2,246 matches
-
unei cercetări, ea îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ. În fond, doar interpretarea permite sesizarea importanței unui fapt izolat (fapt crucial, revelatoriu) în precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizat conexiunea dintre general și particular, dând sociologiei lui nu doar trăsătura plierii la realitate, ci și caracteristica actualității. Impresia de gânditor al zilelor noastre derivă din aproape toată opera lui și se regăsește de obicei numai la creatorii care acced la esența problemelor cercetate”<ref id=”1”>Dumitru Stan, „Studiu introductiv”, în Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a V-a, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, p. 25.</ref>. Lecturarea textelor sale oferă cititorului imaginea societății interbelice, dar pe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltarea economică, cerințele societății și rezultatele sistemului de Învățământ. Plecând de la ideea că școala nu este singurul loc unde poți Învăța, iau amploare activitățile desfășurate În afara sistemului formal. Pornind de la aserțiunea că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita În aceleași instituții, condiții, contexte, Împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
infinitiv lung ale unor verbe mai vechi, care existau în DOOM1, cum ar fi: asumare, consiliere (verbele a asuma, a consilia erau în DOOM1). De asemenea, au fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat că în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
liceu cu diplomă de bacalaureat ori certificat de absolvire a 7 clase liceale. La admiterea în instituția militară de învățământ, ei semnau un angajament prin care se obligau să servească în armată până la vârsta de 30 de ani. Totodată, puteau accede în corpul ofițerilor (1895) și subofițerii cu vechimea de cel puțin 2 ani în gradul de sergent, fără „antecedente rele” și cu vârsta de maximum 23 de ani împliniți la data organizării concursului de admitere. Pentru a participa la concurs
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
ulterior. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. Planul inventiv este accesibil unei minorității foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reușesc să aducă ameliorări parțiale unei unelte, unui aparat, unei teorii controversate. Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizați ca fiind „talente
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
în relație cu LCA și EPR, pentru o producție durabilă Din punctul de vedere al ingineriei, este acceptat pe scară largă faptul că urmărirea obiectivului crucial al dezvoltării durabile trebuie să plece de la activitățile de proiectare. Cu alte cuvinte, vom accede către Devoltarea Durabilă via Proiectare Durabilă. Proiectarea durabilă, ca cel mai modern concept în proiectare, poate fi definită în diferite feluri. În puține cuvinte, Proiectarea Durabilă este arta de a crea produse virtuale (ca bază pentru produsele fizice) sau orice
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
materie de popularitate și eficiență. William Gordon, părintele sinecticii, organizează în 1944, la Cambridge, Massachusetts, primul grup sinectic. Față de brainstorming, sinectica se individualizează prin următoarele: obiectivul propus nu se rezumă doar la simpla găsire a soluției la problemă, ci se accede mai departe, ceea ce determină apariția unor faze suplimentare: elaborarea modelului, experimentarea acestuia, prospectarea pieții; este o metodă creativă, întrucât se elaborează o singură idee (soluție), care apoi se fasonează de-a lungul itinerariului sinectic; se aplică doar în situații de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a ajuns să considere că
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară confuzie morală, o cădere existențială etc. Copilul este capabil la această vârstă să acceadă la semnificațiile și valorile sacre atât pentru el, cât și pentru alții. Nu mai recepționează prezența sa la o ceremonie religioasă ca pe o simplă obligație, ci ca pe o necesitate, o trebuință. Copilul devine mai responsabil de raportul dintre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
arătat mai sus, scopul principal al unui partid politic este acela de a exercita influență asupra procesului decizional. Pentru a-și putea atinge acest scop, un partid trebuie să obțină un număr suficient de mare de voturi încât să poată accede în Parlament. Voturile pe care trebuie să le obțină un partid pentru a controla decizia pot reprezenta un procent mai mic sau mai mare din numărul total de voturi exprimate de cei care se prezintă la alegeri, și nu din
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
căci omul, deși împins de instinctul curiozității în actul cunoașterii și-a verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii și legi științifice prin potențialul de abstractizare și generalizare aflat în limbaj. Chiar dacă cei doi gânditori vorbeau despre valabilitatea pur artistică a limbajului, și într-adevăr ipotezele (științifice sau nu) sunt o „creație artistică” în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în condițiile desfășurării crizei regimului fanariot, Principatele Române și-au regăsit calea spre a ieși din izolarea impusă de multiseculara suzeranitate otomană și a accede spre Europa modernă, angajată în această epocă istorică în plin proces de afirmare a națiunilor. Calea sinuoasă spre modernizare și integrare în circuitul economic și politic european urmată de societatea românească, amplu prezentată în istoriografia noastră 1, a fost în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
armonizată în teorie, la nivelul enunțurilor (adică al titlurilor), dar care, în practică, nu se mai verifică. Despre examen? Este greu de înțeles de ce se întârzie atât de mult cu luarea unei decizii despre modalitatea prin care elevii vor putea accede în liceu, în clasa a noua sau eventual în clasa a zecea. Copiii ar trebui să știe din timp ce îi așteaptă, pentru a se putea pregăti în mod corespunzător. În orice caz, cred că nu este nici potrivit, nici
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
nici măcar noi istoria, nicidecum în a fi în măsură de a o face cunoscută și de a o promova în fața străinilor, care, mulți dintre ei, nici măcar nu știu unde se află România pe hartă, disprețuindu-ne și considerându-ne nedemni de a accede în structurile transregionale pe care se construiește viitorul lumii. Prof. C.F.: În încheiere, aș dori să vă întreb ce sfaturi ați da unor tineri absolvenți ai Facultății de Istorie, aflați la începuturile carierei lor didactice. Doamna Prof. E.C.: Mă bucură
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
indiferență - cum spune Descartes - este gradul cel mai de jos al libertății” Si tot autorul Meditațiilor metafizice comentează : . O a treia interpretare ne situează cu un pas mai departe în itinerariul pe care conceptul de libertate îl străbate pentru a accede în orizontul axiologic. Intâlnim, de această dată, identificarea libertății cu LIBERUL ARBITRU. Libertatea încetează a mai fi doar autostăpânire și devine o forță propulsatoare . Ea încetează să mai reziste printr-o indiferență olimpiană, oricăror opțiuni axiologice. Acum , valorile cu polaritatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sfera sa privată. 2. Drepturile cetățenești sau drepturile fundamentale politice ca drepturi subiective formulate pozitiv. Acestea garantează omului dreptul de a participa la viața comunitară (dreptul de a fi cetățean cu drept de vot activ și pasiv, dreptul de a accede la funcții publice). 3. Drepturile privind performanța sau drepturile fundamentale sociale ca drepturi subiective rezultate din dezvoltarea de la statul de drept liberal la statul social. Printre acestea se numără dreptul de participare la progresul economic și social (de exemplu dreptul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
dat calitatea de a percepe lucrurile sub un anumit aspect al veșniciei, și anume prin ideile adecvate care devin astfel în măsura în care se apropie de intelectul divin prin iubirea intelectuală, o concepție sub specia eternității. Rațiunea , care aspiră la totalitatea eternă, accede în același timp șa substanța dincolo de timpul ce aparține modurilor, iar prin înțelegerea necesității cauzale a lui Dumnezeu ea depășește efemerul, atingând voința eternă și de neclintit a divinului. Dumnezeu , ca singura substanță creatoare, este numit Natura Naturans, în timp ce modurile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ac ces multicriterial la informațiile din baza de date - spre deo sebire de sistemul clasic de prelucrare pe fișiere unde există un singur criteriu de adresare, cel care a stat la baza organi zării fișierului. 4. Asigurarea securității datelor împotriva accesu lui neautorizat. - se realizează prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent și a unor proceduri de refacere a bazei de date. 5. Asigurarea partajabilității datelor - se referă pe de o parte la asigurarea accesului mai multor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
punând în aplicare comportamente în acest sens și așteptând feedback din partea lor. În comportamentele sale profesionale, este motivat, mai întâi de a câștiga acceptarea din partea grupului (a fi aprobat și acceptat de ceilalți colegi și șefi) și apoi de a accede la un anumit statut în cadrul grupului (a decide, conduce, a fi o parte integrantă și indispensabilă a echipei sau organizației). Principale forță motivatoare este recunoașterea celorlalți. Când are realizări deosebite simte nevoie să comunice acesta membrilor grupului de referință. Pentru
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dezvoltarea economică, cerințele societății și rezultatele sistemului de învățământ. Plecând de la ideea că școala nu este singurul loc unde poți învăța, iau amploare activitățile desfășurate în afara sistemului formal. Pornind de la aserțiunea că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita în aceleași instituții, condiții, contexte, împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și-a exprimat Descartes convingerea că adevărul cert este accesibil doar dacă în prealabil s-a desfășurat o cercetare metodică. Toate aceste idei ce vizau necesitatea unui criteriu pentru deosebirea adevărului de fals, indispensabilitatea metodei și posibilitatea omului de a accede la, și de a descoperi un adevăr absolut cert sunt absolut noi în epocă, printre contemporanii lui Descartes deși într-o formă ușor diferită, ele erau conținute, deja în opera Sfîntului Augustin. Amfitrionii teologi ai întâlnirii la care Descartes și-
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi pe tine însuți. Aceasta este azi mai mult decât oricînd un fapt de înțelept mai curînd decât unul de savant. Îndoiala metodică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
secole după ce Sfîntul Augustin făcuse același lucru, un fapt indubitabil: atunci cînd gîndirea, limitată și imperfectă, se conștientizează pe sine, atunci ea își atinge nemijlocit propriul absolut în certitudine, în baza căruia perfectibilitatea ei poate ieși din potență. Ea poate accede atunci la adevărurile libere de timp, căci este autonomă, dar nu va putea niciodată să cuprindă Marele Absolut care, în contrapondere i se refuză, lăsînd-o închisă în sine în măsura în care ea însăși închide orgolios celelalte căi spre acesta . La polul opus
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
om al cărui suflet ar fi un mod al corpului, ceea ce le împinge la ruptură, iar în final cu Elisabetha, care îi cere o definiție a sufletului mai precisă decât cea din metafizică. Considerarea morală a persoanei face eul să acceadă la forma sa ultimă, cea a generozității, printr-o metamorfoză a spiritului întors către sine însuși la conversia sa către semen, către celălalt, ceea ce implică deci că dimensiune morală se ridică deasupra dimensiunii metafizice. Metafizica este filosofia primă, dar persoana
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]