1,384 matches
-
acea clipă, în mod cât se poate de evident, în fața sa se deschid două căi, desenând chipurile barbariei. Nu este vorba numai de revenirea la comportamente mai elementare și mai grosolane, de vreme ce, în acest proces de regresiune, nici energia, nici afectul nu dispar, nefăcând, dimpotrivă, decât să se lase purtate de el la un grad de tensiune mai ridicat. Într-adevăr, în același timp cu replierea și odată cu neliniștea crescândă pe care o generează, în aceasta din urmă în mod foarte
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de sine, trebuie să elimine coerența acestei consistențe și să o expulzeze de-a dreptul în dispersia și în diseminarea incoerentului și absurdului. Ireal deoarece în proiectul acestei expulzări, dacă acesta ar ajunge până la capăt, ar fi abolită tocmai realitatea afectului. Faptul că acest proiect nu ajunge la capăt și că afectul nu este niciodată descărcat de sine înseamnă: plictisul subzistă tot atâta vreme cât imaginea televizată, drept condiție a sa, ca realitate a sa. Gol deoarece numai în fața creșterii în sine a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
expulzeze de-a dreptul în dispersia și în diseminarea incoerentului și absurdului. Ireal deoarece în proiectul acestei expulzări, dacă acesta ar ajunge până la capăt, ar fi abolită tocmai realitatea afectului. Faptul că acest proiect nu ajunge la capăt și că afectul nu este niciodată descărcat de sine înseamnă: plictisul subzistă tot atâta vreme cât imaginea televizată, drept condiție a sa, ca realitate a sa. Gol deoarece numai în fața creșterii în sine a forței se produce acest în față ca ceea ce ar trebui să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
psihanaliză, pentru a nu da decât un exemplu, relația dintre analist și analizant nu este decât o modalitate a intersubiectivității patetice despre care vorbim. Însă dacă se poate și trebuie afirmată existența unei repetări cu totul patetice, cea a unui afect fără reprezentare, inversul nu este adevărat: orice repetare teoretică a unui act de evidență sau de cunoaștere în sensul obișnuit al termenului este în mod identic o repetare patetică, cea a auto-afectării acestui act. Repetarea în care constă orice transmitere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
atemporalitatea unei lumi aflate dincolo de granița plictiselii, fără trecut, fără viitor și cu un prezent care se tot Împuțina. Oare așa ar arăta un viitor axat pe odihnă? Nimic nu s-ar putea Întîmpla vreodată pe acest tărîm lipsit de afecte, unde mișcarea entropică netezește suprafețele a o mie de bazine de Înot. M-am Întors la mașină, calmat de zgomotele Îndepărtate ale șoselei de coastă. Urmînd instrucțiunile franțuzoaicei, am găsit drumul Înapoi spre indicatorul către Malaga și am reintrat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lui Gordon. Până la urmă, poate era același lucru. Nu mi-a răspuns, dar, după patru apeluri, a intrat robotul și atunci i-am auzit prima oară vocea - o voce neobișnuit de calmă și de reținută, cu prea puține inflexiuni sau afecte, după cum mi s-a părut. Din fericire, dădea un al doilea număr la care putea fi găsit (al lui Trumbell, am presupus), ceea ce m-a scutit de efortul de a-l căuta eu însumi. Am format din nou, așteptându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nici o artă. Toate genurile de beție determinate oricât de diferit, dispun de forțe în acest sens: mai ales beția ecxitării sexuale, cea mai veche și mai natuală formă de beție. La fel și beția ce însoțește toate marile pofte, toate afectele puternice; beția serbării, a competiției, a actului de bravură, a triumfului, a oricărei mișcări sufletești extreme; beția cruzimii; beția în distrugere, beția sub anumite influențe meteorologice, de exemplu beția primăverii; sau acea sub influența narcoticelor; în fine beția voinței, beția
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
adiere prin matrițe? Dar mai ales, de unde acel misterios cal-putere pe care-l avea În plus față de gemenii săi de pe banda rulantă? Cartea tehnică nu lămurește acest mister. Cert e că - Împinși de acea inexplicabilă pornire de a-și dărui afectele unui obiect și, În cazul În care e unul de serie, de a-l extrage pe baza unor criterii necunoscute din grămadă spre a-și sprijini sentimentele de el - oamenii Îl iubeau. A avut parte de reglarea cea mai atentă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
persoana I, ca o confesiune a eroului, dar autorul este recunoscut și în vorbirea altor personaje. Planul subiectiv, prezent în ambele părți ale romanului, vizează descrierea iubirii urmărită în toate ipostazele ei, de geneză, de stabilizare și de acord al afectului cu spiritul, la cote superioare și de declin. Sentimentul este dublat de luciditatea care disecă faptele, multiplicând dovezile pentru infidelitatea Elei. Planul obiectiv este fundalul pe care se desfășoară o lume în care se consumă experiențe. Cele două planuri se
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cu nu știu cîte numere. Prezentul mă strîngea în spate, iar viitorul nu mă mai încăpea. E o metaforă pentru dezastru. Trebuia să-mi construiesc o anume normalitate într-o lume normală. Trebuia să nu mă mai las rănită de afecte. Altfel, muream. Fuseseră prea multe frămîntări, prea multe necazuri. De unde putere să-l revăd pe Iordan? Nu m-am mai dus după el și-am descoperit cît îmi place să nu plec de-acasă. În vara uscată a lui '83
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făcea curte nemțoaicei din clasa noastră, Irmi, de care eram Îndrăgostit și eu. Deși locuia În altă direcție, venea pe strada gării s-o conducă până acasă. Câtă invidie, atâta gelozie!) Gabriel avea ochii albaștri de culoare abstractă, lipsiți de afect. „Eu pot să te hipnotizez, te voi bate imediat!“, mi-a spus. A fost un duel surd, căci, În timp ce ne scrutam Încordați, am avut senzația că Îmi pierd echilibrul, că alunec În gol și mă las stăpânit de o voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a copilului necesită un înalt nivel de expertiză. Este important de notat totuși că, în ciuda accentului ce se pune în prezent pe evaluarea comportamentală în școli, analiza comportamentală este una multisituațională ce presupune strângerea de informații cu privire la conduita, cogniția și afectele copilului așa cum se prezintă ele diferiților informatori în varii circumstanțe. Deși nimeni nu contestă importanța variabilelor situaționale în evaluarea comportamentului, de foarte multe ori, analiza psihologică a copilului nu acordă factorilor situaționali întreaga atenție pe care o merită (Mash & Terdel
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pentru patrie, pentru cinste și recăpătarea vechilor libertăți și eliberarea voastră și a urmașilor voștri de sub jugul păgînesc”. Condițiile și termenii în care românii aveau să se angajeze în luptă urmau să fie negociați de domnitorii lor. Altfel spus, entuziasmul, afectul, lăsa loc calculului rece politic. Or, după cum se știe, conduita lui Dimitrie Cantemir nu a mai coincis, dintr-un anume moment, cu cea a lui Constantin Brâncoveanu. Pentru cel dintâi, actul de referință rămâne așa-zisul tratat de alianță încheiat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
superficiale” de atitudine trădătoare, felonie, perfidie etc. Într-un cuvânt - am preciza noi -, domnitorul s-a comportat ca un om politic de profunzime, grijuliu față de soarta sa și a țării, cântărind lucid șansele și punând lacăt supapelor de efuziune a afectelor, atât de larg deschise în corespondența cu țarul și cancelarii săi. Privită de la București, conduita domnitorului este responsabilă și patriotică, eticheta de trădare neavând nici un sens. Între aspirațiile sale și practica politică n-a existat nici un divorț, ci, cel mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
McCrae (1992, nevroză) sau Tellegen (1982, reacția la stres) au conceput chestionare pentru a descrie acele variații ale personalității umane care demonstrează că predispoziția spre anxietate este deseori un element principal al personalității, care determină comportamentul. Barlow (2000) folosește sintagma afect negativ, bazîndu-se pe modelul elaborat de Clark și Watson (1991). Conceptul superior de emoționalitate negativă enunțat de Tellegen, cu care afectul negativ este deseori confundat, este mult mai larg și include caracteristici precum alienarea, agresiunea și reacția la stres. Noi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
demonstrează că predispoziția spre anxietate este deseori un element principal al personalității, care determină comportamentul. Barlow (2000) folosește sintagma afect negativ, bazîndu-se pe modelul elaborat de Clark și Watson (1991). Conceptul superior de emoționalitate negativă enunțat de Tellegen, cu care afectul negativ este deseori confundat, este mult mai larg și include caracteristici precum alienarea, agresiunea și reacția la stres. Noi vom folosi termenul nevroză. Chestionarele folosite pentru a identifica această trăsătură de personalitate conțin deseori întrebări precum Sînteți frecvent neliniștit?, reprezentînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și cu populația non-clinică. Caracteristicile îngrijorării la populația non-clinică Îngrijorarea este o activitate cognitivă asociată cu viziuni negative asupra evenimentelor viitoare. În comparație cu alte activități cognitive, s-a demonstrat că îngrijorarea este caracterizată prin diminuarea frecvenței afirmațiilor orientate spre prezent, accentuarea afectelor anxioase și depresive, preponderența gîndurilor asupra imaginilor, diminuarea modificărilor conținutului tematic și o predominanță a cuvintelor care implică interpretări catastrofice (de exemplu, întotdeauna, niciodată, groaznic, teribil) (Molina et al., 1998). De asemenea, se mai caracterizează prin perturbarea capacității de concentrare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ca tulburare anxioasă primară este o consecință a ipotezei că TAG prezintă procesele primare ale anxietății în absența panicii ca trăsătură principală. Pe scurt, tiparul vulnerabilităților biologice și psihologice reprezintă fundalul pe baza căruia evenimentele negative din decursul existenței generează afecte negative. Printre acestea se numără excitația fiziologică asociată cu reacții neurobiologice legate de stres și sentimentul că evenimentele survin în mod imprevizibil și incontrolabil (Barlow, 1988, p. 579). Modificarea ce survine în sfera atenției, respectiv o concentrare mai mare asupra
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prin urmare, au șanse reduse de a manifesta această inhibare. Rapee a mai susținut că îngrijorarea reprezintă un proces conștient, care necesită atenție și care, prin activitatea sa generatoare de ipoteze în cadrul memoriei active, poate avea un efect inhibator asupra afectului anxios. Prin urmare, reducerea ulterioară a anxietății poate consolida rolul neliniștii. Dugas și colaboratorii săi (1998) au elaborat un model cognitiv-comportamental al TAG, în care rolul principal este ocupat de conceptul de intoleranță la incertitudine, care contribuie la apariția întrebărilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Experiența clinică indică faptul că, deși acest simptom se întîlnește în formele cronice ale tulburării, în formele mai acute problema se manifestă adesea invers. Cu alte cuvinte, cei care au suferit o traumă tind să manifeste emoții copleșitoare, avînd un afect extrem de labil (deși sînt totuși incapabili de sentimente de iubire). Ultimul simptom din acest grup se referă la sentimentul de viitor îngustat (C7); ideea de mortalitate a persoanei a devenit atît de copleșitoare, încît îi este imposibil să-și imagineze
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Deși inițial a avut o atitudine defensivă și tensionată (a insistat să stea pe un scaun plasat cu fața spre ușă), s-a relaxat și, în cele din urmă, a vorbit liber și deschis despre trecutul său și problemele curente. Afectele sale au variat de la calm la distimie, fiind adesea pe punctul de a izbucni în lacrimi. Nu își înțelege bine starea și nu a fost capabil să înțeleagă de ce nu și-a revenit după incident, interpretînd acest fapt ca o
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
din terapia prin expunere este de ordin imaginar, persoana fiind solicitată să rememoreze în amănunt experiența traumatizantă. Pentru a optimiza eficacitatea expunerii imaginare, este importantă atît maximizarea stimulilor (de exemplu imagini, sunete, mirosuri), cît și a reacțiilor (de exemplu cogniții, afecte, senzații somatice). La intervale regulate, pacienții sînt solicitați să indice nivelurile de anxietate și detresă. În corelație cu observațiile sale, acești indici îl ajută pe terapeut să stabilească ritmul expunerii și momentele în care anxietatea se diminuează. Restructurarea cognitivă Restructurarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pentru a induce o anxietate minimă. Repetarea poate avea loc într-o singură ședință, în mai multe ședințe sau în intervalele dintre ședințe, după cum vom explica mai jos. Nu în ultimul rînd, expunerea trebuie să fie funcțională, ceea ce înseamnă că afectele întipărite în memorie trebuie accesate odată cu materialul stimulator. Persoanele cu SSPT obișnuiesc să vorbească despre cele întîmplate într-o manieră detașată, fără implicare emoțională, accesînd doar parțial rețeaua amintirilor traumatizante. Această deprindere nu are valențe terapeutice. Totuși, cîteva întrebări suplimentare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
experiența bazată pe observații arată că modificările funcționale instalate după traumă pot persista pe termen lung. Adesea, partenerii de viață ai pacienților descriu aceste modificări sub forma retragerii în sine și a diminuării spontaneității, asociate uneori cu o reducere a afectelor. Ultima treime de pacienți cu SSPT par să nu beneficieze foarte mult de pe urma abordărilor terapeutice existente. Provocarea majoră a acestui domeniu constă în identificarea înainte de începerea tratamentului a potențialilor pacienți care nu vor răspunde la terapie și elaborarea unor strategii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]