3,948 matches
-
de a ieși în evidență”, prin nevoia de „faimă” care este expresia formală a unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu valoarea colectivităților de indivizi, iar aceasta va fi transferată asupra liderului comunitar, care va încarna, sau va
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări unitare și cuprind grupe populaționale importante numeric au fost numite psihoze colective. Vom încerca să extindem analiza noastră asupra acestor fenomene pentru a căuta o altă explicație a lor, diferită de cea medico-psihiatrică. Din totdeauna nebunia a avut două accepțiuni: socio-culturală și medico-psihiatrică. Această „diferențiere” trebuie înțeleasă în cadrul raporturilor care se stabilesc între individ și stat. Orice persoană umană aparține unui grup, unei colectivități sociale, a căror structuri, organizare și dinamică sunt supuse normelor statului. Deși individul sau grupul social
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Deceniul marii literaturi curriculare 180 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modelului Hildei Taba menită să sugereze interacțiunile și flexibilitatea acestuia. Fig. 10.3 - Modelul interacționist al Hildei Taba (Taba, 1962, apud Brady, 1995, p. 81) MeGee (1997) a atras atenția însă că modelul Hildei Taba este cu adevărat superior prin accepțiunea extinsă conferită conceptului de obiectiv pedagogic. Ea nu îl reduce la „abilități” sau „comportamente” precum Tyler, ci desemnează atitudini, valori, concepte, euristică, cunoaștere teoretică ș.a.18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un cuvânt străvechi și din motive lingvistice. De exemplu, nu putea folosi pedagogie, întrucât în limba engleză pedagogy are conotații poetice puternic contrastante semantic cu ideile de rigoare și coerență științifică definitorii pentru practica și teoria dezvoltării curriculare. 12.2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate două tendințe în definirea și folosirea conceptului de curriculum educațional. a) Putem întâlni adesea tendința unor cercetători moderni de a folosi conceptul de curriculum în sens restrictiv. Astfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din motive lingvistice. De exemplu, nu putea folosi pedagogie, întrucât în limba engleză pedagogy are conotații poetice puternic contrastante semantic cu ideile de rigoare și coerență științifică definitorii pentru practica și teoria dezvoltării curriculare. 12.2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate două tendințe în definirea și folosirea conceptului de curriculum educațional. a) Putem întâlni adesea tendința unor cercetători moderni de a folosi conceptul de curriculum în sens restrictiv. Astfel, unii autori premoderni numesc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică" J.T. Tykociner (1964) a introdus în teoria curriculumului o tehnică denumită zetetică. În limba greacă xhVthsi" (zetesis) înseamnă „cercetare” sau „nevoie”27. În accepțiunea părintelui ei, zetetica trebuie să studieze originile multiple ale cunoașterii sistematice în corespondență cu procesele mentale implicate în cercetările respective și interrelațiile diferitelor câmpuri ale cunoașterii în corespondență cu condițiile sociale care au facilitat respectivele progrese în cunoaștere. Obiectivul esențial
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și teoria curriculumului. Max van Manen (1984) a elaborat o metodologie severă de cercetare fenomenologică educațională pornind de la o ingenioasă interpretare pedagogică a conceptului de conștiință umană realizată de Maxine Greene (1974)109. „Conștiința” este conceptul central al fenomenologiei. În accepțiunea lui Husserl, fenomenologia este știința obiectivă care studiază conștiința subiectivă. Greene (1974) a observat, cu justețe, că termenul husserlian conștiință nu sugerează investigația introspectivă, cum credeau behavioriștii și pozitiviștii - dimpotrivă. Greene (1974) a demonstrat cu claritate că, în termenii fenomenologiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau acoperit (hidden or covert curriculum); curriculumul zero sau inexistent (null curriculum); curriculumul-fantomă (phantom curriculum); curriculumul simultan (concomitant curriculum); curriculumul retoric (rhetoric curriculum); curriculumul în folosință (curriculum-in-use); curriculumul receptat (received curriculum); curriculumul intern (internal curriculum); curriculumul informatic (electronic curriculum). Respectând accepțiunile și definițiile propuse de Leslie Owen Wilson, nu apar prea limpede granițele ce despart și elementele prin care se întrepătrund diferitele tipuri de curriculum. De aceea, sunt necesare unele clarificări. Ele sunt necesare cu atât mai mult cu cât restrângerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a „curriculumului societal”. Este un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor ecleziastice, profesiilor, mass-media și al altor forțe socializante care „educă” în noi tot ceea ce considerăm că ne definește 218. Am putea asimila această accepțiune cu „învățarea socială” (Bandura) și „socializarea” - domenii de preocupare ale psihologiei sociale și pedagogiei sociale. Leslie Owen Wilson are în vedere însă un proces de formare oarecum programat implicit. Folclorul pedagogic românesc desemnează plastic faptul că e vorba despre „școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Conceptul hiperrealitate a fost impus de Jean Baudrillard în 1976 (L’Échange symbolique et la mort; vezi și trad. în engleză: Symbolic Exchange and Death, Sage Publications, Londra, 1993). Baudrillard a folosit conceptele de real, simbolic și imaginar în accepțiunea conferită de Jacques Lacan pentru a descrie „realitatea postmodernă”. A ajuns la concluzia că medierea explozivă și polimorfă a experienței - mai ales prin relațiile dintre imagini și semne manipulate de televiziune, radio, internet - determină o realitate nouă, a cărei esență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în termenii teoriei aristotelice a definiției. Găsim, de exemplu, în Wikipedia o caracterizare rezonabilă, dar incompletă: „Postmodernism se referă, în general, la criticismul adevărurilor absolute, identităților și al «marilor povestiri»” (http://en.wikipedia.org/wiki/Postmodernism). Aceeași sursă trimite la accepțiunea conferită de Jean-François Lyotard postmodernismului: proces culminant al modernității și al gândirii iluministe, orientat spre accelerarea ritmului schimbării culturale către un punct terminus de la care schimbarea devine constantă și se constituie în statu-quo, iar însăși noțiunea de progres se învechește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând simultan esența și sensul, adică fenomenologia (în accepțiunea lui Heidegger, fenomenologia este însăși existența „dezvăluită”, ontologia). 112. Termenul lui van Manen Lifeworld traduce conceptul de Lebenswelt („lumea vieții trăite”) lansat de Wilhelm Dilthey în Die geistige Welt. Einleitung in die Philosophie des Lebens (1911), pe care l-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unde rolul principal îl deține memorarea inteligentă. Tot timpul este însă necesară susținerea energetică a învățării, susținere realizată de motivație, voință, afectivitate și, la fel de necesară, este comunicarea dintre profesor și elev, care implică limbajul. În literatura de specialitate întâlnim două accepțiuni pentu noțiunea de învățare; în prima acceptiune, mai estinsă, învățarea este procesul prin care se achiziționează experiențe noi, se formează capacități și deprinderi ce permit individului să rezolve situații problematice, care înainte nu puteau fi soluționate, îl ajută să optimizeze
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
estinsă, învățarea este procesul prin care se achiziționează experiențe noi, se formează capacități și deprinderi ce permit individului să rezolve situații problematice, care înainte nu puteau fi soluționate, îl ajută să optimizeze relatiile sale cu mediul comunitatea în care trăiește. Accepțiunea restrânsă a conceptului vizează învățarea de tip scolar care este forma dominantă de activitate pentru procesul instructiv-educativ, acoperă întreaga perioadă a scolarității individului și urmărește transformarea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor din conținuturi cu caracter normativ, în fapt psihologic concret sau, cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să poată face față unor schimbări capitale ale condițiilor de viață și să se poată adapta la ele). În mod tradițional, personalitatea era redusă la studierea particularităților temperamentului, caracterului și aptitudinilor. Studiile din ultimul timp au oferit noi definiții și accepțiuni acestui concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În general, este considerată ca fiind un deficit aparent și reversibil al inteligenței care apare la subiecții cu potențial intelectual normal, sesizabilă atât la probele de performanță, cât și la cele de raționament verbal. Pseudodeficiența mintală reclamă cel puțin două accepțiuni: a) prima accepție evidențiază diagnosticul eronat, corespunzător cazurilor în care falsa deficiență poate fi o consecință a unor deficiențe senzoriale, a unor carențe afective, a unor incapacități fizice, a unei atitudini sau strategii greșite a evaluatorului în etapa stabilirii diagnosticului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu cei din jur, copilul trebuie să fie stimulat și să exerseze o diversitate de experiențe senzorio‑afective cu adultul, și în special cu mama. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
marcajului în colțul din dreapta-sus, precum și în partea inferioară a fiecărei pagini. În plus, se va consemna numărul de exemplare ale fiecărui document. 2.9.1. Marcarea materialelor cu regim specialtc "2.9.1. Marcarea materialelor cu regim special" Sub accepțiunea prelucrării automate a datelor, un ecran cu informații este tratat ca o pagină de document, iar încadrarea într-o categorie sau alta se va face pe o linie distinctă a acestuia. Marcarea în codul-mașină trebuie să se efectueze prin coduri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Cineva poate să se rezume doar la firewall-urile folosite pentru controlarea accesului și a traseelor pe care circulă informațiile, altcineva se gândește la lacătele, cardurile de acces, camerele de luat vederi ce înregistrează totul din perimetrele controlate. Dar, câte alte accepțiuni nu i se pot da! Atunci când discutăm despre politici de securitate, trebuie pornit de la vârful piramidei manageriale, unde se află top managerii. Ei au misiunea de a formula Declarația politicii organizației (Statement of Policy). Aceasta este o formulare generală, o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
rețelei-țintă. Informațiile obținute îi pot ajuta să-și dea seama de rolul stațiilor în rețeaua-țintă, sistemul de operare utilizat, numele de netbios al stațiilor etc., informații care-i ajută pentru trecerea la pasul următor în îndeplinirea scopului final. O altă accepțiune a termenului de scanare este aceea de descoperire a porturilor de comunicație neprotejate, cele mai vizate fiind porturile 80 sau 8080 pentru serverele de web, portul 21 pentru serverele de FTP, portul 23 pentru serverele de e-mail etc. Prezentarea unor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-și apariția de prea puține ori pentru a fi amintite în materialele de specialitate. Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetictc "Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetic" De-a lungul timpului, globalizării i s-au dat diferite accepțiuni, ajungându-se chiar la introducerea în uz a verbului a globaliza - pentru prima dată apărut în anul 1944, în Merriam Webster Dictionary. Înainte existau doar conceptele global și globalizare. Prin global se înțelegea o extensie a legăturilor de diverse tipuri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lumii calculatoarelor. 9.1. Forme de manifestare a virușilor în sistemele informaticetc "9.1. Forme de manifestare a virușilor în sistemele informatice" Se poate spune că la început n-a fost cuvântul... virus, ci, probabil „bug” al softului, căruia, în accepțiune românească, i s-ar putea atribui mai multe semnificații, dar, pentru a nu greși, menționăm că literatura de specialitate consideră că termenul a fost folosit prin sinonimie cu alte domenii de activitate. Chiar se face trimitere evidentă la vremurile în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unei instalații, blocându-le. În lumea calculatoarelor, bug-ul a fost probabil o rămășiță de program, concretizată în câteva instrucțiuni rebele, uitate cu totul întâmplător în sistem și reactivate de un anumit complex de împrejurări. Așadar, bug-ul informatic, în prima lui accepțiune, ar putea fi tradus ca insectă, parazit, ploșniță, însemnând apariția unui corp străin într-un anumit mediu de lucru. 9.1.1. Virușii informatici - prezentare generalătc "9.1.1. Virușii informatici - prezentare generală" În stadiul primar al utilizării termenului virus
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
toate rafturile ei de convenții și de ierarhii; de cealaltă parte, Popescu, un nume dintre cele mai banale, care prin frecvență se golește de atributul desemnării unei individualități - numele unei ființe stas, anonime, un șablon. Titlul trimite în fond la accepțiunea primară a artei: aceea de meserie sau chiar, într-un mod mai accentuat-metafizic, de meserie de a trăi. În acest sens poate fi citată o afirmație a lui P. din 1991: „Împotriva categoriei esteticului. Mai bine spus o încercare de
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]