsabil, adică în cele din urmă „poetic”. Că a trăit însă doar pentru a scrie, nu încape îndoială: a încercat să
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
proza sa nu e în primul rând de evenimente, ci de sugestie și de atmosferă psihologică. Rămâne ca prozatorul să încorporeze cazuistica sa morală, de care e preocupat astăzi, marilor probleme, în construcții de perspective ample și ecouri adânci. Nuvelele aștern premisele fecunde pentru o astfel de întreprindere”. Lucrul s-a întâmplat. Galeria cu viță sălbatică am citit-o în manuscris, în 1975, producându-mi sentimentul întâlnirii cu o mare carte. La fel (1981), la fel Căderea în lume (1987), romane
Însoțitorul by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5416_a_6741]
-
Vladimir Tismăneanu: în atenția pe care i-o dă unui filosof de filiație neomarxistă, Jürgen Habermas, un nume care pe cît de acoperit de onoruri oficiale e acum, pe atît de mare va fi neantul de uitare care se va așterne în urma lui după moarte. Un autor fără talent și fără stofă, căruia flerul cu care a simțit din timp încotro bate vîntul i-a asigurat o carieră netedă și mereu ascendentă. Concepția lui Verfassungpatriotismus (patriotism constituțional) descinde dintr-o crasă
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
dobânzii pe termen lung, dar recesiunea s-a reflectat în deficite bugetare mai mari. „Dar ne-am obișnuit deja ca visul nostru european să treacă prin examene extrem de riguroase și de dure. Trebuie să înțelegem, așadar, că Uniunea Europeană nu ne așterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o altă șansă de a ieși din actualele dificultăți nu avem“, a continuat Isărescu. În luna decembrie a anului trecut, președintele Traian Băsescu a declarat pentru Financial Times că
Isărescu avertizează că austeritatea va mai dura doi ani () [Corola-journal/Journalistic/53363_a_54688]
-
de parca i-ar fi fost frică să nu se ridice cu adevarat de la pământ. Zburau tăcuți, cu Gina lângă ei. Picăturile de apă le șiroiau pe obraji.// - Vezi vârfurile copacilor?// Brian dădu din cap și același zâmbet blând i se așternu pe chip.// - Atunci e bine. Și oceanul? Vezi oceanul? Dincolo de el e tot un ocean. Și tot așa, bătrâne, la nesfârșit. Pământ, apa, lumină, apa, pământ...// Turnă cu găleată și Gina îi privea cum zburau, sfâșiata de tandrețe. Aproape că
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
cărui intuiție nu dădea greș; iar aceasta observând atât în plan componistic cât și pe cel al performanței muzicale scenice, a expresiei vocale, a celei instrumentale, orchestrale, camerale, chiar coregrafice. Ada Brumaru știa să asculte, să înțeleagă, să conceptualizeze, să aștearnă pe hârtie. Nu scria mult. Aș spune că scria greu, că elabora stăpânită de „durerile facerii”; mai ales în anii din urmă. În mod cert era stăpânită de responsabilitatea cuvântului scris. Avea atât respectul adresării particulare, cât și pe-al
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
profund liber, un formidabil om de teatru, creator de actori, de școală și de lumi fără de hotar. Poate că mă voi repeta, pe ici, pe colo, poate că lucruri pe care le-am mai spus voi simți nevoia să le aștern din nou pe hîrtie. Mi-e dor de mintea lui strălucită și de ludicul lui irepetabil, de felul lui de a face teatru, de a vedea teatru, de felul lui de a trece prin lume, aparent haotic și precipitat, în
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
pentru ca aceasta sa fie curînd adaptată pentru copii. Nu pot fi lăsate la o parte nici publicațiile de tip almanah, cărțile de colportaj și o materie mult răspîndită și anume, baladele și basmele populare, difuzate pe cale orală iar, mai tîrziu, așternute în scris și purtînd "marca" autorului. La aceasta se adaugă literatura ludică, numită de autoare literatura de joc, de tipul ghicitorii, numărătorii, a rimelor pentru cei mici, cîntecelelor, refrenelor și a poeziei pentru copii, în care își găsesc locul, nuanțate
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]