1,383 matches
-
spuse frumoasa prizonieră înroșindu-se din plin, să vă ascund o parte din amănuntele nerușinate care s-au petrecut în timpul acestei prime ceremonii"*. Op. cit., pp. 116-117. Dispozitivul pornografic se păstrează aici pentru că naratoarea nu este, în ciuda aparențelor, reperul ultim al afectelor. Narațiunea se organizează astfel încât să restituie punctul de vedere al actorilor care organizează scena după bunul lor plac. Regăsim, la modul răsturnat, logica pasajului din Le Roi des fées evocat anterior. Din momentul în care cititorul poate adopta punctul de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
scena după bunul lor plac. Regăsim, la modul răsturnat, logica pasajului din Le Roi des fées evocat anterior. Din momentul în care cititorul poate adopta punctul de vedere al unui subiect doritor care-i manipulează pe ceilalți după placul său, afectele negative ale eroinei contribuie la plăcerea sadică a aranjorului. Detaliile "obscene" pe care ea refuză să le spună, contravenind astfel, aparent, regulilor tabloului pornografic, se transformă în afecte pozitive pentru cel ce adoptă punctul de vedere al călugărilor lubrici. Totuși
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
al unui subiect doritor care-i manipulează pe ceilalți după placul său, afectele negative ale eroinei contribuie la plăcerea sadică a aranjorului. Detaliile "obscene" pe care ea refuză să le spună, contravenind astfel, aparent, regulilor tabloului pornografic, se transformă în afecte pozitive pentru cel ce adoptă punctul de vedere al călugărilor lubrici. Totuși nu putem afirma că există acolo un model de eficacitate pornografică, într-atât de vagă rămâne reprezentarea operațiunilor. În plus, afectele de care dă dovadă scriitura pornografică trebuie
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
aparent, regulilor tabloului pornografic, se transformă în afecte pozitive pentru cel ce adoptă punctul de vedere al călugărilor lubrici. Totuși nu putem afirma că există acolo un model de eficacitate pornografică, într-atât de vagă rămâne reprezentarea operațiunilor. În plus, afectele de care dă dovadă scriitura pornografică trebuie să fie funcționale, închise în limitele activității sexuale. Ar fi de-ajuns ca întreaga complexitate efectivă a sentimentelor, sau pur și simplu dimensiunea pasională, să pătrundă în dispozitiv pentru ca acesta să devină ineficace
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
excitant. Dar nu direct cu autorul se confruntă cititorul, ci cu un narator. Naratorul trebuie să fie suficient de distanțat pentru a dispune operațiunile în tablouri, dar și să găsească soluții pentru a reduce la maxim distanța, pentru a reda afectele. A priori, autorul dispune de două mari opțiuni: fie să-l facă pe narator focalizator, punct de vedere care organizează perspectiva și care este sursa afectelor, fie să transforme unul sau mai multe personaje în focalizator(i). Poate exista, de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
dar și să găsească soluții pentru a reduce la maxim distanța, pentru a reda afectele. A priori, autorul dispune de două mari opțiuni: fie să-l facă pe narator focalizator, punct de vedere care organizează perspectiva și care este sursa afectelor, fie să transforme unul sau mai multe personaje în focalizator(i). Poate exista, de asemenea, un amestec între cele două procedee, dacă naratorul trece de la punctul său de vedere la cel aparținând unuia sau mai multor personaje. De fapt, trebuie
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
enunț, mărcile subiectivității (judecăți de valoare, emoții...). Multe povestiri pornografice sunt narate la persoana întâi singular. Dar aparenta regularitate maschează, de fapt, mari disparități. O narațiune la persoana întâi singular care povestește fapte anterioare la perfect simplu și cu puține afecte (e cazul Dialogului dintre Giulia și Madalena) este foarte diferită de o narațiune la persoana întâi singular la indicativ prezent care mimează că însoțește acțiunea pe măsură ce aceasta se desfășoară. Aceste alegeri nu țin totuși exclusiv de responsabilitatea autorului. Oricare ar
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
unui participant sau altul. Desigur, simpla evocare a unor acte sexuale este potențial excitantă, dar naratorul trebuie să trezească dorința chiar și atunci când adoptă un punct de vedere exterior. Acesta este și cazul și aici. Când este vorba de exprimarea afectelor actorilor, naratorul utilizează două procedee distincte, dar convergente: femeia scoate exclamații, iar bărbatul devine centrul de percepție, după cum se subliniază în fraza: "a continuat să-i privească expresia feței", care indică retrospectiv că bărbatul este focalizatorul descrierii precedente. Enunțul exclamativ
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
indică retrospectiv că bărbatul este focalizatorul descrierii precedente. Enunțul exclamativ repetat de două ori: "Cât e de frumos!" prezintă două avantaje: o face chiar pe femeie să recunoască obiectul care constituie centrul dispozitivului masculin, erecția, și ne oferă accesul la afectele unui personaj conform exigențelor cooperării sexuale. La modul general, scriitura pornografică privilegiază exclamația, pentru că este vorba despre un tip de enunțare care implică o adeziune a trupului enunțătorului și care se prezintă ca și cum i-ar fi smulsă locutorului prin intensitatea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
unui personaj conform exigențelor cooperării sexuale. La modul general, scriitura pornografică privilegiază exclamația, pentru că este vorba despre un tip de enunțare care implică o adeziune a trupului enunțătorului și care se prezintă ca și cum i-ar fi smulsă locutorului prin intensitatea afectului. Simpla folosire de către narator a termenilor evaluativi pozitivi, cum este cazul în textul lui A. Nin ("delicat", "blândețe"), este și ea de o mare eficacitate, în măsura în care aceste cuvinte pot fi raportate nu numai la ambii parteneri, ci și la atmosfera
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ce se petrecea. El, crezându-se nevăzut de nimeni, cu spatele drept și sprijinit de scaun, își ținea mădularul viril în mâna dreaptă [...]". pp. 59-60. E de presupus că, într-un asemenea text, cititorul va obține plăcere nu atât din afectele exprimate de adolescentă, care sunt inexistente, cât din caracterul tendențios al situației de voyeurism: o tânără inocentă (în epocă, o fată de unsprezece ani nu mai este chiar o copilă) care privește un bărbat masturbându-se. În orice caz, chiar dacă nu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
intromitere"... presupun o poziție de observator neutru care este greu compatibilă cu atitudinea unui participant la scena pornografică. Ar fi de-ajuns să se înlocuiască termeni precum "pizdă", "pulă", "labă"... cu termeni medicali ca să se piardă o mare parte din afectele suscitate de textele pornografice. Acestea din urmă nu-și interzic totuși folosirea unor termeni cu origine științifică, cu condiția să nu afișeze prea fățiș apartenența lor la vocabularul specializat. În textele pornografice, un termen precum "clitoris" va face adesea obiectul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
nu poate decât să rămână în urmă". pp. 40-41 Autorul răstoarnă aici o scenă stereotipică din cinematograful pornografic (amorul în baie), printr-o serie de operații care au ca rezultat năruirea celor doi piloni ai dispozitivului pornografic: transparența referențială și afectele euforice ale unui subiect focalizator. Cititorului îi este cât se poate de greu să-și reprezinte scena; atenția se fixează preferențial pe detalii lipsite de interes sexual (capotul tras peste urechi, emailul căzii care strălucește etc.) și desemnările indirecte fac
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Cititorului îi este cât se poate de greu să-și reprezinte scena; atenția se fixează preferențial pe detalii lipsite de interes sexual (capotul tras peste urechi, emailul căzii care strălucește etc.) și desemnările indirecte fac dificilă identificarea referenților. Cât despre afectele euforice, exprimarea lor este blocată de o distanțare generalizată, dominată de o atitudine cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de spectator la o activitate deopotrivă frenetică și grotescă, în care "bărbatul" nu întâlnește "femeia" în chiar actul care
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
nu observi că eu, Doamne, iartă-mă!... am un aspect suspect... că miros a chitină... că-mi clefăie mandibulele... că am cam prea multe picioruțe când pornesc pe trotuare?! Că sunt GÎNDAC? |la, om citit și el, cu glagore și afect peste limita normală, s-a binoclat adânc, cu maximă atenție, și m-a sfătuit să evit pe cât se poate, măcar câteva luni, băutura! Culmea!, nu mai beam de vreo 7-8 anișori triști... Atunci? Abandonează bilele, sârmele... zise el gânditor, visător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
că, independent de absența sau prezența modelului, temperatura ridicată creștea probabilitatea agresivității la subiecții non provocați, inhibând-o în schimb la subiecții provocați. Rezultatele obținute au fost interpretate de către autori drept o tendință de evitare a emoțiilor negative (( Modelul evitării afectului negativ (engl. Negative Affective Escape Model)). Autorii consideră că în cazul în care sentimentele negative depășesc un anumit prag ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată de nivelul emoțiilor negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
principiile asociaționiste (Bower, 1981), modelul cognitiv-neoasociaționist integrează mai multe abordări pentru a înțelege mai bine complexitatea emoțiilor în general și a stărilor emoționale negative în particular. Adepții modelului susțin că o singură abordare ar fi insuficientă pentru a explica complexitatea afectelor negative și a comportamentelor agresive ce rezultă. Așa cum teoriile biologice nu reușesc să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bushman (2001), procesele de învățare, activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întrebării. Traducere de Liana-Valeria Fâcă. București: Rentrop & Straton. Corti, M. (1981). Principiile comunicării literare. Traducere de Ștefania Mincu. București: Editura Univers. Corvin, M. (1991). Dictionnaire encyclopédique du théâtre. Paris: Bordas. Cosnier, J. (2007). Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor: afectele, emoțiile, sentimentele, pasiunile. Traducere de Eliza Galan. Iași: Polirom. Coșeriu, E. (1985). Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii. In Ferdinand de Saussure. Școala geneveză. Școala sociologică. Direcția funcțională. Școala britanică. Lingvistica saussuriană și postsaussuriană. Texte adnotate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deschidere comunicativă, iar cunoscuții/prietenii au un grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să identifice noile pasiuni și excese populare, cotidiene, cu abaterea psihică ce necesită neapărat o terapie clinică. Sensul termenului este mai curând cel etimologic: patologică poate să ne apară acum acea conduită cotidiană ce stă sub puterea unor pasiuni sau afecte excesive, a unor impulsuri ce nu cunosc limite precise. Multe dintre acestea află astăzi destulă libertate, un spațiu destul de larg și indecis spre a-și manifesta excesul propriu. Mai ciudat încă, excesul ca atare devine cumva acceptabil atunci când ia un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
-l redimensionează. Analogia dintre o tragedie greacă și o sculptură greacă, dintre un sonet și un basorelief, dintre poezia franceză și gravură, constituie mai mult decât simple figuri de stil, toate artele, laolaltă, aspirând spre principiul muzicii . Nicio statistică a afectelor nu va putea releva nevoia contemporaneității de adâncimea substraturilor filosofice ale muzicii, de forța de expresie a acesteia - idealuri, victorii, îndoieli, înfrângeri, certitudini - de tot ceea ce ființa umană înseamnă ca univers etic, individual și social. Bazându-ne pe asemenea note
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
odată cu eroul decât să trăim în umbra lui. Ceea ce nu înseamnă că nu trăim alături de el. Bagajul de trăire e mai bogat ca niciodată, nu mai are opreliști, toate ungherele sunt luminate cu reflectoare puternice. Nu dispar nici cronologia, nici afectul, nici eroii, cum se spune adesea. Nu dispare nimic, totul se intensifică și unghiul de acces la literar se mută, aș zice de la verbal la pre-verbal. Eroii sunt mai vii și mai atașanți ca niciodată. Narațiunea se fărâmă dar în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simte că creează doar atunci când așterne pe hârtie propoziții exasperante. Nu participăm de bună voie la aventurile eroilor ei (de obicei eroine). Lessing se opune diametral stării de spirit pe care o creează lectura Virginiei Woolf, parcurgând drumul invers, de la afect la sfidarea tandreții, de la sensibilitate la luciditate. Moderniștii sunt inteligențe / cuvinte / discursuri îndrăgostite, pe când autorii Desperado disecă inteligența într-un discurs asasin. Dacă Joyce descoperă povestirea-caleidoscop, istoria multiplicată pe care o poți combina în nenumărate imagini vizuale, după legi mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gândul / morții când stăm întinși alăturea". Autorii Desperado nu văd în iubire o temă esențială. Au împins-o într-un colț al intrigii ori poemului, dar, la capătul lecturii, nu putem să nu ne dăm seama că, de fapt, despre afect e vorba și despre nimic altceva. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox Desperado: scrii poeme pătimașe despre un discret surghiun al sentimentului. Te consideri o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]