1,552 matches
-
negative (neîncredere, ură, dispreț etc.). Krackhardt evidențiază în acest context faptul că, indiferent de natură, sentimentele devin tot mai puternice pe măsură ce crește frecvența interacțiunii. Al treilea determinism propus de Krackhardt se referă la faptul că afectivitatea determină dependența. Altfel spus, afectivitatea puternic pozitivă va reîntări nu doar legătura dintre actori, ci și percepția cu privire la dependența care fundamentează nevoia de interacțiune. Consecința directă este aceea că legăturile care implică afectivitate pozitivă vor tinde să devină stabile în timp (dependențele percepute pozitiv vor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de Krackhardt se referă la faptul că afectivitatea determină dependența. Altfel spus, afectivitatea puternic pozitivă va reîntări nu doar legătura dintre actori, ci și percepția cu privire la dependența care fundamentează nevoia de interacțiune. Consecința directă este aceea că legăturile care implică afectivitate pozitivă vor tinde să devină stabile în timp (dependențele percepute pozitiv vor fi întărite și păstrate). Pe de altă parte, afectivitatea puternic negativă va conduce la diminuarea interacțiunilor (ca frecvență și ca durată) și la diminuarea dependenței, prin înlocuirea partenerului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
actori, ci și percepția cu privire la dependența care fundamentează nevoia de interacțiune. Consecința directă este aceea că legăturile care implică afectivitate pozitivă vor tinde să devină stabile în timp (dependențele percepute pozitiv vor fi întărite și păstrate). Pe de altă parte, afectivitatea puternic negativă va conduce la diminuarea interacțiunilor (ca frecvență și ca durată) și la diminuarea dependenței, prin înlocuirea partenerului de interacțiune sau prin modificarea naturii și a cerințelor sarcinii de muncă. În acest caz, legătura dintre actori va tinde să
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte de afectivitate care se manifestă sub forma unor legături tari, fie pozitive (de exemplu, prietenie), fie negative (de exemplu, ură, conflict). Procesul de socializare care implică cu precădere indivizi conectați prin legături tari conduce la dezvoltarea unor perspective normative comune de raportare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
antecedentele), cât și consecințele produse de rețelele sociale. Au fost propuse diverse modele de emergență a rețelelor sociale la nivel individual. De exemplu, modelul lui Krackhardt a pus accentul pe dependențele din relațiile de muncă, pe intensitatea relaționării și natura afectivității (simpatie sau antipatie). La nivel organizațional, au fost analizate efectele deciziilor de (re)proiectare organizațională (de exemplu, reducerea de personal) asupra configurației rețelelor intraorganizaționale (rețelele de muncă). În ceea ce privește consecințele rețelelor, succesul individual a fost explicat prin natura legăturilor sociale (tari
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și trăirii artistice prin literatura. 1.5.4.2 Artele plastice Desenul, grafică, sculptură, pictură oferă imagini plastice biși tridimensionale cu ajutorul punctului, liniei, formei și culorii. Mijlocul de expresie al conținutului artistic este imaginea vizuală. Mesajul plastic se adresează simțurilor, afectivității, gândirii și imaginației. Imaginea plastică reprezintă fapte umane, evenimente, figuri umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
înșiși, a complexității acestuia, a imensului efort pe care-l presupune. Drumul creatorului este anevoios și greu, dar satisfacțiile reușitei sunt nemăsurate. 2.2.1.2 Factorii creativității Creația este rezultatul convergentei următorilor factori: -factori psihologici: cognitivi și noncognitivi (motivație, afectivitate, atitudini, etc.); -factori sociali: culturali, educativi și de mediu, socio-economici, etc.; factori biologici: diferențele de vârstă și sex; Pentru a surprinde mai bine esență procesului de creație, o serie de cercetări au fost orientate către identificarea factorilor cognitivi implicați în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
fi deștept, arătând o nouă perspectivă de a privi raportul minte-inimă, reașezând emoțiile la locul lor cuvenit și arătând influența lor asupra minții. După cum vedem, creativitatea nu poate fi limitată numai la factorii intelectuali. Mulți consideră factorii nonintelectuali precum motivația, afectivitatea, atitudinile creative la fel de importante ca și factorii intelectuali menționați. 2.2.2 Personalitatea creativă Procesul de creație nu poate fi separat de motivație și atitudini, de stilul cognitiv și de viață al personalor creative și, în genere, de întreaga personalitate
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Jungle a casei Kenzo, Paloma Picasso, Safari de Ralph Lauren, Poison, de la Dior. Pentru bărbați: Eau Sauvage Extrème de la Dior sau Safari For Men. Taur Sub semnul unei luminoase recunoașteri vegetale sunteți consacrate buchetului floral al măceșului, ce vă dezvoltă afectivitatea și sensibilitatea, a iasomiei, care favorizează arta echilibrului, a ylang-ylang-ului, semn al recunoașterii și al încrederii. O atmosferă ce cadrează cu Primăvara lui Boticelli. Parfumurile preferate: Acqua Di Gio de Giorgio Armani, Eau D'Or de Montana, First de Van
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fundamentală de activitate pentru școlari, ea presupune implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Aceasta integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate cu caracter, temperament și afectivitate ca principale trăsături dominate ale personalității. Prin urmare adaptarea este în funcție de inteligență deoarece aceasta consta în capacitatea de a cunoaște și înțelege repede și bine, de a anticipa evenimentele și de a evalua consecințele acestora, iar cine se comportă astfel
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
dacă și în ce măsură el este pregătit pentru însușirea scris-cititului și calculului. Timizii, mai ales cei înceți și slabi temperamental daca nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cineva este competent și la momentul oportun riscă să devină elev cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective este foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
neglijare a copiilor datorită profesiei părinților cât și a stării materiale. Unii dintre aceștia fiind nevoiți din cauza situației financiare să plece în afară pentru a-și câștiga mijloacele de existență. Astfel copiii sunt neglijați și resimt în mare parte lipsa afectivității părinților, care este principala sursă de securitate a școlarului mic. Școala este aceea care ar trebui săi ajute pe părinți în procesul de educație a acestor elevi. Un rol important îl au prevederile și consecințele legislației învățământului cu privire la elevii neglijați
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
tragedie sentimentală.”<footnote Mihai Zamfir, op. cit., p. 117 footnote> Cel mai analitic roman al curentului își îndreaptă atenția spre fervoarea insatisfacției ca o boală exemplară a începutului de secol al XIX-lea, și nu spre dinamica individuală a conștiinței și afectivității. Benjamin Constant mărturisește în prefața romanului său că a vrut să zugrăvească în Adolphe una din principalele maladii morale ale secolului: acea oboseală, acea incertitudine, acea lipsă de forță, acea analiză perpetuă care dublează orice sentiment cu un gând ascuns
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a dus la scindarea și disoluția caracterului. Ca și în alte împrejurări, spiritul teoretic atât de dezvoltat la romancierul eseist al veacului, a descoperit repede prototipul <<mitologic>>, în persoana iubețului Don Juan. Freneticul erou reprezintă însuși simbolul nestatorniciei și al afectivității ambulatorii.” <footnote Al. Protopopescu, op. cit., p. 98 footnote> Sandu din O moarte care nu dovedește nimic recurge la imaginea lui ca la o idealitate insurmontabilă: „O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas, să îndrăznesc să mă apropii de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
încrezându-ne în El și iubindu-L, nu închizându-ne în răceală. - Al treilea răspuns: a ne încrede în semne, a da încredere presentimentelor; în acest mod se recunoaște Isus. Apostolii înțeleg că acel cuvânt are un sunet, o anumită afectivitate, are amintiri care îi recheamă la lucruri profunde pe care nu și le-ar putea explica. Merită să-L asculte deoarece, dincolo de toate, poate să aibă dreptate, poate fi o voce din Înalt. Recunoașterea practică a lui Isus în viață
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
pentru părinții lor. Din cele peste 1 000 de scrisori și peste 800 de vizite pe care le primeam anual din partea părinților, în încheiere am să redau doar câteva fragmente din acele scrisori din care s ar putea deduce câtă afectivitate nemăsurată, ce dramă sufletească se petrece în mijlocul unor familii care au astfel de copii pe care medicul curant trebuie să le rezolve cu mult tact, răbdare și înțelegere. Dragă Mariana - să fii cuminte și să asculți pe doctorii tăi care
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care adeseori judeca și decide. Mecanismul intrigii pe care-l folosește Pariziana se bazează pe viclenii, combinații, târguieli, invenții. Ceea ce o deosebește pe Pariziana este faptul că ea se servește de acest tacâm machiavelic și de diverse forme teatralizate de afectivitate pentru a distrage atenția: se țese o mreaja de prietenii adevărate sau fictive, de disponibilități atrăgătoare, care vor servi, la momentul oportun, realizării planului. Că autoare de intrigi, Pariziana are flerul de a simți punctele slabe în sensibilitatea semenilor săi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Zola, Une page d'amour, p. 49,127]. Se cunoaște că femeile sunt mai sensibile decât bărbații la cuvinte și demonstrații de dragoste și manifestă mai mult interes pentru expresie. Ipoteticul "limbaj feminin" se poate caracteriza prin: abundență de diminutive, afectivitate artificială, convențională, descriere a nuanțelor 366. Limbajul femeii pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin constatarea unor imperfecțiuni: "Îl regardait cependant Mme Dambreuse, et îl la trouvait charmante, malgré să bouche un peu longue et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș Parisiens veulent bien être émus, attendris, touchés... mais ils ne veulent point que cela dure longtemps" [de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
copii și prin favorizarea unei autonomii progresive, să-l responsabilizeze în practicile și în tehnica autogestionării diabetului. Pot apare, astfel, unele tulburări caracteriale sau comportamentale care vor împiedica copilul în procesul de inserare socio-familială, cât și tulburări în sfera dezvoltării afectivității, instituindu-se un cerc vicios psiho-emoțional-metabolic, care tinde să se strângă tot mai mult și a cărui consecință poate să fie un diabet instabil sau o inadaptare psiho-socială, mai târziu. În acord cu datele din literatura de specialitate menționăm câteva
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
pământ al lui I. C. Filitti din sistemul feudal boieresc. Termenul folosit de I. C. Filitti pentru a desemna pe țăranul fără pământ, „cultivator” poate că s-ar fi impus, dacă n-ar avea dezavantajul de a fi prea „tehnic”, lipsit de afectivitate, care nu caracterizează, în genere, cuvintele românești. Dimpotrivă, folosirea termenului de țăran implică o doză de afectivitate, fiind legat de țară și moșie, dar, atunci când e vorba de raporturi socialeconomice se impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe țăranul fără pământ, „cultivator” poate că s-ar fi impus, dacă n-ar avea dezavantajul de a fi prea „tehnic”, lipsit de afectivitate, care nu caracterizează, în genere, cuvintele românești. Dimpotrivă, folosirea termenului de țăran implică o doză de afectivitate, fiind legat de țară și moșie, dar, atunci când e vorba de raporturi socialeconomice se impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]