175,612 matches
-
o relație de complicitate cu Puterea și pe o strategie a Puterii, în care lui i se permite să spună orice, cît timp partidul condus de el votează alături de PSD, atunci cînd e nevoie. E limpede însă că CVTudor a adoptat o strategie personală a cărei țintă e Palatul Cotroceni. O strategie care ar trebui să-i dea de gîndit și premierului Năstase în calitate de viitor candidat la președinție. Probabil că nici în cele mai irealizabile vise ale sale președintele Iliescu nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
liderului PCR de a obține controlul complet și efectiv asupra artei și culturii, prin transformarea lor deplină în instrumente de propagandă. Jumătate dintre cele 17 teze se referă la întărirea rolului ideologic al PCR și jumătate, la măsurile care trebuie adoptate în învățămînt, educație, literatură, film, teatru etc. pentru ca nici o creație să nu se mai abată de la linia ideologică stabilită. Rămîne desigur întrebarea de ce și de ce în acel moment N.C. a venit cu ideea unei "revoluții culturale" în România, cum a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
figura lui Felix Barla, cofetarul Iașilor de atunci, care "a introdus, în Moldova toată literatura zaharului". Iar personajele celor cinci tineri aflați la o masă a "confeteriei" dovedesc, din partea autorului, har portretistic. Critica naratorului despre modul defectuos cum a fost adoptată, la noi, civilizația apusului îl trădează pe autor ("am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei, dar și ideile de dreptate"). Fragmentul de roman se încheie tocmai cînd e adusă în scenă Elena, femeie de o frumusețe rară ("tipul
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
indiferent de conotațiile social-politice. Firește, știm cu toții că, în cea mai mare parte, fenomenul se afla sub controlul autorităților. Depășind idioțenia brutală a anilor '50 și chiar cadrul sufocant al "tezelor" ceaușiste, factorii "de cultură" din cadrul Partidului și al Securității adoptaseră o poziție mai flexibilă, bazată pe un calcul - de ce să n-o spunem? - inteligent: pe de o parte, inexistența unor supape risca să ducă la o explozie, iar pe de altă parte la literatură și la teatru ajungea (și ajunge
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
iar reacția conservatoare promptă: filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
invidiat, pe scurt îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, fie acesta oricît de elitist. Scriitorul italian știe exact cum să întrețină suspansul, dozează cu grijă elementele de senzațional și mostrele de erudiție, adoptă mecanismele literaturii de consum, dar face din cînd în cînd cu ochiul cititorului avizat, știe să fie amuzant sau grav, după împrejurări. Cînd (re)construiește - ca și Calvino în Cavalerul inexistent - atmosfera Evului Mediu, este atent mai cu seamă la
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
reluînd critica pașoptismului care - se putea? - a imitat pueril Occidentul, adoptîndu-i modelul. Rădulescu-Motru justifica acest proces de adopție pentru că, altfel, țările puternice din Apusul Europei nu ne-ar fi sprijinit independența și formarea statului național modern. Pentru aceasta s-a adoptat liberalismul, care n-a însemnat decît supunerea la interesele Europei de apus. Din această pricină, autorul amintitului studiu critică neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
lor apar, așa cum este și lesne de imaginat, instituții și structuri noi. Dispar reviste, dispar organizații, dispar galerii, iar în locul lor sunt inventate altele, socialiste bineînțeles, imaginate la Moscova de către un Kemenov sau Jdanov și adaptate sau, mai bine zis, adoptate în regim de urgență. Academia se preschimbă după noile criterii politico-doctrinare, instituțiile de învățămînt se schimbă și ele radical, revistele și editurile vechi își încetează activitatea, formele de asociere profesională capătă și ele un conținut cu desăvîrșire nou. Vechile galerii
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
pîrjolului, vîlvătăii unor imense ruguri)" (Aproapele meu, Heraclit). Dar negația atrage negația, așa cum abisul atrage abisul. Individul ce-și realizează impostura ontologică, deplina nimicnicie, fuge de sine nu în Lume, unde s-ar putea transpune în narațiunea infintiă a acesteia, adoptînd alte identități, ci în Neant. Singurul drum ce i se deschide în față e drumul Neantului. Îl atrage magnetic și-l îmbrățișează în cele din urmă eposul Absenței, capabil a sparge, doar el, "tiparele suferinței", a îndepărta iluzoriile soluții mîntuitoare
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
lui Iuliu Maniu (prin consecință, și a lui N. Carandino) că aici, finalmente, vor interveni americanii, restabilind harta politică a țării în mod democratic. A fost o gravă eroare strategică, democratică. Dar, întrebarea este ce anume tactică și strategie putea adopta, atunci, PNȚ și Dreptatea? Una deschis defetistă, adică realistă, era mai potrivită? Așa, măcar, se ducea lupta încordată pînă la momentul final. N. Carandino, ca editorialist, tot vorbea, din iunie 1946, de iminența alegerilor, protestînd împotriva interzicerii propagandei electorale efective
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de a fi, creînd acest nou tip de cyborgs animați digital, înduioșători în tentativele lor de apropiere și comunicare nu doar științifică, ci și afectivă. Pentru că lumea efectelor numerice are posibilități nelimitate și - odată ce i-ai pășit pragul și ai adoptat unghiul de vedere al camerei virtuale (ca în orice joc video!) - ești aspirat de turbionul fanteziei și abisul privirilor artificiale ale eroilor. Fascinat de performanțele infinite și indefinibile...
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
XIX, la puțin peste 60 de ani cîți avea epistolierul, oamenii se simțeau foarte bătrîni) de a-și aminti trecutul. Așa că Ghica s-a pus pe treabă și, destul de enervat de prezent, socotindu-se mai degrabă om al vremilor apuse, adoptă din capul locului față de trecut o atitudine întrucîtva tendențioasă. Nerecunoștința contemporanilor tineri, de care suferea și Alecsandri, a agravat parti-pris-ul naratorului. Rezultatul nu este, după părerea mea, care ar putea fi verificată de istorici, atît o evocare exactă și plastică
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
cu pricina, la care au luat parte cîțiva scriitori care mai purtau pantaloni scurți în 1971, d-na Mariana Șipoș a acuzat în mod nediferențiat breasla literară de oportunism. Nimeni n-ar fi protestat public împotriva Tezelor. Scriitorii ar fi adoptat politica struțului, băgîndu-și capul în nisip. Presa literară ar sta mărturie. Ca și suratele ei, România literară s-ar fi predat atunci cu arme și bagaje în mîinile propagandei comuniste, trăgînd săptămînal portretul lui Ceaușescu pe prima pagină și destinîndu-le
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
de la apărarea scriitorilor victime ale persecuțiilor politice și cenzurii la strategii de atragere a tineretului spre lectură, militantism în favoarea egalității sexelor, multiculturalismului, discutarea unor aspecte sociale și literare specifice. A fost evocată și Declarația universală a drepturilor lingvistice, document ONU adoptat în 1996 la Barcelona, și pe care PEN-Clubul portughez, de pildă, a publicat-o însoțită de comentarii ale scriitorilor. (De altfel, după cum am aflat de la poetul Casimiro de Brito, centrul portughez care nu are scriitori în închisori, nici probleme cu
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
1888 Maiorescu, membru în guvernul junimist, îl numește pe Caragiale director al Naționalului bucureștean, de unde e silit să demisioneze în mai 1889, datorită neînțelegerii cu principalii actori ai teatrului, iarăși se știe. Dar e sigur că decizia desțărării a fost adoptată datorită acuzării că a plagiat Năpasta, de un nimeni ca acel interpus Caion care, în iunie 1902, e totuși achitat, după ce în martie fusese condamnat. N-a mai găsit în mediul berlinez atmosfera prielnică marei sale creații, deși tot anunța
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna a doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a cinematografului, fiindcă în momentele mele de extremism, mă revendic de departe, de la Lumière chiar, de la camera pe trepied lăsată să înregistreze realitatea, de la aforismul lui Godard - "cinema-ul e adevărul de 24
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
eficient prin insistență, comic prin redundanță. Folosirile sale actuale au de aceea rol de intensificare, dar și conotații ironice: o anumită detașare de ceea ce e anunțat cu prea multă ostentație, o oarecare neîncredere sau pur și simplu tendința de a adopta un ton nonșalant. Formula s-ar putea deci adăuga sutelor de exemple de parafraze produse pornind de la versuri clasice sau de la sloganuri publicitare, dacă n-ar avea ceva mai multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
industrioase. Generația critică, formată la Junimea, începând cu 1863, a cenzurat entuziasmul pașoptist, prin identificarea fracturii dintre formele noi și fondul preponderent arhaic, formulând critica impactului abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în "cămașa lui Nessus". Ambiția europenismului ("care Europă să fie ațintită cu ochii asupra noastră" - Farfuridi) intră în competiție aprigă cu naționalismul parodic ("Eu nu voi să știu de Europa dumitale" - Cațavencu). Dilemelor lumii românești, pusă în situația de a adopta brusc structuri de civilizație străină, lume "profund schizoidă", intrată în modernitate "sucit și încomplet", și-a propus Eminescu să le răspundă "stringent și chinuitor" 5). Această lume, ciudată și pestriță, la noi ca și în întreaga Europă răsăriteană, nu avea
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din traducerea de la Amarcord, dar pentru care este o adevărată piatră de hotar, este postcolonialismul. Adoptînd, după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
vrea să se rupă de retorica sa tradițională, în materie de privatizare s-a complăcut luni în șir în scandalul de la Reșița. Iar răsunătorul scandal Ristea Priboi părea a pune sub semnul întrebării sinceritatea intențiilor partidului de guvernămînt de a adopta o politică orientată către Occident. Dacă mai adăugăm și faimoasele declarații de la Focșani ale președintelui Iliescu, în care acesta se răstea la FMI și la Banca Mondială avem o imagine exactă a acestei evoluții. Cum a fost ea posibilă? După
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
începând cu anul școlar 2003-2004, se va trece la învățământul obligatoriu de nouă ani. în curriculumul național vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
Virtutea ține mijlocul între cele două erori, de prea mult și de prea puțin, și una și cealaltă depășind sau neatingând ceea ce este just în chestiunile potrivite sensibilității sau energiei spirituale, pe când virtutea găsește totdeauna calea de mijloc și o adoptă". Printre notițele acestea filosofice făcute în 1960 se strecoară câteva strofe și versuri de Guillaume Apollinaire, absolut întâmplător. La capătul însemnărilor, în lupta ce se dă între idealul platonician și morala practică aristotelică, mi se pare turburătoare prezența acestor poezii
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
cu alte cuvinte, cititorilor noștri. Scandalurile anului Care au fost în acest an marile scandaluri de presă și marile campanii ale ziarelor? La începutul anului, mare parte dintre cotidiane dau publicității declarațiile de la Focșani ale președintelui Iliescu. Acuzat că a adoptat o atitudine ostilă față de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială, președintele Iliescu face ulterior declarații nete că România nu-și poate permite să renunțe la colaborarea cu aceste două instituții financiare internaționale. Numirea lui Ristea Priboi în fruntea Comisiei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
figurii centrale, ci a tuturor personajelor unui univers închis (în ciuda plein air-ului) în care victime și călăi se ignoră sau se acuză reciproc, confundîndu-se. Un amănunt de nobilă generozitate: Cristi Puiu apare pe generic drept consultant artistic. Maniera autoreferențială a adoptat-o cu amuzantă detașare și David Lynch în călătoria sa pe Mulholland Drive - un film polițist cu o nostalgie retro conferită în bună parte și de muzica lui Badalamenti - o poveste ambiguă în care destinul și hazardul își dau mîna
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]