3,962 matches
-
ar revitaliza forțele comunitare, i-ar implica pe laicii credincioși într-un exercițiu nobil de voluntariat, depășindu-și, în sfârșit, complexele de inferioritate în raport cu celelalte culte creștine. Catehumenatul este una dintre cele mai vechi, dar și cele mai de timpuriu abandonate instituții ale Bisericii. Predarea doctrinei sacre a reprezentat, timp de secole, o sarcină de o unică demnitate, dictând, după modelul evanghelic, numeroase și dificile exigențe spirituale. În Evanghelii, Iisus poartă numele de „învățător” (rabbi), iar ucenicii Domnului sunt „ucenicii” sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a-și recupera nevasta. Avocatul a spus apoi ca, deși gentlemanul în chestiune o harponase inițial pe nevastă-sa și o ținuse astfel legată un timp, pînă la urmă o abandonase, din pricina extremei tensiuni pricinuite de firea ei profund vicioasă; abandonata devenise astfel un „pește pierdut“, iar cînd un alt gentleman veni s-o harponeze, doamna intră în posesia lui, împreună cu eventualele harpoane ce se vor fi găsit într-însa. Erskine pretindea că ambele cazuri - al balenei și al doamnei - erau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lumina stelelor, depărtați unul de celălalt: Ahab, în deschizătura spiraiului, iar Fedallah lîngă arborele mare - uitîndu-se însă țintă unul la altul, ca și cum Ahab și-ar fi văzut în part propria umbră, iar partul și-ar fi văzut în Ahab trupul abandonat. Totuși, Ahab părea să fie stăpînul, iar celălalt sclavul lui, căci firea lui dominatoare li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
crezut că ele pot fi identificate prin cercetarea fundamentelor științei exacte a naturii din epoca sa. Deși Strawson apreciază că asemenea principii nu sunt susceptibile de o infirmare directă, el afirmă că acestea pot fi abandonate și au fost efectiv abandonate atunci când gândirea științifică a intrat într-o nouă fază a evoluției ei. Ceea ce nu ne-ar împiedica să recunoaștem că degajarea unora din presupozițiile metafizice ale științei newtoniene reprezintă o prestație remarcabilă a lui Kant, care poate fi luată drept
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-ți oferă un adăpost rezonabil în fața unei maladii inspirate odată cu aerul. Lumea străbătută de detectiv e, de fapt, moartă chiar înainte de a începe el s-o studieze. Cadavrul „oribil și putrezit” al lui Rusty Regan, aruncat într-unul din puțurile abandonate ale familiei Sternwood, e însăși metafora lumii care se ascunde de privirea cercetătoare a detectivului - dar nu se ascunde cu prea multă străduință. „Oribil” este felul în care o umanitate atât de pestriță, de diversă, de vitală, de plină de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
trecut blestemat. Ploaia care cade aproape necontenit pe parcursul celor cinci zile în care Marlowe este angajatul generalului Sternwood nu reușește să curețe crusta de lăcomie și cinism a acestei lumi demonizate. Faptul că deznodământul romanului se petrece într-un loc abandonat, unde ruina domină totul - o trimitere evidentă la prăbușirea morală a oamenilor - conține o simbolistică a cărei semnificație nu mai trebuie probată: Era un drum strâmt de pământ bătut, mai mult o cărare, ca intrarea la o fermă de la picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
personajului demonic, posesor al unor înspăimântătoare calități paranormale), cartea rămâne, totuși, în umbra romanului de debut. O soartă nemeritată, mă grăbesc să afirm, având în vedere calitățile neobișnuite ale narațiunii, intrigii și funcționării în plan artistic a personajelor. Conexiunea shakespeareană - abandonată ulterior - trădează una din ambițiile (niciodată ascunse, de altfel) ale lui Chandler. Deși a îmbrăcat în perfectă cunoștință de cauză hainele unui gen subaltern, el n-a renunțat nici o clipă la ambiția onorabilității literare. Frecventele - prea frecventele - aluzii culturale din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de viață al copilului. Copilul în dificultate sau în situație de risc reprezintă o categorie socială largă ce necesită, pe de o parte, o abordare comprehensivă, iar pe de altă parte, solicită soluții specifice pentru fiecare categorie în parte (copii abandonați și instituționalizați, copii abuzați sau maltratați, copii neglijați, copii cu diverse handicapuri, copii ai străzii, copii ai familiilor de refugiați, tineri consumatori de droguri sau alcool, copii victime ale traficului). În privința problematicii abuzului asupra copilului, deși după 1990 societatea românească
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestora. Până în prezent, sistemul de protecție a copilului din țara noastră a trebuit să acționeze în două direcții, și anume: pe de o parte, a fost nevoit să rezolve problemele ,,moștenite” și negate cu obstinație de regimul trecut (situația copiilor abandonați, instituționalizați, cu handicap, bolnavi de SIDA, delincvenți etc.), iar pe de altă parte, să construiască strategii de dezvoltare a sistemului de protecție a copilului care să corespundă altor seturi de probleme recunoscute (abuz asupra copilului, neglijare, exploatare, trafic de copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
putea realiza pe acest plan din cauza mediului de proveniență. Unele au relatat și faptul că, la începutul căsniciei, au întâmpinat adversitatea familiei soțului pentru faptul că proveneau din instituție. Am înregistrat și unele eșecuri pe planul relației de cuplu - femei abandonate de partener -, cazuri pe care le-am putea pune tocmai pe seama acestei grabe de a găsi o rezolvare a situației de viață prin intermediul întemeierii unei familii. Atunci când există sprijinul familiei proprii (cel puțin al unuia dintre părinți), tentația căsătoriei timpurii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
proprii relațiilor abuzive. Astfel, agresorul exprimă, pentru început, fie „o dependență emoțională” față de persoana cu care trăiește, fie este gelos, acuză nefondat în nenumărate rânduri, este posesiv, caută să controleze, temându-se foarte mult de faptul că poate fi oricând abandonat. Își fac simțită prezența gândurile iraționale și furia (Liiceanu și Rujoiu, 2005). Această teamă de a fi abandonat se naște din frica de a rămâne singur, fără nici un sprijin moral sau afectiv. Mai mult, nu acceptă să răspundă pentru faptele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Citatul este utilizat deopotrivă În textul literar, ca și În cel științific, fiindcă În niciunul din cele două domenii de manifestare a spiritului uman nu poate exista originalitate absolută. Concepția romantică despre originalitatea demiurgică a creatorului a fost de mult abandonată. Citatele se pot Împărți În două categorii, după locul pe care Îl ocupă În text și după legătura care există Între text și citat: a) În cadrul textului; b) separat de text. Citatul din cadrul textului, integrat fluxului „narativ”, se evidențiază doar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
deschiși și o figură lipsită de expresie. Ei nu percep realitatea, iar stimulii luminoși bruști nu le provoacă nici o clipire, după cum nici zgomotele bruște nu le produc vreo tresărire. Tablouri clinice similare au putut fi notate și la copiii români abandonați și instituționalizați, examinați de Ionescu și Jourdan-Ionescu în 1990 (imagini prezentate în documentul audiovizual „Copiii de la Vidra”, 1992). Fraiberg (1982) aduce noi argumente în favoarea existenței acestei a doua componente. Autoarea studiază doisprezece sugari neglijați sau abuzați de mamele lor și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mare), își povestește copilăria dramatică. Își amintește bătăile primite de la tatăl vitreg și abandonarea ei de către mamă. Afectul asociat acestor experiențe este însă uitat. Pacienta nu-și amintește nici de teroare, nici de neputința pe care le resimțise fiind maltratatăși abandonată. De altfel, izbucnește de mai multe ori în râs în cursul relatării făcute. Al doilea sens al izolării apare în faptul că tânăra reproduce cu copilul său situația trăită în copilărie, fără însă a conștientiza câtuși de puțin acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Exempletc "Exemple" Primul exemplu ilustrează raționalizarea la limita relei-credințe, iar al doilea prezintă manifestarea unei raționalizări absolut inconștiente. Kübler-Ross (1987/1988) a primit scrisori pline de indignare din partea locuitorilor unui sat în care voia să implanteze un centru pentru copii abandonați, bolnavi de sida. Toate raționalizările au fost folosite pentru a refuza această implantare: depărtarea de oraș va afecta calitatea serviciilor oferite; copiii nu vor putea probabil să moară creștinește; teama ce va domni în regiune va ruina turismul și vânzarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
infantilă, Ortansa Satmary, asemenea lui Calypso Botez, a inițiat mii de anchete pentru ca ajutoarele sociale să ajungă la acele familii care realmente nu se puteau întreține altfel. Ei i se datorează înființarea în sectorul său a unui azil pentru copii abandonați și a altuia pentru bătrâne. La rândul său, Alexandrina Cantacuzino, în calitate de consilieră și delegată a Municipiului București, reprezentând Sectorul Galben, a adunat în jurul ei un mare grup de femei devotate ideii de asistență socială. În urma străduințelor sale, a luat ființă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că statisticile înregistrau, între anii 1924 și 1930, nașterea anuală, în medie, a 56.500 de copii naturali, iar la sfârșitul anilor ’30 a 67.1193. Alte deziderate, ca instituirea tribunalelor pentru delincvenți minori și a „școlilor pentru copii moralmente abandonați” etc., erau cuprinse în rezoluțiile congreselor și întrunirilor asociațiilor de femei în anii 1930-1936. Drept recunoaștere a eforturilor acestor organizații de femei depuse în scopul protecției mamei și copilului, la a III-a Conferință Interbalcanică, ținută la București, în ultima
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ceea ce în realitate a însemnat supraîncărcarea femeii cu sarcini de familie și de altă natură, promovări artificiale și pe temeiul unor criterii politice sau de formală reprezentare etnică și profesională, o politică de natalitate falimentară, mortalitate infantilă ridicată, numeroși copii abandonați etc. Relațiile internaționale Trebuie spus însă că, înaintea acestui destul de dureros final, datorat vitregiei istorice, mișcarea feministă din România de după primul război mondial a înregistrat, pe lângă realizările, mai sus comentate, și succese remarcabile în afirmarea ei pe plan internațional. Potrivit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
transformarea tehnocrată sau managerială a elitelor politice” nu a avut loc, este adevărat totuși că liderii comuniști din aproape toate țările Europei de Est s-au confruntat cu această dilemă: pentru a aduce prosperitate și a crește performanța economică, trebuie abandonat controlul politic și acordată mai multă autonomie experților? Din păcate, până acum s-au realizat puține studii empirice dedicate locului ocupat de tehnocrați În cadrul elitelor politice comuniste și autonomiei sale față de controlul politic. Cu toate acestea, aș dori să menționez
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
tradiție (Cincinat Pavelescu și Al. O. Teodoreanu), alte apariții editoriale, ca Dimineața apelor (1976), O ființă (1977) și Centurile de siguranță (1979), adaugă o dimensiune nouă versurilor lui, transcriind o gamă mai largă de trăiri. Linia ironică nu e nicăieri abandonată, afirmându-se ca o constantă, iar lirica se grupează în jurul câtorva linii de forță tematice și stilistice. Autorul cultivă o poezie cu o structură clară, limpede, adoptând adesea o exprimare voit prozaică. Crezul său, enunțat în volumul Dimineața apelor, afirmă
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
optimiste, „floarea soarelui”, care devine și titlul primului volum (1953) de stihuri „noi”. Acesta, ca și bună parte din culegerile care au urmat, are un caracter conjunctural, ilustrând o modalitate „artistică” de angajare politică. Mai târziu, revine la drumul poetic abandonat și publică două volume - Aproape de pământ (1968) și Na greu’ pământului (1970) -, unde recuperează câteva din însemnele poeziei lui interbelice. Dar contemplarea vieții cotidiene și a naturii, meditația asupra timpului, percepția tot mai acută a stingerii, interogarea asupra propriului destin
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
dintre principalii factori ai impactului romanelor asupra publicului rezidă în contrazicerea necomplezentă a orizontului de așteptare anterior constituit. Operație săvârșită nu fără „viclenii”, motivate prin intenționalitate artistică: iluzia realistă e instituită pe ample porțiuni ale textului, pentru a fi apoi abandonată, contrazisă, relativizată, deconspirată, distrusă. Nu e însă la mijloc o deconstrucție autotelică, subordonată unor explorări pur „tehnice”: B. e, în primul rând, în felul lui foarte personal și nonconformist, un scriitor angajat (desigur, nu în sensul restrâns, legat de militantismul
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
versurilor lui C., extrem de cizelate, de „lucrate”, fără ca ideea să piardă însă din profunzime. Predominant rămâne sentimentul de solitudine; în absența divinității (căreia nu îi cere, patetic, semne palpabile de existență, precum Tudor Arghezi în Psalmi), poetul se simte neajutorat, abandonat, fără putința de a depăși teama de necunoscut, de moarte. Revenirea, după mai bine de trei decenii, cu Pasărea de foc (1973) nu este decât o încercare (mai mult conjuncturală) de a se integra unei colectivități, căreia, de fapt, nu
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
rusă. Soarele negru marchează o modificare în instrumentarul artistic, prozatoarea renunțând la interferențele dintre real și oniric în favoarea observației și comentariului, distanțate, sarcastice uneori. Primul volum este populat de existențe numeroase și diverse, de la cea mai oropsită categorie socială, bătrânii abandonați și uitați într-o periferie extremă a interesului public (temă abordată, în cheia absurdului tragic, încă din nuvela În azil), până la individualitățile active, dinamice și, la nevoie, agresive, în stare să recurgă la combinații surprinzătoare pentru a se insinua și
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
și a intrat. Era o inițiativă a baronilor locali: cum să vină președintele republicii și să nu-i dai voie să intre? Bush a propus de la Început, În cadrul competiției electorale, o linie destul de clară În ceea ce privește relațiile internaționale. Va relua proiectul abandonat al „Războiului stelelor”, așa-numitul „scut strategic”, nu va semna Tratatul de la Kyoto, nu va recunoaște Curtea Internațională de Justiție. Aceste lucruri au fost evident folosite de Partidul Democrat pe linie inversă: ori suntem internaționaliști și globalizanți, ori ulii (vulturii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]