2,458 matches
-
sus-la mijloc-jos; • adverbe de cauză: de aceea, de asta; • adverbe concesive: totuși, tot, cu toate acestea, oricum; • adverbe limitative: istoricește, calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context, timpul sau locul: - locul: „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricum; • adverbe limitative: istoricește, calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context, timpul sau locul: - locul: „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte/Oceanul cel de gheață mi-apare înainte.” (M. Eminescu, I, p. 114), „Și porțile în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context, timpul sau locul: - locul: „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte/Oceanul cel de gheață mi-apare înainte.” (M. Eminescu, I, p. 114), „Și porțile în urmă în vechi țâțâni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context, timpul sau locul: - locul: „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte/Oceanul cel de gheață mi-apare înainte.” (M. Eminescu, I, p. 114), „Și porțile în urmă în vechi țâțâni s-aruncă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
venise.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 101); prospectiv: „Și veacuri înainte el șede-uitat, bătrân.” (M. Eminescu, I, p. 99) sau retrospectiv: „Voi păstra întreg amarul/ Și norocul ăstor foi/ În durerea vechii pierderi/Recitindu-mă-napoi.” (Ibidem, I, p. 126) Adverbul atunci exprimă timpul sau condiția: „Atunci lumea-n căpățână se-nvârtea ca o morișcă.” (Ibidem, p. 140), „Fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine!” (M. Eminescu, Proză literară, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă timpul sau condiția: „Atunci lumea-n căpățână se-nvârtea ca o morișcă.” (Ibidem, p. 140), „Fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine!” (M. Eminescu, Proză literară, p. 87) Adverbul altfel exprimă o caracteristică a acțiunii verbale, ca adverb calificativ: „Numai limba, numirea într-un fel a unui obiect, ce unul îl vede așa, altul altfel, îi unește în înțelegere.” (M. Eminescu, P.L., p. 24) sau o circumstanță condițională: „Te
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-nvârtea ca o morișcă.” (Ibidem, p. 140), „Fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine!” (M. Eminescu, Proză literară, p. 87) Adverbul altfel exprimă o caracteristică a acțiunii verbale, ca adverb calificativ: „Numai limba, numirea într-un fel a unui obiect, ce unul îl vede așa, altul altfel, îi unește în înțelegere.” (M. Eminescu, P.L., p. 24) sau o circumstanță condițională: „Te rog să procedezi așa, altfel, nu ai nici o șansă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Numai limba, numirea într-un fel a unui obiect, ce unul îl vede așa, altul altfel, îi unește în înțelegere.” (M. Eminescu, P.L., p. 24) sau o circumstanță condițională: „Te rog să procedezi așa, altfel, nu ai nici o șansă.” c. Adverbele de modalitate (modalizatorii) exprimă categoria modalității, al cărei conținut rezultă din raportul dintre conținutul obiectiv al comunicării și interpretarea (comentarea) lui de către locutor. Se alătură, în exprimarea acestui conținut, categoriei gramaticale a modului, verbelor cu conținut lexical modal (a putea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a crede, a bănui etc.), semiauxiliarelor de modalitate (a trebui: „Trebuie să fie târziu.”, a putea: „Poți să te îmbolnăvești.”, a fi, a avea: „Era să cad.”, a vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
târziu.”, a putea: „Poți să te îmbolnăvești.”, a fi, a avea: „Era să cad.”, a vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să te îmbolnăvești.”, a fi, a avea: „Era să cad.”, a vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?” (Ibidem, I, p. 177) Adverbele exclamative (ce, cum, cât) dezvoltă caracterul exclamativ al unor enunțuri asertive: „Calea aici ce greu se găsește!” (L. Blaga, p. 277), „Între ziduri, printre arbori, ce se scutură de floare,/Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare.” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
L. Blaga, p. 277), „Între ziduri, printre arbori, ce se scutură de floare,/Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare.” (M. Eminescu, I, p. 136) sau interogative: „Cum nu vine zburătorul, ca la pieptul lui să caz?” (Ibidem, p. 80) Adverbele negative (nu) realizează enunțuri negative prin exprimarea manifestării negative a conținutului verbal exprimat de predicat sau prin excluderea unor „obiecte” din sfera de acțiune a verbului-predicat: „Nu m-amăgește ceasul/să număr nestemate,/nici nu mă cheamă-n urmă/furtuni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 332), „Eu voi trece nepăsător prin această viață ca un exilat, numai nu ca ei.” (M. Eminescu, P.L., p. 87), „Nu spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă a frazei se realizează prin adverbe interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nepăsător prin această viață ca un exilat, numai nu ca ei.” (M. Eminescu, P.L., p. 87), „Nu spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă a frazei se realizează prin adverbe interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului. Adverbele interogative dubitative (au, oare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exilat, numai nu ca ei.” (M. Eminescu, P.L., p. 87), „Nu spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă a frazei se realizează prin adverbe interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului. Adverbele interogative dubitative (au, oare) marchează situarea sub semnul îndoielii a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P.L., p. 87), „Nu spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă a frazei se realizează prin adverbe interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului. Adverbele interogative dubitative (au, oare) marchează situarea sub semnul îndoielii a unui anumit conținut propozițional afirmat explicit într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă a frazei se realizează prin adverbe interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului. Adverbele interogative dubitative (au, oare) marchează situarea sub semnul îndoielii a unui anumit conținut propozițional afirmat explicit într-un enunț anterior sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interogative retorice sau dubitative, adverbe de infirmare și de confirmare, adverbe modalizante în interiorul raportului certitudine-probabilitate, posibilitate și adverbe de modalizare emfatică. Adverbele de modalizare subiectivă se situează în planul enunțării (al producerii textului lingvistic) ca proiecție a enunțării asupra enunțului. Adverbele interogative dubitative (au, oare) marchează situarea sub semnul îndoielii a unui anumit conținut propozițional afirmat explicit într-un enunț anterior sau rămas implicit: „Putut-au oare atâta dor/ În noapte să se stingă/ Când valurile de izvor n-au încetat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semnul îndoielii a unui anumit conținut propozițional afirmat explicit într-un enunț anterior sau rămas implicit: „Putut-au oare atâta dor/ În noapte să se stingă/ Când valurile de izvor n-au încetat să plângă?” (M. Eminescu, I, p. 186) Adverbele de infirmare (nu, ba nu) și de confirmare (da, ba da) au natură anaforică; implică raportarea la enunțuri anterioare. În enunțul „Nu au mai cântat.”, întrebuințat autonom, adverbul nu neagă desfășurarea acțiunii verbului-predicat, în timp ce în enunțul „Nu l-am chemat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de izvor n-au încetat să plângă?” (M. Eminescu, I, p. 186) Adverbele de infirmare (nu, ba nu) și de confirmare (da, ba da) au natură anaforică; implică raportarea la enunțuri anterioare. În enunțul „Nu au mai cântat.”, întrebuințat autonom, adverbul nu neagă desfășurarea acțiunii verbului-predicat, în timp ce în enunțul „Nu l-am chemat eu.”, adverbul nu infirmă o afirmație dintr-un enunț anterior; subiectul vorbitor respinge această afirmație: „Nu l-am chemat eu = Neg că l-am chemat eu.” Adverbele de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
infirmare (nu, ba nu) și de confirmare (da, ba da) au natură anaforică; implică raportarea la enunțuri anterioare. În enunțul „Nu au mai cântat.”, întrebuințat autonom, adverbul nu neagă desfășurarea acțiunii verbului-predicat, în timp ce în enunțul „Nu l-am chemat eu.”, adverbul nu infirmă o afirmație dintr-un enunț anterior; subiectul vorbitor respinge această afirmație: „Nu l-am chemat eu = Neg că l-am chemat eu.” Adverbele de confirmare marchează asumarea, acceptarea conținutului afirmativ sau negativ al unui enunț (sau fragment de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonom, adverbul nu neagă desfășurarea acțiunii verbului-predicat, în timp ce în enunțul „Nu l-am chemat eu.”, adverbul nu infirmă o afirmație dintr-un enunț anterior; subiectul vorbitor respinge această afirmație: „Nu l-am chemat eu = Neg că l-am chemat eu.” Adverbele de confirmare marchează asumarea, acceptarea conținutului afirmativ sau negativ al unui enunț (sau fragment de enunț) anterior sau următor în desfășurarea textului asertiv sau interogativ. Enunțul da poate relua propoziții afirmative (asertive, interogative sau imperative): „Da... visam odinioară pe acea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tu ești Mircea? - Da-mpărate!” (Ibidem, p. 146), „Dar dacă vrei cu crezământ/ Să te-ndrăgesc pe tine,/ Tu te coboară pe pământ,/ Fii muritor ca mine.// Da, mă voi naște din păcat,/Primind o altă lege.” (Ibidem, p. 173) Adverbele modalizante 2 (modalizatorii) subiectivează enunțul din perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea interpretată lingvistic; locutorul își poate asuma acest conținut sau se poate detașa de el, îl poate situa în interiorul corelației real-aparent, certitudine-probabilitate etc. În legătură cu sfera relativ amplă a posibilităților
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]