1,151 matches
-
au traversat s�nt comparabile, exprimarea lor este divers?. �n Marea Britanie, unde statutul sociologiei r?m�ne �nc? foarte controversat, cu toat? dezvoltarea institu?ional? de net?g?duit, au fost primite ?i exploatate toate expresiile teoretice, ba ast?zi adie chiar dulci speran?e de sintez? (Giddens, 1984) � ce r?m�n �nc? inoportune �n Fran? a. �n Germania, conflictele teoretice au fost agravate de opozi?iile socio-filosofice subiacente, iar disciplină a r?mas marcat? de puternice specificit??i regionale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vară, pe la ora prînzului. Recunosc, eram emoționat, căci nu ai ocazia să vorbești în fiecare zi cu o personalitate de un asemenea calibru. Mi-a propus să discutăm pe îndelete la o cîrciumioară plăcută, situată între boschete înalte, peste care adia o briză ușoară dinspre lacul Herestrău: restaurantul Bordei. Ne-am așezat la masă toți trei: Goangă, eu și șoferul său cel chinuit (căci artistul îl boscorodea întruna, acuzîndu-l că nu are grijă de... pofta sa de mîncare). Atunci am realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vorbise cu unii medici, chiar și la Padova, dar leacurile recomandate fuseseră mereu aceleași: a nu sta în frig, a nu sta în curent, a evita ploile și umezeala nopții. În temnița aia, unde aerul era stătut, unde părea să adie un miros de cadavru în putrefacție și unde apa putea să ajungă până la douăzeci de centimetri deasupra podelei, cum ar fi putut să se ferească, să se apere, să se opună acelor dureri? Nu fusese scutit de nimic, neomenia unor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
societății de consum, obsesia ecologicului. Dar tot n-ați aflat de ce, la o adică, atîta furie consumată pe și atîtea riscuri luate Împotriva unei biete societăți de consum - una care, orice s-ar spune, și-a pierdut strălucirea de-altădat'. Vă adie o amintire livrescă a lui Gide cu ale sale soties, un estetism light, o decadență fin-de-siècle, care evită revoluția și deopotrivă lîncezirea, prin apelul la tactici de Înfrumusețare a propriei vieți, de deconstruire a tuturor prealabilelor ei, de diferențiere În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dormi de visele absurde ocolită." Poetul își măsoară destinul, citește în palmă tristețea existenței, își temperează setea de cunoaștere. Universul se umple cu câteva motive: fântânile, șarpele, sângele, focul, sămânța. Condiția poetului este legată de simbolul fântânii: "Un aer aspru adie-n jurul meu/ luceafărul de seară/ cu zgomotul cade-n mine/ de piatră azvârlită/ într-o fântână adâncă, și răsăritul lunii/ îmi sparge craniul/ cu două capete și pot gândi". Fântâna devine sămânța nopții, soarele sămânța zilei, fulgerele sunt semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că ignoră profundele schimbări ce se produc astăzi în lume și mai ales în această parte a Europei, unde ciclul istoric se încheie sub ochii noștri și a căuta să-l prelungești e semn de neinteligență politică. Un vânt proaspăt adie peste țară, înviorând spiritele, trezind speranțe, stimulând energii. Bucuria de viață renaște, odată cu demnitatea individului și societatea civilă. Ea va rodi, putem fi siguri, dar mai întâi e nevoie ca Satana să dea înapoi, ca în ispitirea din pustie, gest
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
produsul finit păstra totuși un vag aer de libertate și chiar de frondă, care îi asigura o popularitate fără precedent foarte repede, un asemenea roman semidisident devenise cel mai căutat cadou când trebuia să mergi la medic și lăsa să adie speranța unei și mai mari liberalizări în viitorul apropiat. Chiar dacă Ceaușescu însuși rămăsese captiv al celui mai rudimentar discurs politic, el inova totuși înlocuind lozincile staliniste ale luptei de clasă cu formulele tot mai insistente ale unui naționalism revitalizat. După
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mai încolo, niște scaune mov dorm în curtea unei cafenele, la ora prânzului, deopotrivă cu întregul oraș, deopotrivă cu întreaga Sicilie. Nimic nu se mișcă la orele de amiază în La Graziella 20 și nicăieri altundeva. Parcă nici vântul nu adie, nu se aude decât cel mult un fâșâit de Corriere della sera21, întors alene, la umbră. Magazine închise, restaurante închise sau aproape închise, pentru că poți cel mult să iei ceva, așa, de sete, căci, bineînțeles, bucătăria e închisă. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
toată noaptea cu telefoanele pornite ca să se împărtășească cultural și rudele de la bulău), Cătălin Ștefănescu a făcut o pledoarie a dreptului la existență al manelelor ca fenomen social. De acord, firește, dar aici intrăm în alt orizont de discuție, unde adie poncifele și insurgențele de blog ale stângii intelectuale. Grup politic din care, mă grăbesc să mărturisesc, face parte, în Occident, majoritatea zdrobitoare a celor care ar trebui să constituie pentru noi parteneri de dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
merita să-ncercăm și noi, da, eu sînt pentru! Și spunînd acestea, porni spre puntea de comandă. între timp, vîntul căzuse, încît Pequod era prins acum în cercul acelei duhori, fără nici o speranță de scăpare, dacă nu începea iar să adie vîntul. Ieșind din cabină, Stubb își chemă oamenii și porni cu ambarcațiunea lui spre corabia franceză. Trecînd pe sub prova acesteia, observă că - potrivit gustului fantezist al francezilor - partea superioară a etravei era vopsită în verde și sculptată în forma unei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acesta surîzător și marea asta adîncă! Uite, vezi thonul acela? Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul și ce senin e cerul! iar aerul e înmiresmat, de parcă ar fi trecut printr-o poiană de departe - pe undeva au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sînt lipsite de trup și totuși active în imaterialitatea lor. Iată o perfidie unică, pe cît de subtilă, pe atît de nimicitoare! Și totuși, repet, jur că vîntul are ceva eroic și grațios în același timp! Alizeele astea calde, care adie sub cerul senin, cu o putere blîndă și statornică, neabătîndu-se din drumul lor, oricît s-ar strădui curenții marini să le tragă în jos și oricît s-ar suci și s-ar învîrti cele mai puternice fluvii Mississippii ale uscatului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd a fost vorba ca propaganda lui să producă diversiune, bătînd monedă falsă pe aceeași marotă: antifascism, antinazism, antihitlerism, etc. dar făcîndu-se că uită de propriile gulaguri, mult mai performante decît lagărele morții. Nici o umbră de remușcare nu pare să adie peste vizita aceasta, ca și cum, în propria țară, după ocupația din 1944, n-ar fi înflorit un halucinant holocaust roșu, în care a fost decimată elita politică și intelectuală a României. Și nu numai ea. E foarte duios că președintele republicii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe cer și în jur. Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din primăvară până-n toamnă. Frunze de toate mărimile cad din copaci într-un dans misterios. Toate au culori miraculoase: roșii, arămii, maron, galben, verzui. Pe jos
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi se părea pustiu: copacii erau goi, dar peisajul mi se părea simbolic. Frunze argintii erau la tot pasul, numai că lipsea ce era mai frumos : cântecul păsărelelor. Adia un vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este așa
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult vin [...] și tobele puternice ale tunetului au răsunat în aer. O boare plăcută adia blând, ploaia cădea dintr-un cer fără nori, florile și poamele cădeau din copaci înainte de vreme - în strădania lor de a-și manifesta venerația față de el”. Cele 10 000 de lumi au răsunat atunci când Gautama a atins omnisciența. Locuitorii cerurilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
boarea șăgalnică. Privesc lumina selenară În pomul Înflorit, mănunchiul de ramuri proiectat pe cer luminos, florile strânse ciorchine, cu o vagă tentă de culoare. O petală se desprinse, descriind spirale largi În cădere. O altă petală Îi urmă candidă...Vântul adiind ușor mai luă una... Mă trezesc meditând: Frumusețea este aceeași când cade În adierea vântului... Zgomotele străzii se estompează treptat și Întreaga natură ațipește. În scurt timp și noi plutim În lumea miraculoasă a viselor. 415 A doua zi plecăm
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
445. 638 Ibidem, p.452. 486 Înalte de doi metri) și flaute (din pană groasă de pasăre, din lemn, bambus și metal), orgă eoliană, alcătuită dintr-o combinație de fluiere atârnate Într-un copac și care scot sunete dulci când adie vântul. Dusun (circa 340.000), ansamblu de populații din Sabah (Malaysia Orientală) și din sultanatul Brunei, din partea de vest și nord a insulei Borneo, practicând cultivarea orezului irigat, iar cei din interior și din nord, cultivatori pe pământuri defrișate, mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vedere genetic față de cel pur analitic a fost puternic accentuată de Edward Thorndike (Animal intelligence, 1911. Elements of psychologie, 1905. x "La toate astea putem privi liniștit acum, Ca de la cele mai mari depărtări; O mai intensă strălucire părea să adie în jurul tabloului Dar uite, nu-i mai putem înțelege deloc Pe cei cepășesc colojos, în gloată". 84 În "Papirer", VI, p. 38, ale lui Kierkegaard, se găsește un text cu titlul Răspuns unei individualități humoristice. Ceea ce înfățișează el aici reprezintă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic, zăcământul originar de vitalitate al liricii sale îmbogățindu-se cu noi filoane, cum ar fi militantismul și eticismul, care capătă străluminări incantatorii: „Adie voci de dincolo de noi/ Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei revelatoare. Un aer de basm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui). În încercarea de a descifra realitatea ascunsă a lucrurilor și de a se apropia de tainele fundamentale, el plonjează în paradisul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
încă o dată, să fim încă de o mie de ori, să fim, să fim! (Tăgăduiri) (Blaga, 2010 : 160) [...] célestes voix qui nous exhortent à être encore une fois, à être encore mille fois, être, ô, être ! (Désaveux) (Stolojan : 1992 : 83) Adie sud cald prin urnele sparte, prin sângele meu, prin fluier departe. (Seară mediteraneană) (Blaga, 2010 : 173) Une brise du midi souffle dans leș urnes cassées, dans mon propre sang, dans leș flûtes éloignées. (Soir méditerranéen) (Miclău, 1978 : 381) Acum ah
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cu toate acestea, criticul subliniază dominanta decorativismului Secession în poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic", "formal", fără implicații transcedentale [...]"543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de direcții literare. Salomeea lui Maniu relevă destul de rapid filiația pe care și Călinescu i-o precizează, simbolismul pierrotesc cu accente ludice al lui Jules Laforgue, stabilind în același timp și un punct îndepărtat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]