KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată, de peste 20

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată, de peste 20 de ani. De asemenea interesant de specificat este faptul că numărul adopțiilor din categoria copiilor cu nevoi speciale diferă semnificativ de la un județ la altul. Astfel, având în vedere județele la nivelul cărora s-a realizat studiul, este mult mai puțin probabil ca, adopția copiilor cu nevoi speciale să se înfăptuiască în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asemenea interesant de specificat este faptul că numărul adopțiilor din categoria copiilor cu nevoi speciale diferă semnificativ de la un județ la altul. Astfel, având în vedere județele la nivelul cărora s-a realizat studiul, este mult mai puțin probabil ca, adopția copiilor cu nevoi speciale să se înfăptuiască în județele Sibiu sau Brașov. Concluzii: Așa cum se întâmplă și la nivel internațional majoritatea adoptatorilor fac parte din categoria celor care nu au copii proprii, prezentând diferite probleme medicale ce conduc la infertilitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
interesul copilului. Considerăm însă necesare studii mai ample care să ofere o imagine reprezentativă asupra populației de adoptatori care a adoptat până în prezent copii din rândul celor considerați cu nevoi speciale și îndreptarea strategiilor de promovare a acestei forme de adopție și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care a adoptat până în prezent copii din rândul celor considerați cu nevoi speciale și îndreptarea strategiilor de promovare a acestei forme de adopție și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile de copii. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, structura familiei, statusul socio-economic al familiilor care adoptă copii cu nevoi speciale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben Hill a pus bazele modelului "stresului familial", cunoscut ca modelul ABC-X. Numele lui vine de la cei patru factori puși în interacțiune: A factorul/evenimentul stresor, care interacționează cu B resursele disponibile familiei, respectiv

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
individ in raport cu familia, respectiv a familiei în raport cu comunitatea din care face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial propus de Hill306 și vom încerca să analizăm, conduita adaptativă a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și adițional vom aduce în discuție și strategiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și strategiile de coping adoptate de familii. 5.1.1 Definirea conceptelor McCubbin și Patterson 307 au definit factorul stresor ca fiind un eveniment din viață care produce sau are potențial de a produce schimbări semnificative în sistemul social familial. Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează noi legături și le afectează pe altele, schimbă modele de interacțiune, scopuri și valori. Ca și nașterea, adopția copilului ar putea fi considerată un factor de stres normativ, căci adopția

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sau are potențial de a produce schimbări semnificative în sistemul social familial. Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează noi legături și le afectează pe altele, schimbă modele de interacțiune, scopuri și valori. Ca și nașterea, adopția copilului ar putea fi considerată un factor de stres normativ, căci adopția este în fapt în primul rând dorită, pregătită și expectată. Și totuși spre deosebire de naștere, momentul intrării copilului în familie este greu de estimat, potrivirea faptică este posibil să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează noi legături și le afectează pe altele, schimbă modele de interacțiune, scopuri și valori. Ca și nașterea, adopția copilului ar putea fi considerată un factor de stres normativ, căci adopția este în fapt în primul rând dorită, pregătită și expectată. Și totuși spre deosebire de naștere, momentul intrării copilului în familie este greu de estimat, potrivirea faptică este posibil să nu fie la fel de reușită precum cea teoretică, expectanțele părinților, dar și ale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dar și ale copilului pot să nu concorde cu realitatea, relația părinte-copil să nu se stabilească la fel de ușor și de repede pe cât este dorit, copilul să nu fie la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă a dezvoltării fiecărui membru în parte. În studiul nostru aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite în procesul de adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
datelor La acest studiu au participat familii adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita, Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Pitești, Brașov și Bihor. În primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate în decurs de 4 luni, 29 de chestionare. În județele Sibiu, Brașov, Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
În total, numărul chestionarelor completate și returnate a fost de 45, o rată de retur de 22,72%. Menționăm că, studiul s-a realizat în perioada mai septembrie 2008. Pentru majoritatea cazurilor deschise și finalizate în intervalul 2005-2007, cererile de adopție au fost înaintate în 2005 (62,2%), 31,1% au fost înaintate în 2006 și numai 6,7% au fost înaintate în 2007. Cu toate acestea majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]