1,632 matches
-
și în trafic (...), nu e lumea reală, cu toate că are "consistență" și "eficacitate". Este lumea aparenței." Lumea aparenței înseamnă pentru analiza comparativă a partidelor discursurile și retoricile proprii, începând cu numele pe care și-l dau și care nu îmbracă o accepție univocă, nici asemănătoare în toate țările, programele pe care le adoptă și federațiile de partide la care aderă astăzi. Politicile publice pe care le urmărește un anumit partid atunci când e la putere sunt, desigur, de un folos mai mare, însă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Est se compune din cazuri diverse. Bosnia Herțegovina, Kosovo și Macedonia cunosc cazul unor "partide comunitare" strict etnice care corespund analizei realizate de Bertrand Badie asupra partidelor care există în lumea arabă, spre exemplu. Însuși conceptul de clivaj, înțeles în accepția pe care i-o dă Rokkan și pe care noi o reluăm aici, nu corespunde deloc acestora. În schimb, Bulgaria, Serbia Muntenegru și Albania posedă clivaje care își datorează structura revoluției internaționale așa cum am descris-o mai sus. * * * Lumea post
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
locale. În această situație, dacă cetățenii participă la elaborarea socială a propriului destin, mai putem fi de acord cu criticile postcomuniste potrivit cărora socialismului de stat s-a manifestat sub forma unei societăți politice inventate și indiferente la necesitate, în accepția machiaveliană a termenului? Sigur că nu. Ca urmare, ideea unei reîntoarceri a politicului în România anilor '90 este, și ea, pusă serios la îndoială. Aceasta se datorează faptului că noile practici și noile obiective ale conducerii nu au arătat o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puțin germani. Și aceasta este situația tuturor popoarelor din Uniunea Europeană. Ca atare nu se poate respinge nici naționalismul, ca termen și concepție strîns legată de național, dar e mult mai comod să se manipuleze concepte cărora li se imprimă o accepție sau alta, sub impulsul unor factori de toate felurile. În ziarul „Timpul“ din 6 mai 1880 Mihai Eminescu aprecia că ,,ar fi cu cale ca cineva să facă odată limpede și în scris deosebirea între ceea ce, fără cuvînt, se numește
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, în accepția cea mai largă a societății umane. Dar omenirea ,,nu există decît în părțile ei concrete - în naționalități. Individul e osîndit, prin timp și spațiu, de-a lucra pentru acea singură parte căreia el îi aparține [...] el e legat prin lanțuri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în engleză: (1) a. Eggs is my favorite breakfast. b. Eggs bothers me more than okra. (Pollard și Sag, 1994: 70) 89 Vom folosi substantivul conjunct pentru a ne referi la un termen coordonat - deși nu este indicat cu acceastă accepție în DEX și în DSL - deoarece este mai apropiat de terminologia engleză și transparent în raport cu etimonul său latin (coniunctus, de la coniungo "a lega împreună, a uni") și cu substantivul conjuncție. 90 În engleză, resolution rules (gender resolution, number resolution, person
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte definiții ale ergativității................................................................. 31 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică............................................... 31 4.1.2. Ergativitatea ca variație actanțială............................................... 31 4.1.3. Ergativitatea ca tip de construcție................................................ 33 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perspectivele teoretice diverse din care a fost/este privită această temă: tipologie lingvistică, gramatică cognitivă, sintaxă (numeroase modele teoretice), semantică, lexic, studiul discursului; găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea ergativității ca fenomen prezent în foarte multe limbi și analiza sintactico-semantică a verbelor ergative/inacuzative în general și a celor din limba română în special, obiectivul subsidiar fiind acela de a demonstra că nu este vorba de două fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
funcțională acordul obiectului AgrS/Agr1 = Subject Agreement (engl.), categoria funcțională acordul subiectului AgrOP = Object Agreement Phrase (engl.), grupul acordului obiectului AgrOP = Subject Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectului AgrOP = Object Agreement Phrase (engl.), grupul acordului obiectului AgrOP = Subject Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nodul aspectual rezervat măsurării evenimentului, în accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) CP = Complementizer Phrase (engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) CP = Complementizer Phrase (engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM = Exceptional Case Marking
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
engl.), marcare cazuală excepțională ECP = Empty Category Principle (engl.), principiul categoriilor vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.), grupul flexiunii (verbale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ierarhia Selecției Auxiliarului, propusă de Sorace (2000) it. = italiană K = categoria funcțională Caz din domeniul nominal lat. = latină lit. = literal (traducere literală) LF = Logical Form (engl.), Forma Logică [+m] = trăsătură semantică primitivă care denotă starea mentală (engl. mental state), în accepția lui Reinhart MD = Morfologia Distribuită N = categoria lexicală nume neerl. = neerlandeză Nom./nom. = Nominativ nom. = nominalizare NP = Nominal Phrase (engl.), grupul nominal O = obiectul verbelor tranzitive OCP = Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui Reinhart MD = Morfologia Distribuită N = categoria lexicală nume neerl. = neerlandeză Nom./nom. = Nominativ nom. = nominalizare NP = Nominal Phrase (engl.), grupul nominal O = obiectul verbelor tranzitive OCP = Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în accepția lui Arad (1996) P = obiectul verbelor tranzitive, în accepția lui Comrie, Creissels, Croft p. ext. = prin extindere part. = participiu pers. = persoană PF = Phonological Form (engl.), Forma Fonologică PM = Programul Minimalist (Chomsky 1995) PP = Principii și Parametri Pr = categoria funcțională care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
neerl. = neerlandeză Nom./nom. = Nominativ nom. = nominalizare NP = Nominal Phrase (engl.), grupul nominal O = obiectul verbelor tranzitive OCP = Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în accepția lui Arad (1996) P = obiectul verbelor tranzitive, în accepția lui Comrie, Creissels, Croft p. ext. = prin extindere part. = participiu pers. = persoană PF = Phonological Form (engl.), Forma Fonologică PM = Programul Minimalist (Chomsky 1995) PP = Principii și Parametri Pr = categoria funcțională care reprezintă relația de predicație, în teoria lui Bowers (2002
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de exemplu, Workshop on Ergativity, University of Toronto, Canada, 2002; MIT Ergativity Research Seminar, 2007; EHU International Workshop on Ergative Languages, Bilbao, 2009). 2. CE ESTE ERGATIVITATEA? Ergativitate și ergativ sunt termeni care circulă în lingvistica actuală cu foarte multe accepții, determinate, de obicei, de domeniile lingvistice diferite în care este folosit termenul. În continuare, voi încerca să răspund la întrebarea " Ce este ergativitatea?" din punctul de vedere al tipologiei lingvistice. Alte utilizări ale termenului vor fi discutate mai jos (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
discursiv/informațional Fenomenul ergativității a fost puțin studiat la nivelul organizării discursului, însă acest tip de studiu poate oferi date importante despre justificările pragmatice și rațiunea de a (co)exista a sistemelor gramaticale acuzative și ergative. Există cel puțin două accepții diferite ale ergativității discursive: în accepția cea mai frecventă, ergativitatea discursivă este un fenomen esențial pragmatic-informațional, care are în vedere introducerea topicului, numărul de propoziții dintre prima mențiune a topicului și următoarea sa apariție, numărul propozițiilor în care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]