33,912 matches
-
cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și cu ceea ce cuprinde. Așteptăm ca în zilele următoare să vedem și noi despre ce este vorba." Eugen Simion a mai declarat că așteaptă explicații din partea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și cu ceea ce cuprinde. Așteptăm ca în zilele următoare să vedem și noi despre ce este vorba." Eugen Simion a mai declarat că așteaptă explicații din partea lui Gh. Buzatu. Cartea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Simion a mai declarat că așteaptă explicații din partea lui Gh. Buzatu. Cartea deputatului Hogea, afirmă ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL, nu a fost încă lansată oficial. Autorul ei precizează că Gh. Buzatu "a avizat-o și a trecut-o sub egida Academiei", ceea ce Buzatu neagă, spunînd că Academia Română nu este implicată în publicarea volumului. Recapitulînd această anchetă și felicitîndu-l pe Florin Diaconu pentru realizarea ei, constatăm următoarele: În culegerea de articole publicată sub titlul Naționalistul, deputatul PRM Vlad Hogea instigă la rasism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
reproș subînțeles că nu e Lovinescu cel care să fi fost chemat, cum era drept, să îmbrace tunica brodată cu fireturi. Aceasta pare să fie ținta principală a articolului. Mulți dintre cei care "erau acolo", scrie Nego cu referire la Academie, "vor trăi în istorie numai prin numele citat undeva de E. Lovinescu, de asemenea un dărâmător de falși idoli, un nemuritor care nu fusese poftit la prânzul de pe pământ al eternității". Viitorul, adică posteritatea i-a confirmat previziunea. Credem că
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
destul de puține lucruri atunci și ceea ce m-a condus spre acest subiect a fost curiozitatea. Am început o cercetare, în acel moment nu se știa și nu se publicase prea mare lucru, or, această cercetare m-a trimis spre Biblioteca Academiei, spre Sașa Pană, care avea o colecție extrem de importantă de reviste, de documente avangardiste, și, încet, încet, am pătruns în intimitatea acestei mișcări. Am ajuns, astfel, să scriu Avangardismul poetic românesc, publicat în 1969, care este mai degrabă o carte
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
se epuizaseră economiile, încît Gherea cugeta cum să-i acorde o subvenție consistentă, fără a-l jigni în vreun fel. Piesele sale de teatru au fost considerate (firește cu excepția Năpastei, care e totuși un eșec) antiliberale și, prin consecință, antinaționale. Academia i-a respins de două ori (și teatrul și vestitele Momente) de la premiere, iar Dimtirie A. Sturdza, din 1893 pînă în 1908 președintele P.N.L. și secretar perpetuu al Academiei Române, în 1891, cînd i s-a respins de la premiere teatrul (3
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
atunci când Mrozek privește pe fereastră la noua și luminoasa lume modernă postcomunistă, apocalipsa McDonalds, libera concurență a sex-shopurilor cu oferta bisericii, miracolul economic ce se produce pe piață prin nașterea unei noi firme cu numele răsunător ireproductibil aici. Excepțională schița Academia, parodia cea mai haioasă a tuturor intelectualilor subțiri și a schimbării revoluționare instituite de o operă numită Kur cu rang de valoare incontestabilă. Citiți-l pe Mrozek. Veți râde și vă veți simți mai inteligenți. Slawomir Mrozek, Povestiri, 1990-1993, Ed.
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
confuzii și speculații, precizăm că titlul interviului este dat de către traducător. Lui îi aparțin și notele de mai jos. 1 Parodiere a primului vers, "Hey, Jude, don't let me down", dintr-un faimos cântec al formației The Beatles. 2 "Academia Cațavencu". 3 Cartea, apărută la Editura Polirom în anul 2000, conține o lungă discuție între Tony Judt și membrii grupului de cercetare timișorean "A Treia Europă", precum și o selecție a câtorva articole ale autorului dedicate Europei Centrale. 4 Aluzie la
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
în Italia? Cu ce bani? N.M.: Trebuie să spun că nu apar chiar atît de multe cîte am fi tentați să credem, mai ales dacă ne raportăm la numărul de locuitori. Apoi, multe sînt editate de Universități, de Institute, de Academii și n-au, adesea, decît o circulație în cerc închis. Cele mai cunoscute și mai temeinice parazitează cîte un mare cotidian. Extrem de puține își permit, chiar și acolo, ca R.l., să rămînă fidele prin ținuta lor intelectuală unui anumit public
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
deabia în noiembrie 1976 la vîrsta înaintată de 81 de ani. Și-a scris, în 1945, niște Memorii, pe care le-a publicat. Cum tot avea vreme și era liber a mai scris Amintiri, care astăzi sînt publicate de Fundația Academia Civică (editor dl Romulus Rusan) și, deși scrise idilic bătrînește, lipsite de flacăra intelectualității autentice, amintirile tîrzii ale lui Ilie Lazăr se citesc cu real interes. Născut în 1895 în Giuleștii Maramureșului, Ilie Lazăr are aproape biografia standard a intelectualului
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
aici, patriarhal și demn și autorul consideră că "această frumoasă și patriarhală viață românească n-a mai continuat în România Mare. Românii s-au divizat în partide, familiile se dușmăneau, în fine era jale mare". A urmat, cu studiile, la Academia de Drept din Sighet (dominată de șovinism maghiar) și la Cluj, unde și-a luat examenele cu distincție. A venit primul război mondial, devenind ofițer în armata austro-ungară. A fost pe front, rănit greu, n-a scăpat nici de frontul
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
de Ilie Lazăr, s-a apelat la echipa condusă de comunistul Bodnăraș. Amintirile lui Ilie Lazăr trebuie citite, chiar cu acele inevitabile scăpări de condei ale bătrînului bărbat politic. Ilie Lazăr, Amintiri. Editor Romulus Rusan. Prefață de Dan Radosev. Fundația Academia Civică. Biblioteca Sighet, 2000.
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
să dai undă verde unei țări cu o populație de peste douăzeci și două de milioane. Să fie limpede, integrarea în orice fel de structură europeană sau mondială costă. Costă (e drept, doar cîțiva dolari) chiar să fii membru al cutărei academii cu adresa într-o cutie poștală din Carolina de Nord, specializată în distribuirea de diplome personajelor paranoice (avem cîteva exemple recente din viața politică dîmbovițeană!). Cu atît mai mult costă activitățile economice sau militare propriu-zise. Din prostie sau din frustrare
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
interbelice. Se prea poate ca astăzi acest paradox să nu mai fie inteligibil. Dar generația noastră, a lui Z. Ornea și a mea, l-a trăit ca pe o realitate. Z. Ornea a fost un mare muncitor, temeinic, informat (Biblioteca Academiei o cunoștea ca pe propria casă), modest, discret, fidel în principii și în relații, un om pe care știai că poți conta pînă la capătul pămîntului. Toți îi datorăm cîte ceva. în ce mă privește, îi datorez scrierea Istoriei critice
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
a avut o soartă iremediabil grea după instaurarea democrației populare. Dar poate cel mai rău este că astăzi nici nu se mai știe despre existența sa. Este meritul implacabilului îngrijitor de ediții Marin Diaconu de a fi selectat din Biblioteca Academiei și din biblioteci personale materialele necesare alcătuirii acestui volum consistent. El cuprinde lucrarea dedicată filosofului Petre Andrei (căruia Pavel i-a fost asistent la universitate), Krinonis sau treptele singurătății, cele două manifeste, o lucrare introductivă la teza de doctorat - și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
care l-au cunoscut sau i-au fost apropiați lui Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română a uitat sistemaic, dacă putem spune așa, să-l primească pe Z. Ornea în rîndurile sale. Academia, e de părere Cronicarul, mirat și el de această amnezie, l-ar fi făcut, poate, pe Zigu să se simtă onorat, dar cu siguranță că s-ar fi onorat pe ea însăși, dacă l-ar fi avut în rîndurile sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Mă îndoiesc, repet, că o personalitate cu putere decisivă în administrație l-a citit și analizat. Și, practic, chiar dacă l-ar fi citit, ce putea întreprinde SUA față de România în 1949, la începuturile războiului rece care a durat decenii întregi? Academia Civică a făcut însă un extraordinar serviciu publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
serviciu publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian, Raluca Ionescu și Andrei Popovici. Fundația Academia Civica, 2000.
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
un poet "umflat". Deși nu aceasta ar fi afirmația completă. A fost "umflat" și mulți alți poeți foarte buni au rămas în umbră; Nichita nu a evoluat într-un regim normal de concurență. Eugen Simion face o muncă politică la Academie - obediența sa față de regimul politic actual este jenantă. Și cîte altele? în mare, în discursul lui Gheorghe Grigurcu, premisa este corectă. Problema este abordarea, măsura. Este extrem de dificil să te apropii de textele unui autor care spune, nu de puține
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
tratat decît în termeni ironici, din perspectivă culturală - sînt jocurile diverselor grupuri de influență, sînt jocuri politice, nu literare. E aproape amuzant cînd Simion decorează aproape tot guvernul PSD și la fel de amuzant ar fi fost dacă un alt președinte de Academie ar fi decorat coaliția care a fost la putere. Astfel de fapte nu au greutatea adevăratelor compromisuri. Un alt reflex al revizuirii ar fi căutarea polemicii cu orice preț. Gheorghe Grigurcu caută cu îndîrjire sămînța de scandal. O vigilență patologică
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
pe politicieni sub control. Poate de aceea îi plăceau ideile poporanismului, deși nu s-a ales mai nimic din ele. Nu-mi venea să cred că acest om, care a petrecut mai mult timp în sala de lectură a Bibliotecii Academiei decît la el acasă, era la origine un țăran dintr-o familie de evrei care își duceau zilele într-o comună din județul Botoșani. O prejudecată, ca multe altele. Zigu și-a păstrat uriașa lui putere de muncă de țăran
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
visat pînă la capăt, fiindcă, în vis, nu nimeream telecomanda. Profesori secreți Un nou episod vine de se adaugă în scandalul școlilor particulare: acela al (vă rugăm să aveți răbdare, denumirea e pompoasă și lungă) Universității Internaționale Deschise ,,Tehnoeconomia Europeană" - Academia de Tehnoeconomie și Cooperare Româno-Americană (ah!), cu specializările Drept, Contabilitate și Științe Economice, la zi, f.f. și corespondență. Doar seralul - tichie de mărgăritar lipsește. Universitatea cu pricina este autorizată prin sentință civilă, din 1991, nu de MEC. S-au mai
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
-și pună întrebări. Pe ceilalți îi va face fie să se indigneze, fie să se scuture de rîs. Romanul Triumful Evei, despre care nu ni se spune decît că a apărut în 1900 și că a obținut Marele Premiu al Academiei Franceze (instituție de mare prestigiu, vezi bine), este un monument de sexism și rasism cum cu siguranță se scriau multe la vremea respectivă, de o naivitate înduioșătoare dacă am putea să nu ne gîndim la implicații. Eroii sînt indivizi din
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
primul război mondial, la publicațiile socialiste ale timpului (Socialismul, Tineretul socialist, Luptătorul, Chemarea Vremii), unele împreună cu N.D. Cocea, altele prin libera sa opțiune. Așa s-a păstrat mereu, creîndu-și un statut de scriitor revoluționar, încît, în 1948, la desființarea vechii Academii, devine membru al celei noi moșite. Îmi aduc aminte de o scenă memorabilă cu bătrînul scriitor academician. Fiind mereu pe la Biblioteca Academiei, intram, pe furiș în Aulă, cînd aflam că e sesiune academică. La una dintre aceste furișări, mi-a
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]