4,378 matches
-
clară întipărire în memorie. Prin urmare, în practica învățământului se folosesc ambele metode, ținându-se cont de specificul materialului disponibil, de pregătirea elevilor și de timpul disponibil. 3. Memoriatc "3. Memoria" 1. Percepția se bazează pe memorie, ea furnizând imaginile acumulate anterior, în baza cărora capătă un înțeles. Dar nu numai percepția se sprijină pe memorie, ci întreaga viață psihică. Memoria este funcția psihică fundamentală care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie imaginativă, asigurând păstrarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prezentate o singură dată. Memoria de lungă durată poate fi divizată în două componente: memoria episodică Ă înregistrând toate evenimentele cotidiene sau deosebite ale vieții noastre și memoria semantică, adică memoria în care sunt structurate în mod logic toate cunoștințele acumulate mai mult sau mai puțin sistematic. De fapt, organizarea cunoștințelor noastre este extrem de complexă. W. Kintsch distinge trei sisteme (după Ehrlich, St.): 1. Un sistem fonetic când termenii sunt evocați pe baza sonorității cuvintelor; de pildă noțiunea de „movilă” poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atunci când se pune chestiunea rezolvării de probleme. 5. Având la bază o serie de structuri, memoria nu este inertă. Imaginile reamintite nu sunt copii fidele ale percepțiilor anterioare. Memoria nu împiedică evoluția psihică, ci face posibilă dezvoltarea coerentă în raport cu experiența acumulată. Datorită memoriei învățăm să mergem, să vorbim, să trăim sentimente complexe, să ne imaginăm viitorul, să luăm hotărâri în cunoștință de cauză. Raportul ei cu gândirea, cu inteligența ridică întrebări. Desigur nu poți soluționa probleme, dacă nu te poți baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
temeinică? a. În primul rând, e importantă motivația subiectului, scopul memorării, sensul pe care îl are învățarea pentru el. Dacă un elev învață numai pentru notă, numai pentru obținerea unei diplome, cunoștințele sale vor avea puțină trăinicie. O dată cu absolvirea, cunoștințele acumulate își pierd sensul și se afundă în inconștient. Dacă e preocupat de realizarea unei competențe profesionale, cel puțin materiile având o relație cu ea se vor sedimenta temeinic. Cea mai solidă instruire se obține atunci când tânărul își dă seama că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
L. van Beethoven în muzică. În raport cu aceste trepte de creativitate, orice om normal e capabil cel puțin de „creativitate productivă”. Oricum, totdeauna când avem de soluționat o problemă (deci când o situație nu se poate realiza imediat pe baza cunoștințelor acumulate) gândirea implică un minimum de efort imaginativ, în sensul găsirii unei soluții anterior necunoscute. Din punct de vedere psihopedagogic, ne interesează creativitatea ca structură psihică pe care școala e chemată să o dezvolte, să o formeze. Structura ei are multe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lege (p. 456). Aici, James face mai multe afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este posibilă orice combinație de idei. Aceasta duce la concluzia că o anumită experiență acumulată deja nu influențează combinațiile care apar. O deducție similară rezultă din afirmația lui James că procesele gândirii acestor „minți de cel mai înalt rang” duc la combinații „despre care nici că s-a mai auzit vreodată” - despre care, probabil, n-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în gândire și eșuează atunci când se cere ceva complet nou. Gândul productiv este baza intuiției și a noutății reale în gândire. Problema crucială pentru cel care gândește productiv sau intuitiv este capacitatea de a folosi la un nivel general experiența acumulată, rămânând, în același timp, capabil să trateze orice problemă nouă în termeni proprii. Astfel, el nu rămâne fixat, adică prins în capcana încercării de a folosi anumite cunoștințe în situații în care acestea se dovedesc inadecvate (Scheerer, 1963; Wertheimer, 1982
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scurt, câteva lucrări care sprijină teoria tensiunii, de unde vom vedea în ce fel au abordat cercetătorii subiectele relevante. S-a arătat că relația dintre educație și realizările creative este curbilinie, așa cum presupune teoria tensiunii; și s-a demonstrat că experiența acumulată poate împiedica adaptarea eficientă la situații noi. Cu alte cuvinte, folosirea propriei experiențe în situațiile noi are ca rezultat un transfer negativ. Relația în formă de U dintre educație și creativitate Simonton (1984, capitolul 4) a analizat relația dintre rezultatele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
postuniversitare) au fost asociate cu niveluri mai scăzute de celebritate. Prin urmare, s-ar putea susține că nivelurile mai înalte de cunoaștere (care se presupune că sunt atinse prin studiile posterioare obținerii licenței) au un efect negativ asupra creativității. Experiența acumulată și transferul negativ Celebrele studii efectuate de Luchins și Luchins asupra setului de rezolvare a problemelor (de exemplu, 1959) au arătat că oamenii pot ajunge foarte ușor să greșească în situații în care trebuie să rezolve o problemă, ca rezultat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a pierdut-o joacă primul. Ambele tipuri de modificări au fost testate și pe novici, și pe experți. Experții s-au adaptat la modificări mai greu decât novicii și au fost afectați în special de cele profunde. Din nou, cunoștințele acumulate au făcut gândirea mai puțin flexibilă când a fost nevoie să se adapteze la schimbările din domeniul respectiv. În acest studiu, ca și în cele efectuate de Luchins și Luchins (1959), experții ar fi fost mai câștigați dacă nu știau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
situațiile în care au apărut modificări „profunde”, care fac ca experiența acumulată de subiect să fie dăunătoare. Sau, atunci când gândirea creativă se manifestă în viața reală, situațiile sunt doar la suprafață diferite de cele anterioare și, în acest caz, experiența acumulată este un atu? Sau, poate, este vorba despre o conjunctură mixtă? Dacă există legături între situațiile prezente și cele trecute (cu alte cuvinte, dacă situațiile trecute și cele prezente se deosebesc doar prin atributele superficiale), subiectului îi este de folos
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să se bazeze pe trecut pentru a răspunde solicitării prezente. Chiar dacă nu toate cunoștințele pot fi aplicate situației actuale, întrucât prezentul este foarte diferit de trecut, ele rămân un punct de plecare rezonabil. În plus, la fel de rezonabilă este modificarea experienței acumulate pentru a o adapta la situația prezentă. Studii recente arată că, în sens contrar ipotezei modificărilor „profunde” pe care se bazează teoria tensiunii, numeroase situații în care s-au produs progrese creative importante erau îndeajuns de asemănătoare cu cele anterioare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentă. Studii recente arată că, în sens contrar ipotezei modificărilor „profunde” pe care se bazează teoria tensiunii, numeroase situații în care s-au produs progrese creative importante erau îndeajuns de asemănătoare cu cele anterioare pentru a se putea folosi cunoștințele acumulate (Weisberg, 1993, 1995b). Putem lua în discuție mai întâi evoluția a două dintre cele mai importante tablouri ale lui Picasso, Les demoiselles d’Avignon și Guernica. În ambele cazuri, schițele inițale ale lui Picasso pentru noua lucrare au urmat fidel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu aburi și a mașinii de egrenat bumbac se înscriu pe aceeași traiectorie. Am dat doar câteva dintre numeroasele exemple care ar putea fi citate în sprijinul concluziei că gândirea creativă este solid înrădăcinată în trecut. Transferul pozitiv al experienței acumulate se poate produce datorită faptului că multe situații din viața reală care necesită gândire creativă nu sunt de tipul jocului de bridge în care cartea cea mai mică din ultima levată preia conducerea (Frensch și Sternberg, 1989). Însă există situații
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recente teorii despre gândirea creativă se bazează pe ideea tensiunii, accentul a fost pus pe explicarea modului în care subiectul se poate rupe de cunoaștere. În consecință, s-au spus puține lucruri despre modul în care sunt dezvoltate cunoștințele deja acumulate pentru a acoperi situațiile noi. Prin urmare, nu putem oferi aici prea multe sugestii specifice, dar sunt posibile câteva speculații. Cunoașterea teritoriului Bailin (1988) susține că până și cele mai originale produse creative, în loc să fie independente de ceea ce s-a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atunci când vrem să rezolvăm o problemă care ne dă de furcă, să adoptăm un unghi de vedere nou - în cazul nostru, al inginerului. Cu alte cuvinte, într-o formulare clasică a teoriei tensiunii, suntem îndemnați să ne rupem de cunoștințele acumulate. Însă, de pe poziția inginerului, nu era acolo nimic nou. El a putut să-și aplice relativ nemijlocit cunoștințele la situația nouă care i-a fost prezentată deoarece exista o relație directă între ceea ce vedea și ceea ce știa. Pentru inginer, această
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
determine structura, iar ceilalți au eșuat? De pe poziția teoriei tensiunii, am putea face presupunerea că este vorba despre ceva legat de modul de gândire sau de personalitățile lui Watson și Crick, care le-a permis să se rupă de cunoștințele acumulate și să creeze ceva original. Însă am văzut deja că una dintre pietrele de temelie ale realizării lui Watson și Crick au constituit-o cunoștințele existente. Aici ar putea fi un răspuns direct la întrebarea de ce Watson și Crick au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentă în produsele respective și că membrii juriului și evaluatorii o pot recunoaște. Noi știm însă că experții care alcătuiesc juriul nu au un standard exterior, obiectiv, pe baza căruia să evalueze răspunsurile „creative”. Judecata lor se bazează pe experiența acumulată, pregătire, influențele culturale, tendințele actuale, valorile personale, idiosincrasii. Așadar, faptul că ideile sau produsele sunt sau nu creative nu depinde de calitățile lor, ci de efectul pe care sunt capabile să-l producă asupra celor care vin în contact cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de timp liber rezultat din activitatea altora. Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o viață plină de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-l deteste, să-l chinuie, să-l urască în așa un hal... Antihedonismul își dezvăluie în mod simptomatic ura de sine, concentrată, transfigurată, deplasată, inversată ca sens, iar apoi îndreptată asupra unui obiect fantasmatic susceptibil de a incorpora totalitatea negativității acumulate în sine: plăcerea. Pentru că plăcerea epicuriană rămâne mult sub pericolele care i se pun în spate sau de forțele distrugătoare a căror presupusă purtătoare este. Modul de întrebuințare al Grădinii seamănă până la confuzie cu regulile vieții monahale: singura diferență importantă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suferințelor, ea încetează să mai fie definită în mod pur reactiv - absența tulburărilor - și dobândește o nouă dimensiune, pozitivă, constructivă, voluntaristă: o dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura în raport cu Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
riscului (riscurile trebuie asumate, dar în mod inteligent, calculat, iar minimizarea riscului se poate face prin afilierea la un grup); - cunoașterea nevoilor reale ale celeilalte părți (acestea pot diferi câteodată de nevoile declarate; satisfacerea nevoilor celuilalt reprezintă un atu); - experiența acumulată (abilitățile tehnice, cunoștințele de specialitate, experiența în domeniu, admirația și respectul celorlalți); - precedentul creat; - investirea timpului și efortului celuilalt în n. (aceasta investiție duce la flexibilitatea lui în concesii, deoarece, în lipsa acestui compromis, terminarea n. fără un rezultat înseamnă pierderea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Odată ce obiectivele au fost atinse, proiectul trebuie să înceteze. În situațiile în care proiectul impune crearea unui nou serviciu sau a unui nou produs, sunt aleși membrii de bază ai echipei, datorită cunoștințelor pe care le au și datorită experienței acumulate. Elaborarea progresivă La inițierea proiectului, rezultatul e dificil de detaliat. Caracterul unic al rezultatului este elementul care face dificilă această apreciere. De aceea, este util să vorbim despre elaborarea progresivă a proiectului. Cei doi termeni pot fi descriși astfel: elaborare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
altă parte, este adevărat că apar semne ale deteriorării fizice (scăderea vitezei de reacție, a acuității vizuale, diminuarea auzului, a forței fizice), dificultăți în rezolvarea de probleme sau luarea de decizii în situații complexe, care însă sunt compensate prin experiența acumulată și înțelepciunea acestora. Contrar concepțiilor populare, curiozitatea și dorința de cunoaștere și informare nu scad odată cu înaintarea în vârstă, mai ales când este vorba de domeniile de interes și competență. Diferența care apare între generații se manifestă la nivelul tipului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să ascundă o carte Încă și mai de temut. Atitudinea ironică pe care o păstrează până la final, fără să confirme cu adevărat soluția lui Baskerville, lasă În orice caz loc de Îndoială asupra justeței acesteia, ce pare, după atâtea greșeli acumulate, cel puțin cu neputință de decis. Mai mult decât În cazul celorlalte exemple ale noastre, romanul lui Eco ilustrează faptul că există prea puțină legătură Între cărțile despre care vorbim și cărțile „reale” - de altfel cum am ajunge la ele
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]