1,244 matches
-
fosforilarea PKA-dependentă a HSLa (35, 84), enzima limitantă a lipolizei. Două studii noi, ce au evaluat expresia, rolul și reglarea activității HSL în mușchiul sheletic (49, 50), au stabilit că la acest nivel lipaza este supusă tot unei reglări β adrenergice ce implică fosforilarea PKA-mediată. Mai mult, s-a evidențiat o creștere a activității enzimei sub electrostimulare. Aceste observații sunt în concordanță cu rolul HSL în furnizarea energiei necesare contracției musculare. Fosforilarea HSL este urmată de translocarea acesteia din citosol pe
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
și (2) interacțiuni specifice inter-proteice urmate de modificări conformaționale ale HSLa (14, 77). Aceste interacțiuni funcționale sunt susținute de experimente efectuate pe șoareci knock-out (14, 77). În absența ALBP, crește concentrația intraadipocitară a AG iar lipoliza bazală și stimulată β adrenergic este scăzută cu aproximativ 40%. Asigurând redistribuția intracelulară a AG acumulați prin lipoliză, ALBP împiedică acțiunea de feed-back negativ a acestora asupra HSLa. 4.4. Perilipinele Perilipinele sunt o familie de proteine implicate în metabolismul lipidic adipocitar. Această afirmație este
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
pulmonare valvulare, supravalvulare și infundibulare, cu toate consecințele acestuia (desaturare sistemică, cianoză etc.). În evoluție, crește importanța componentei dinamice (musculare) a stenozei pulmonare, principala consecință reprezentând-o apariția crizelor cianotico- hipoxice, exacerbate de scăderea rezistențelor vasculare sistemice și stimularea beta adrenergică. Consecința pe termen lung a desaturării sistemice cronice și a cianozei o reprezintă policitemia, cu toate complicațiile acesteia: tromboze cerebrale, abcese cerebrale, degete hipocratice etc. MANIFESTĂRI CLINICE Datorită prezenței stenozei pulmonare, direcția „shunt”-ului intracardiac este dreapta-stânga, motiv pentru care
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a umplerii ventriculare are loc către sfârșitul diastolei, în timpul sistolei atriale. În contextul apariției fibrilației atriale (FA), consecințele asupra inimii bătrâne sunt severe, rezerva cardiacă fiind diminuată (8). Răspunsul alterat la stimuli adrenergici duce la o scădere a frecvenței cardiace de repaus, precum și la efort. Răspunsul compensator la efort fizic sau alt tip de stres se bazează pe dilatare și creșterea debitului bătaie pentru a crește debitul cardiac, ceea ce face față doar în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
diluarea terminațiilor nervoase”, tulburări în transmiterea normală a impulsului (tulburări de conducere). Bolnavii diabetici cu NAC prezintă alungirea intervalului Q-T, care facilitează apariția aritmiilor severe și moartea subită. Hipoglicemiile neconștientizate Aceste hipoglicemii sunt deosebit de periculoase deoarece pacientul pierde semnele adrenergice de hipoglicemie (care îi permit să ia măsuri în timp util), menținând semnele de neuroglicopenie: tulburări de atenție și concentrare, tulburări de vedere, de vorbire și chiar de comportament. Accidentele la anestezie Acestea se datorează în special modificărilor tensionale induse
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea simpatică face parte din reacția de stres și reduce eliminările de apă și Na+ pentru a păstra un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pot duce la supraîncărcare cu stres, cu consecințe imediate fiziologice, comportamentale, emoționale și cognitive (figura 2.2Ă. Acestea sunt caracteristice așa-numitei reacții de fugă sau luptă, termen introdus de Cannon (1932Ă, care descrie reflexele primitive ale activării simpatice și adrenergice ca răspuns la pericolul perceput și la alte presiuni din mediu. Hans Selye (1956Ă a definit în continuare efectele deteriorante ale stresului asupra sănătății. Persoana de poate descurca de obicei cu un anumit grad de stres sau chiar cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acestuia. Aceste date confirmă potențialul facilitator al transmisiei nociceptive pe care Îl posedă locus coeruleus, acțiune ce contracarează implicația lui În funcția antinociceptivă din cadrul rolului său complex, ambivalent „În oglindă" de modulare a percepției dureroase (a se vedea cap. Modularea adrenergică a nocicepției). Datele din literatură Încearcă schițarea de asemenea a unui nou circuit inhibitor implicat În controlul durerii În care la hipotalamusul lateral ajung proiecții medulare nociceptive din nucleul propriu (În special) din jurul canalului rahidian, din zona marginală și din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care inhibă descendent, așa după cum s-a menționat, neuronii cornului dorsal există și fibre ascendente care finalizează În locus coeruleus, de asemenea cu rol inhibitor; În acest caz Însă, fibrele inhibitoare rafeo-coeruliene inhibă neuronii inhibitori de origine ai tractului descendent adrenergic coeruleo-spinali, cu efecte subtile asupra modulării transmiterii nociceptive [122, 123]. Alte fibre cu origine În nucleii reticulari bulbo-pontini (nucleul magnus al rafeului și nucleul reticular magno-celular) cu rol inhibitor se Îndreaptă și fac sinapsă cu nucleii senzitivi talamici (centrul median-CM
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
controlul terminațiilor nervoase vegetative și al mediatorilor biochimici, vasoactivi suferă următoarele modificări interesând calibrul, tonusul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară, hipoxia locală, reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu greutate moleculară mică și a produșilor secretați de celule; creșterea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ubicuitar reprezentați în organele și țesuturile fetale, ceea ce suugerează un rol posibil al acestora în dezvoltarea și morfogeneza fetală; după naștere, expresia ATR2 scade rapid, la adult prezența lor fiind limitată la anumite organe: uter, ovare, nucleii cerebrali și măduva adrenergică. Efectele ATR2-dependente ale AGT II sunt mediate printr-un sistem tirozin-kinazic și par a fi opuse celor mediate prin ATR1-proteina G; astfel, în timp ce activarea ATR1 produce proliferare celulară, ATR2 blochează acest efect [29]. Recent s-a demonstrat că în BDR
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
redus semnificativ rata de declin a funcției renale. Efectele adverse cele mai frecvente sunt hiponatremia și depleția de volum. DA sunt indicate la pacienții diabetici cu alterare importantă a funcției renale, de obicei în cadrul unor regimuri de tratament combinate. Blocantele adrenergice cu acțiune centrală sunt medicamente antihipertensive eficiente, frecvent utilizate la pacienți cu alterare renală. La pacienții diabetici trebuie administrate cu prudență datorită riscului important de hipotensiune ortostatică. Beta blocantele (BB) în special cele selective (blocante ale receptorilor adrenergici β 1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
combinate. Blocantele adrenergice cu acțiune centrală sunt medicamente antihipertensive eficiente, frecvent utilizate la pacienți cu alterare renală. La pacienții diabetici trebuie administrate cu prudență datorită riscului important de hipotensiune ortostatică. Beta blocantele (BB) în special cele selective (blocante ale receptorilor adrenergici β 1) sunt medicamente frecvent utilizate în tratamentul HTA, inclusiv la pacienții diabetici. Studii randomizate recente [158] au demonstrat că la pacienții cu BDR, BB produc o reducere a REA similară cu IECA, precum și reduceri asemănătoare ale ratei de declin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
ameliorarea hiperfuncției în trimesterele II și III, atrăgând după sine reducerea progresivă a dozelor, uneori fiind posibilă chiar oprirea completă a tratamentului până la naștere, cu reluare ulterioară când hipertiroidia reapare prin rebound-ul autoimunității. Betablocantele utilizate cu succes pentru controlul manifestărilor adrenergice cardio-vasculare ale hipertiroidiei. În sarcină ele trebuie utilizate în doza minimă și pentru o durată cât mai scurtă (maximum 6 săptămâni). Utilizarea lor pe termen lung a fost asociată cu creștere intrauterină deficitară, bradicardie fetală și hipoglicemie neonatală. Tiroidectomia în
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]
-
optimă este dependentă nu numai de patența vaselor epicardice dar și de permeabilitatea microvaselor coronariene. Cercetări ulterioare vor trebui să imagineze metode de diagnostic al ocluziei microvaselor și să elaboreze ghid de tratament. Similar cu sistemul Renină-Angiotensină-Aldesteron (RAAS), indicatorii activității adrenergice cresc precoce în insuficiența cardiacă. Deși blocanții de receptori β adrenergici nu sunt implicați în formarea adrenalinei și noradrenalinei ei acționează indirect la acest nivel hormonal modulând activitatea simpatică. Recent Frankenstein (2007) a demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
de permeabilitatea microvaselor coronariene. Cercetări ulterioare vor trebui să imagineze metode de diagnostic al ocluziei microvaselor și să elaboreze ghid de tratament. Similar cu sistemul Renină-Angiotensină-Aldesteron (RAAS), indicatorii activității adrenergice cresc precoce în insuficiența cardiacă. Deși blocanții de receptori β adrenergici nu sunt implicați în formarea adrenalinei și noradrenalinei ei acționează indirect la acest nivel hormonal modulând activitatea simpatică. Recent Frankenstein (2007) a demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți scade semnificativ activitatea adrenergică indiferent de tipul de β blocant. Pe
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
insuficiența cardiacă. Deși blocanții de receptori β adrenergici nu sunt implicați în formarea adrenalinei și noradrenalinei ei acționează indirect la acest nivel hormonal modulând activitatea simpatică. Recent Frankenstein (2007) a demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți scade semnificativ activitatea adrenergică indiferent de tipul de β blocant. Pe de altă parte frecvența cardiacă nu pare a fi un marker al „scăpării” adrenergice și s-a selectat pentru „scăparea adrenergică” nivelul seric al noradrenalinei și a adrenalinei . Studiile au constat că această
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
nivel hormonal modulând activitatea simpatică. Recent Frankenstein (2007) a demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți scade semnificativ activitatea adrenergică indiferent de tipul de β blocant. Pe de altă parte frecvența cardiacă nu pare a fi un marker al „scăpării” adrenergice și s-a selectat pentru „scăparea adrenergică” nivelul seric al noradrenalinei și a adrenalinei . Studiile au constat că această „scăpare” adrenergică este de 39% pentru noradrenalină și 32% pentru adrenalină. Nu există nicio diferență semnificativă funcției pentru tipul de agent
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
2007) a demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți scade semnificativ activitatea adrenergică indiferent de tipul de β blocant. Pe de altă parte frecvența cardiacă nu pare a fi un marker al „scăpării” adrenergice și s-a selectat pentru „scăparea adrenergică” nivelul seric al noradrenalinei și a adrenalinei . Studiile au constat că această „scăpare” adrenergică este de 39% pentru noradrenalină și 32% pentru adrenalină. Nu există nicio diferență semnificativă funcției pentru tipul de agent β blocant (carvediol 39%, metroprolol 39%, bisaprolol
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
de tipul de β blocant. Pe de altă parte frecvența cardiacă nu pare a fi un marker al „scăpării” adrenergice și s-a selectat pentru „scăparea adrenergică” nivelul seric al noradrenalinei și a adrenalinei . Studiile au constat că această „scăpare” adrenergică este de 39% pentru noradrenalină și 32% pentru adrenalină. Nu există nicio diferență semnificativă funcției pentru tipul de agent β blocant (carvediol 39%, metroprolol 39%, bisaprolol 40%). Nivelul norepinefrinei nu a fost corelat cu frecvența ritmului cardiac și nici cu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
și 32% pentru adrenalină. Nu există nicio diferență semnificativă funcției pentru tipul de agent β blocant (carvediol 39%, metroprolol 39%, bisaprolol 40%). Nivelul norepinefrinei nu a fost corelat cu frecvența ritmului cardiac și nici cu tipul de β-blocant. Prezența „scăpării” adrenergice este un indicator ferm și independent pentru mortalitate. Rezultatele autorului susțin concepția potrivit căreia pacientul cu „scăpare” adrenergică are o formă severă de boală și are nivele crescute de hormoni serici sau sunt pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]