3,955 matches
-
parte din evenimente urmau o linie plină de monotonie, iar altele se precipitaseră oarecum și se îndreptau în direcții mai mult ori mai puțin așteptate. În tumultul vieții, oamenii se pierdeau adeseori căutând rezolvări facile problemelor de orice fel. Nu adânceau alegerea și nu mai urmăreau calitatea acțiunilor în care se avântau. Mulți nu mai aveau răbdare și nici interes să își respecte principiile ori să supună unei logici elementare hotărârile ce urmau să fie luate. Prea multe se făceau în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ALUAT Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Întâi m-am însingurat până am inceput sa vad firea ascunsă a lucrurilor - zigzaguri rapide, cuante de suferință pură. Mi-am adâncit apoi solitudinea, pana mi s-au arătat cele nemateriale cum ar fi oglindirea, ori negarea negației. Tot mai în singurătate zăvorându-mă, în cele din urmă, am ajuns atât de aproape încât am văzut moartea trebăluind precum o bunicuța care
ALUAT de RAUL BAZ în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368245_a_369574]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului În adâncul vieții mele, Pe a sufletului undă, A-nghețat în grea durere, Fosta-mi dragoste profundă. Sunt adânci a feții riduri, Prinse-n raza de lumină, Ochii-mi sunt ca două viduri, Înghețate fără vină. Adânc sapă amintirea, Unda vieții-mi răscolește, Răbufnește răzvrătirea, Speranța mă năpădește. Mă trezesc din nou la viață, Inima-mi bate-n adâncuri
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
l-a găsit îmbătrânit, bolnav și speriat, împins a trece la catolicii care-i dăduseră găzduire, pesemne și din recunoștință pentru faptul că, astfel, era ferit de condamnarea la moarte în contumancie pe care o primise în țară. Și atunci, adâncind lucrurile, am ajuns la comparații cu condamnarea la moarte, mai târziu, a vărului meu, pentru că KGB-ul nu-i putea ierta împotrivirea la politicile rusești și împiedicarea acțiunilor lor de infiltrare a ortodoxiei cu interesele Kremlinului. Mai exista și precedentul
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
ciutura aplecată când la stânga, când la dreapta. Deși cântă magnific, nu provoacă rivalități, ci numai impresii afective. Cântă de dragoste și nu înflăcărează rivalitatea în dragoste, cântă de bine sufletesc și nu hrănește suficiența, cântă de rău sufletesc și nu adâncește răni din care șiroiază sânge, ci dor, cântă de speranță, iar cerul sufletesc oricât de gri, al celui zdrobit moral ia o pală trandafirie de la aspirația dincolo din semiîntunericul felinarului cu gaz porționat, omenesc, la lumina vastă a universului sonor
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset luni trase prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
din cele scrise de el în e-mail că nu-și făcea nici o speranță în privința fraților săi, dar nici nu le-ar fi sancționat atitudinea față de el, nu! Își depășise de mult frustrările. Acum, la maturitate, își asumase destinul pe deplin. Adâncită în astfel de gânduri o găsi Marieta, care, se vedea, arăta acum odihnită. Și fața, și vocea exprimau o liniște care îi lipsise în lunile de când o revăzuse Mira. O trase de mânecă nerăbdătoare înspre cameră pe nepoată-sa, propunându
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
aceea i s-a dăruit fără niciun regret, dar realitatea era cu totul alta. Vrând, nevrând, dând curs vizitelor tinerei sale eleve acasă la el, ocazii care mereu se finalizau cu un act sexual, profesorul nu făcea decât să se adâncească tot mai mult în această necunoscută care nu va ști ce final va avea. Îi era necaz pe el și pe slăbiciunile sale. În ciuda faptului că în școală era considerat profesorul zbir, în fața acestei copile era ca un miel dus
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În amintirile-mi nevinovate Se zbate marea-n jucăușe valuri, Întinderea-i albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
sânii din ele, fac parada eleganței, țigări, sex, chiar și droguri după câte am auzit. Unde vom ajunge oare? - Nu se vede? La degradarea învățământului. Câți dintre elevii din anii terminali mai iau bacalaureatul? Care este coeficientul de promovabilitate? Ne adâncim în mocirla societății capitalului despre care nu am știut nimic înainte, dar la care am tânjit cu toții în acei ani de comunism. - Ai dreptate. Chiar dacă nu am prins prea mult din acea perioadă, tot îmi amintesc câte ceva. Mai ales sărăcia
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
cu rod, Stupinele cu miere, dimineți Cu mândre aurore în năvod Și falnică sburarea de ereți. Zimbirea călărea peste obraz, În vine se rotiau chiuituri, Țâncaș cu mămăligă și cu praz Creșteau peste hotare sărituri. În urnă tresăriau și mai adânci Pâraele cu apă și cu har, Credeam în ele, Doamne, că tu plângi Și eu eram pe margine pândar. Cu visul mă culcam și mă sculam, Irod între cotețe și cârlani, În gene bucuria o știam ... Aveam atuncia 12 ani
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
o greutate în plus.(Eusebiu de Cezareea, Viața..., cartea a 3-a, cap. 33 / Teodoret, cartea 1, cap. 16). Acelor epistole le-a alăturat altele cu caracter moral-creștin, educațional-catehetice. Epistolele imperiale descoperă un monarh cu cuget curat, înflăcărat în dreapta credință, adâncit în înțelepciune, cu o trăire profund duhovnicească, un zelos al dragostei pentru unitatea ortodoxă a Bisericii Domnului și un mare mărturisitor al trăirii hristice. Convocarea Întâiului Sinod Ecumenic al Bisericii Apostolice, care a combătut marea erezie a lui Arie, confirmă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
-l aștepta. La vederea unei asemenea priveliști relatează Eusebiu, împăratul și întreaga lui oștire-care, mărșăluind alături de el, asistase și ea la minune-fuseseră cuprinși de uimire, întrebându-se ce putea să însemne acel semn pe cer. Tot cugetând la minune și adâncindu-se în gânduri, iată s-a lăsat noaptea fără ca împăratul să prindă de veste. Și în timp ce dormea i S-a arătat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu semnul văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie la rândul său semnul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Svolvaer, unul lung de 6,3 km. Nu știu de ce îi este teamă și rău fiicei mele în tuneluri. Poate că suferă de claustrofobie. Și eu sufăr de aceasta. Să-i fi transmis genele? A închis ochii și s-a adâncit în scaunul ei de copilot. Dacă înainte de a intra în tunel ningea și era vremea întunecată, când am ieșit pe partea cealaltă nu mai ningea, era mai puțină zăpadă pe munți și a apărut soarele. Doar 6,3 km de
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
este și o taină, un alt înțeles al cuvântului. „Cotropit și sedus de taină, Mircea Eliade parcurge nemărginite spații morale prin subteranele filologiei, istoriei, etnografiei...dând sensuri și semnificații calitativ altele. (Sorin Alexandrescu).” La poetul Traianus (Traian Vasilcău), tăcerea se adâncește-n taină: Ales mi-s al tăcerii poemelor ce sunt/ Și scriu c-un ram de cruce - și nu-s decât cuvânt” - poemul Hoțul incorigibil, pag. 14. Este un preludiu al deschiderii unei căi de trecere prin cuvânt, fiindcă „înainte de
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
obiceiurilor vechi bazate pe doctrina religioasă, în anii ’50, când era ea în gimnaziu, privise religia ca pe ceva de neatins, de nepriceput. Fusese formată să nu pretindă explicații atunci când nu le primea. Însemna că ele ar fi fost prea adânci pentru ea. Altfel, ambii părinți se străduiau să-i deschidă ochii asupra adevărurilor și frumuseților vieții. Dar despre religie nu-i spuseseră cine-știe-ce. De ce? Fusese doar o strategie în fața opreliștilor ideologice ale vremii? O lipsiseră de explicații, oferindu-i doar
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
un om subțirel, stânjenit în costumul civil din doc. Chipul alungit nefiresc își căpăta acum lumina de la o calviție galopantă, ochii nemaiavând putere, căci abia răzbăteau prin sticla unor ochelari recenți. Rictusul din dreapta gurii, ce altădată da șarm obrazului, se adâncise, împietrind figura. Cel mai neobișnuit arăta gâtul - subțiat într-atât, de l-ai fi bănuit neînstare să mai poarte greutatea capului. Tată-său avea totuși o ținută degajând o cuviincioasă și abia insinuată semeție, care le amintea cunoscuților că, nu
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului Dor de țară Autor :Claudia Bota Mi-e dor de lacrima visului, de glasul ciocârliei ce cântă pe câmpie la răsărit de soare, de turmele care curg, la vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și
DOR DE ȚARĂ de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353394_a_354723]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > MARELE BINEFĂCĂTOR (2) Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe măsură ce anii vieții mele se scurg, iar eu mă adâncesc tot mai mult în vârsta maturității, am tot mai mult convingerea că fiecare răsărit de soare cu care mă trezesc din nou la viață după o noapte de odihnă, și fiecare apus de soare pe care îl contemplu la sfârșitul
MARELE BINEFĂCĂTOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353406_a_354735]
-
soției sale decedată acum cativa ani.Și dorind că totul să se termine rapid,aruncă țigarea pe covor și o strivi călcând pe ea apoi se apropie de geam și-l deschise și dornic să privească abisul social ce se adâncea sub geam,isi făcu curaj și încalică pervazul și deși regretul se manifestă sub forma lacrimilor ce-i udau obraji.Înspiră adânc simțind fiorul dorinței de a se contopi cu neantul și pași în gol lăsând în urmă speranțe și
FUNCŢIONARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352775_a_354104]
-
copilăria și-a uitat avântul ingenua sublimă ascultare alunecând cu tâmpla pe o frunză sufletul recăutând mereu chemare o voce din celest prelinge mierea cultă a formei de perfect cuprinsă în Credeu prin toate mărturiile din Stânca Sfântă S-a adâncit întrânsul Unul Dumnezeu... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 24.08.2013 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com/pages/Pavel-Sofian/677211958978138?fref=photo Referință Bibliografică
POEM HIERATIC XXIX LACRIMA LUNII FIICA FURTUNII ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352859_a_354188]
-
memorie ai... după atâția ani! se entuziasmă Flower-Power. -Da’ de unde! I-am citit marca de pe cutia de piele agățată în bandulieră și care i se odihnea pe șoldul stâng... Nu era anturată de vecinul de scaun și se dovedea total adâncită în curioasa-i cercetare. -Iar tu, conquistadore, ai profitat ... zâmbi mulțumit Diplomatul. -De fapt, am acționat dintr-un impuls... Ușor înclinată peste copastie, mi se păru un băiețoi temerar, cum era îmbrăcată în pescăreștii albi, agățați de umeri cu niște
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
destin, o meditație la hotarul imaginarului complex. “Vecinul, cunoscător ca orice sătean al basmului, îi mărturisea gândurile sale privind Șarpele de Aramă. Își însușise linia principală a poveștii și acum, trăindu-i succesiunea nefastă a elementelor imaginate de Druțu îi adâncea și mai mult misterele. Aproape nu mai făcea diferența între răceala imaginarului și pulsul sălbatec al realității. „Îi simt parcă solzii înghețați, mărturisea el. Privitul în ochii săi m-ar salva de teama căderii în ispita morții. N-are nici o
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
își începe lucrarea cu un motto sugestiv: “Oglinda este reflecția sufletului”, pornind de la ideea cercetării interiorului templului trupului. Acel trup care se mistuie în acțiunea plină de mister a povestirii. Lucrarea descrie o întâmplare ce adună personajele pe care le adâncește apoi într-un fantastic revers. „O întâmplare ciudată” este lucrarea Andreei Dogaru care impune cititorului, încă de la început, temerile speranței în dovedirea căutării unei cărări. Un drum ocolitor cuprins de o senzație existențială de teamă. Această teamă îl va urmări
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
Acasa > Stihuri > Semne > IUBIREA Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1360 din 21 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului caracatiță cu aspect de gând sau miriapodul cunoașterii de sine în tăcerea adâncită în pasul de fată domnișoară femeie sistem fără ecuații de scăpare scăpare poate prin aruncarea în golul dintre umbre poate ascunderea în colțul imaginației aduce tributul indiferenței și mersul într-un înainte al fetei morgana tinerețe și bătrânețe în același
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]