1,184 matches
-
un canal deschis de cca 18 km cu o capacitate de 8,0 m2/ la o nouă stație de tratare amplasată în comuna Roșu. Din cauza războiului, execuția lucrărilor, proiectate de Prof. Cristea Mateescu și Prof. Dorin Pavel (privind canalul de aducțiune), a fost relativ lentă și sistemul a fost dat în funcțiune abia în 1949, exclusiv stația de tratare. În 1965 s-au aprobat proiectele privind: alimentarea cu apă a ansamblului folosințelor capitalei (din sursa Argeș cu stația de tratare Roșu
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Roșu și din subteran) și alimentarea cu apă industrială a consumatorilor din sudul capitalei (din Lacul Cernica, de pe valea Colentina, cu apă adusă din râul Argeș)având ca șef de proiect pe Paul Solacolu, comportând ca lucrări hidrotehnice: Astfel, din aducțiunea Ogrezeni - Roșu a fost derivat un canal care trece valea Dâmboviței în rambleu printr-un pod canal, în apropiere de Dragomirești-Deal și care debușează în Lacul Străulești asigurând debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba de lacuri de pe
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
hidrotehnică includea reversibilitatea sistemului, în caz de secetă fiind posibilă derivarea gravitațională a unor debite din acumularea Pecineagu în râul Sebeș din zona Făgăraș. Lucrările de derivație au fost începute în 1984 dar după excavarea a 12,3 km de aducțiune, au fost sistate în 1992. Noi studii elaborate de Paul Solacolu asupra efectului acestor derivații asupra folosințelor de pe versantul nordic. în județele Brașov și Sibiu au arătat viabilitatea soluției preconizate. Pe lângă aspectele hidrotehnice și de influentă asupra mediului înconjurător noile
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
lui Paul Solacolu, schema de amenajare pe care o concepuse în 1960-1961 rămănând o soluție viabilă cu peste 4 decenii mai târziu. Drept consecință lucrările de derivație au fost reluate ulterior și totalul de 32,6 km de galerii de aducțiune a fost dat în funcțiune în 2003. Schema de amenajare a Dâmboviței superioare, propuse de Paul Solacolu cuprindea lacul de acumulare Pecineagu, având un volum de 63 milioane m³. Barajul de anrocamente de 107 m înălțime și 267 m lungime
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivației principale formată din barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 stații de pompare, etc. și în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), și Brădișor (115 MW). Construcția hidrocentralei Ciunget a demarat în
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
principesa Ioana Rosetti-Roznovanu, descendentă a familiei domnitorului Grigore Alexandru Ghica, a moșiei sale din Bucium însumând 22 ha teren, "Palatul Roznovanu din Bucium", "Casa cu chilii pentru muncitori", "Casa de oaspeți" și "Atelierele de olane și conducte din lut pentru aducțiuni". După alegerea ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a mitropolitului Justinian Marina, denumirea Schitului Bucium a fost schimbată în cea de Schitul Prodromu Iași, ca urmare a faptului că prin adresa nr.4707/22.08.1948 a Sfântului Sinod al
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
ale cărui urme sunt întâlnite și astăzi. În 1898, Primarul Trandafir Iorga (primar între 1890-1912), obținea de la regele Carol I un pașaport diplomatic, prin care avea libera trecere în Franța, pentru a cere ajutor autorităților franceze într-un proiect de aducțiune a apei potabile în interiorul comunei. Astfel, în 1910 Luncavița devenea prima localitate a Dobrogei cu sistem modern de alimentare cu apă potabilă. Comuna Luncavița este amplasată la egală distanță (7 km) de arealul a două mari arii naturale ecologice, Rezervația
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
există un parc geologic (stâncile Ciocașului) de interes național. În următorii ani, comuna va beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor. În localitățile Vâlcele și Araci sunt în curs de realizare rețeaua de aducțiune și distribuție a apei potabile, precum și realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, stație de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unității de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Consiliul Raional Briceni. În 2001 a fost câștigat un grant pentru construirea unei rețele de aducțiune pentru gaz, la nivelul localității. În luna noiembrie a aceluiași an a fost fondată Asociația Utilizatorilor de Gaz „Corjeuți-Gaz”. Înntr-un an și două luni au fost construite un gazoduct de presiune înalt de 2,8 km lungime și unul de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
1936. Lucrările au fost foarte ample, doar în cazul lacului Herastrău fiind deplasați 1.500.000 m³ de pământ. În 1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
în marile aglomerări urbane ca: antreprenori, unde au participat la construirea unor mari edificii în București, Ploiești, Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați, Suceava, Iași, Sinaia, Timișoara, Târgoviște, Pitești, Sibiu, Brașov și alte localități. Au lucrat la drumuri și poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă, viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente funerare, bănci, școli. Mărturie stau: spitalul Colțea și multele mozaicuri de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar din București, podul de la Cernavodă, calea ferată Brașov-București, Liceul Dinicu Golescu și biserica
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte: În sistemul de derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care se adaugă captarea gravitațională Galbenu și captările ce debușează direct în
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte: În sistemul de derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care se adaugă captarea gravitațională Galbenu și captările ce debușează direct în aducțiunea principala, Mănăileasa și Rudăreasa. Captarea apelor din rețeaua de aducțiuni secundare sud este realizată de către lacul Petrimanu, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
trei ramuri distincte: În sistemul de derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care se adaugă captarea gravitațională Galbenu și captările ce debușează direct în aducțiunea principala, Mănăileasa și Rudăreasa. Captarea apelor din rețeaua de aducțiuni secundare sud este realizată de către lacul Petrimanu, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
fund s-a executat în versantul stâng și are următoarele elemente constructive: Corpul barajului a fost etanșat cu nucleu de argilă. Priză de apă, în formă de pâlnie, amplasată pe versantul drept, servește la conducerea apelor din lacul Vidra în aducțiunea principala. Închiderea aducțiunii se realizează cu ajutorul a doua vane: o vâna plana și una batardou. Vanele sunt acționate dintr-un puț umed, cu diametrul d=6,60 m, prin mecanismele de manevră, amplasate în casa vanelor. Priză este prevăzută la
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
executat în versantul stâng și are următoarele elemente constructive: Corpul barajului a fost etanșat cu nucleu de argilă. Priză de apă, în formă de pâlnie, amplasată pe versantul drept, servește la conducerea apelor din lacul Vidra în aducțiunea principala. Închiderea aducțiunii se realizează cu ajutorul a doua vane: o vâna plana și una batardou. Vanele sunt acționate dintr-un puț umed, cu diametrul d=6,60 m, prin mecanismele de manevră, amplasate în casa vanelor. Priză este prevăzută la intrare cu grătare
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat ca reprezentant al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o primă perioadă
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
a tipurilor constructive (cu construcții fixe - pe sol, sau plutitoare pe vase), cu transmisie directă sau cu angrenaj de transmisie (într-o treaptă sau în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă - morile "olandeze" etc. Ea demonstrează, între altele, caracterul fundamental agrarian al civilizației tradiționale a poporului român și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
sistemelor de alimentare cu apă și stațiilor de tratare a apei, sunt: ... a) lucrări pentru realizarea componentelor sistemului centralizat de alimentare cu apă, constând în: frontul de captare a apei, inclusiv instalațiile de pompare până la stația de clorinare, conductele de aducțiune, stația de clorinare și/sau tratare a apei, rezervorul de înmagazinare a apei potabile, stațiile de pompare și repompare între componentele tehnologice și de la acestea în rețelele de distribuție, rețelele de distribuție, anexele administrative și împrejmuirile, branșamente până la limita de
NORME METODOLOGICE din 9 mai 2013 (**republicate**)(*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265297_a_266626]
-
1 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apa, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează: 1. clădirea se consideră dotată cu instalație de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - put, fântână sau izvor - în sistem propriu; 2. clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică; 3
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
1 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apa, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează: 1. clădirea se consideră dotată cu instalație de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - put, fântână sau izvor - în sistem propriu; 2. clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică; 3
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
tabel acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apă, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează: ... (i) clădirea se consideră dotată cu instalație de apă dacă alimentarea cu apă se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - puț, fântână sau izvor - în sistem propriu; (ii) clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică; (iii
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
sau al unei benzi tehnico-edilitare se recomandă să se stabilească pe baza documentațiilor tehnice, legal aprobate. 3.10. Dublarea rețelelor prin amplasarea de o parte și de alta față de axa străzii se face în baza unui calcul tehnico-economic. 3.11. Aducțiunile pentru alimentare cu apă care au trasee în localități, comune cu celelalte rețele edilitare subterane, se amplasează pe baza prezentelor norme tehnice. 3.12. Traversarea aeriană a străzilor de către rețelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde strada este
NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270511_a_271840]
-
tabel acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apă, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează: ... (i) clădirea se consideră dotată cu instalație de apă dacă alimentarea cu apă se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - puț, fântână sau izvor - în sistem propriu; (ii) clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică; (iii
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
sistemelor de alimentare cu apă și stațiilor de tratare a apei, sunt: ... a) lucrări pentru realizarea componentelor sistemului centralizat de alimentare cu apă, constând în: frontul de captare a apei, inclusiv instalațiile de pompare până la stația de clorinare, conductele de aducțiune, stația de clorinare și/sau tratare a apei, rezervorul de înmagazinare a apei potabile, stațiile de pompare și repompare între componentele tehnologice și de la acestea în rețelele de distribuție, rețelele de distribuție, anexele administrative și împrejmuirile, branșamente până la limita de
NORME METODOLOGICE din 9 mai 2013 (**republicat**)(*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273236_a_274565]