1,168 matches
-
din ele statutul de moștenitori, adică le conferă strămoși, un nume, anumite drepturi. Căsătoria dă o bază relațiilor de rudenie, oferă o bază Întregii societăți. Ea reprezintă cheia de boltă a edificiului social (G. Duby, 1997, pp. 20-21). De aceea, adulterul nu reprezenta o problemă morală, ci una existențială, iar pericolul destrămării societății nu putea fi sugerat decât printr-o versiune expresivă a lumii răsturnate. Astfel, spațiul privat și cel public erau inversate, iar o afacere intimă devenea o problemă publică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
corporală, ci și o formă de umilire, deoarece pedeapsa era aplicată de cele care, În ordinea normală a lumii, nu aveau dreptul să ridice mâna Împotriva soțului lor. Sfoara agățată de testicule putea sugera oprirea fertilității, deoarece copilul născut din adulter este un bastard și creează o problemă de filiație și succesiune generatoare de conflicte sociale. Sarcinile (aproape) imposibile - prinderea unei găini pe străzile orașului sau fabricarea de obiecte din materiale inadecvate - nu au o funcție consacratoare, așa cum se Întâmplă În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celor doi, care trebuie să ducă la bun sfârșit activități inutile, neproductive, la fel de dăunătoare din perspectiva integrării sociale prin producția de bunuri de consum ca și actul adulterin. În alte cazuri sunt menționate charivari ce implicau așezarea femeii vinovate de adulter Într-o căruță, cu spatele Înainte, și purtarea ei În oraș cu mult zgomot. Sau plimbarea celui vinovat de Încălcarea regulilor breslelor de meșteșugari pe un măgar (donkeying). Sau sancționarea prin procesiuni gălăgioase și versuri usturătoare a bărbaților care Își
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
două tablouri Actul al șaselea, în care D. D. Pătrășcanu parodiază piesa shakespeariană Romeo și Julieta, amuzându-se prin negarea finalului tragic arhicunoscut și continuarea poveștii de dragoste prin imaginea infernului conjugal în care gelozia și plictisul pregătesc terenul unor adultere în paralel. Spre deosebire de piesa lui G. Ranetti, Romeo și Julieta la Mizil, centrată pe conflictul de natură politică între familiile celor doi, comedia lui D.D. Pătrășcanu deschide mai larg evantaiul țintelor parodice, vizând și alte mari tragedii ale "marelui Britt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chirie unu Scromba și tinerii au rămas în casele vechi. Pentru cealaltă etapă din literatura noastră, ar fi de semnalat piesa într-un act Homer travestit (1977) a lui Horia Lovinescu, o simplă punere în scenă a legendei referitoare la adulterul Afroditei, la care asistă, ascuns după coloanele palatului, un reporter nerăbdător să dezvăluie totul în Curierul Olimpului. O analiză mai detaliată se impune, însă, în cazul piesei Englezește fără profesor, devenită în varianta franceză Cântăreața cheală, despre care se poate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să renunțe la răzbunare și pur și simplu să se întoarcă și să pretindă că nu a văzut nimic, pentru că: "De, domnule, scăpai eu de la război bine, frumos... Hm... Cine dracu m-a pus să viu tocmai noaptea?..."58. Cazul adulterului din schița Broscuța de Ion Băieșu amintește de aceeași paradoxală situație. După ce mental trece în revistă alternativele în perspectiva divorțului, soția sfârșeste prin a accepta explicația dată de soț, de fapt o istorie fantezistă cu o broscuță salvată și metamorfozată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scrupulos o sumară percheziție care îi oferă suficiente probe împotriva lui Băiatu: o scrisoare de la părinți îi amintea "doctorandului" de promisiunea de a-și lua licența, și, în plus, semnul de carte pus exact la prevederile codului penal referitoare la adulter, îl conving că tânărul era nu doar chiriașul, ci și amantul soției sale. Întors în cameră fără să bănuiască nici un pericol, Mihnea reușește să iasă totuși învingător din capcanele întinse de soțul gelos, vânător de confirmări ale imprudentei dezvăluiri făcute
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rușine, care nu merită decât să-i sucești gâtul ca la un pui de găină"109), iar aventurierului, redutabil spadasin verbal, șansa deturnării aluziilor dinspre propria vină înspre cea a femeii nechibzuite și ispititoare. Astfel, analizând avocățește cauzele și consecințele adulterului celebru (comis de soția unui cunoscut arhitect cu secretarul acestuia), Băiatu își pledează, de fapt, propria cauză: ... Ei, ți-ai găsit, continuă Băiatu, cu o volubilitate cum n-a mai avut până acum în viața lui. Ți-ai găsit ! Când
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele bunei cuviințe indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm că la Tudor Mușatescu rețeta caragialiană este urmată îndeaproape, cu minime ajustări, în stilul epistolelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
egală între cele clasice și cele din teatrul absurdului. Eugen Ionescu însuși remarca modernitatea imaginarului caragialian: " Distanța dintre un limbaj pe cât de obscur pe atât de elevat și șiretenia meschină a personajelor, dintre politețea lor ceremonioasă și necinstea lor funciară, adulterele grotești ce se amestecă cu toate acestea, fac ca în cele din urmă acest teatru, mergând dincolo de naturalism, să devină absurd-fantastic."50 Epitetul se aplică mult mai bine propriului său teatru, ceea ce spune mult despre înrudirea celor doi autori în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele din comediile și schițele înaintașului său, nu soția, care este "credulă"84 și "devotată"85, ci bărbatul înșală, vrea să părăsească sau este suspectat de infidelitate. În schimb, se știe că, în mod programatic, la Caragiale responsabilitatea sau inițiativa adulterului este exclusiv a femeii, chiar dacă se subînțelege o tacită acceptare sau chiar stimulare a situației de către soț. Marcarea critică a putrefacției morale, lăsată pe seama aproape insesizabilei ironii din textul caragialian, apare mai accentuată în cel urmuzian și pentru că, întotdeauna, legăturile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zoofilie la eroul din Plecarea în străinătate, bănuit de soție din cauza "legăturilor de inimă" cu ...o focă, și la personajul din După furtună, decis să întemeieze un cămin cu ...o găină, incest, în cazul lui Gayk. Această dublare a păcatului adulterului prin obsedantele perversiuni, poate decurge din subversiva intenție de parodiere 86 a triunghiului conjugal ca motiv literar și implicit, al celui de factură caragialiană. Trebuie să observăm, însă, că în mod deloc întâmplător, o asemenea împovărare a greșelii infidelității cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
clanului sau ale tribului (crimă, magie neagră, Încălcarea tainei ceremoniilor, nerespectarea obiceiurilor socotite sacre) se pedepseau cu severitate, chiar cu moartea, sentință Înfăptuită În public, de câțiva bărbați tineri, Înarmați cu sulițe, desemnați de șeful clanului sau tribului. La australieni, adulterul se ispășește printr-o luptă Între cele două părți, care Însă nu se termină niciodată cu moartea cuiva, spre deosebire de tasmanieni unde infidelitatea soției se 211 De exemplu, ținutul unde crește planta bunya-bunya poate avea o Întindere de șaptezeci de mile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se pot căsători. 192 Cum numărul femeilor este mai redus, tinerii se Întrec Între ei În diferite lupte. Căsătoriile se realizează după niște legi foarte severe, iar nerespectarea lor poate aduce chiar moartea. Căsătoriile sunt interzise Între membrii aceluiași clan, adulterul pedepsindu-se cu asprime ca și o crimă. Vracii, se ocupă și cu farmecele de dragoste folosind obiecte care aparține persoanei invocate sau așa-numitele ciuringa, un fel de scândurele sculptate cu diferite semne, ce se păstrează În ascunzători tainice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
piesei derivă probabil, de asemenea, din Montaigne. W.B. Drayton Henderson, în King Lear (S.A.B., Oct. 1939, Jan. 1940) se referă la ideile despre mîndrie, condamnarea slăbiciunii omului neadaptat, problema rațiunii, a nebuniei, a păcătoșeniei generale și, în sfîrșit, problema adulterului. 1603 Samuel Harsnett (1561-1631), episcop de York, publică o satiră îndreptată împotriva catolicismului. A Declaration of egregious Popish Impostures, to withdraw the hearts of her Majesties Subjects from the allegiance, and from the truth of Christian Religion professed în England
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
world Shall șo wear ouț to nought. Dost thou know me? GLOUCESTER: Timbrul acestul glas mi-l amintesc: Nu-i regele? LEAR: Din creștet pînă-n tălpi. Cînd îi privesc, cum tremura supușii! Iert viața ăstul om. Care-i fu vină? Adulter? N-ai să mori. Pentru-un adulter? Cintezu-l face, -iar gîza aurita Curvește-n văzul meu. Prospere acuplarea; -al lui Gloucester bastard Mai bun fu cu-al lui tata decît fiicele-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Dost thou know me? GLOUCESTER: Timbrul acestul glas mi-l amintesc: Nu-i regele? LEAR: Din creștet pînă-n tălpi. Cînd îi privesc, cum tremura supușii! Iert viața ăstul om. Care-i fu vină? Adulter? N-ai să mori. Pentru-un adulter? Cintezu-l face, -iar gîza aurita Curvește-n văzul meu. Prospere acuplarea; -al lui Gloucester bastard Mai bun fu cu-al lui tata decît fiicele-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul, îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri de fecioară 1921 ș.a.), ilustrând teoriile misogine pe care le avansează prin mai multe broșuri (Femeia așa cum e, 1921, Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, 1936) - în care, pentru sprijinirea „părții teoretice”, se servește de reportaje senzaționale din presa vremii. Sub oarecare rezerve ținând de veridicitatea informației, poate fi consultat volumul Un om uitat: Const. Mille
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
București, [1908]; Suflete fără noroc, București, [1910]; Notele unui om timid, București, f.a.; Un roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde, București, 1921; Visuri de fecioară, București, 1921; Femeia așa cum e, București, [1921]; Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, București, [1936]; Un om uitat: Const. Mille, București, 1945. Traduceri: Guy de Maupassant, Nuvele alese, București, 1907; E. Phillipe-Oppenheim, Nepoata regelui, București, 1933; [Grazia Deledda, Enrico Castelnuovo, Sacher Masoch, Leonid Andreev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
Mă așez mai bine În scaun și mă uit la niște turiști ce pornesc pe zebră În cîrd, În urma ghidului lor. După care Îmi dau seama că șoferul ăsta e mai mult ca sigur expert În urmărirea partenerilor, pentru dovedirea adulterului. Probabil că face asta toată ziua! Cu un impuls subit, mă aplec În față și deschid geamul despărțitor. — Credeți c-ar trebui să-l confrunt? Lumea cum face de obicei? — Depinde. Am ajuns Într-un loc cu trafic gîtuit și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
arată o personalitate cu șarm și infidelă; pe muntele lui Jupiter, arată perseverență; pe al lui Saturn, arată fatalitate; pe muntele lui Mercur, o carieră de negustor; pe muntele lui Marte, o configurație militară. O insulă reprezintă o cădere morală; adulter, pe muntele lui Venus; pe muntele Lunii, arată presentimente. Punctele albicioase și găurile sunt de rău augur; linii pe muntele lui Venus indică boli; pe muntele lui Jupiter, riscuri în serviciu, orgoliu; pe muntele lui Saturn, indică dificultăți în destin
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și cărturarii pe o femeie prinsă în adulter și, așezând-o în mijloc, au zis Lui: "Învățătorule, această
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și cărturarii pe o femeie prinsă în adulter și, așezând-o în mijloc, au zis Lui: "Învățătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele din acestea să le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici"? Și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și cărturarii pe o femeie prinsă în adulter și, așezând-o în mijloc, au zis Lui: "Învățătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele din acestea să le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici"? Și stăruind să-L întrebe, El S-a ridicat și le-a zis: "Cel fără de păcat dintre voi să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]