55,287 matches
-
vină de a fi nenăscută, și pentru că avortul nu este numai o intervenție asupra trupului femeii, ci o distrugere totală a unui alt trup: trupul copilului<footnote Pr. Viorel Sava și Pr. Radu Brânză, op. cit., p. 91. footnote>. Deci, putem afirma că femeia nu poate decide pentru ființa care s-a zămislit în ea, fiindcă viața acesteia nu-i aparține. Însăși conștiința ei nu-i permite acest act, conflictele sufletești cu care se confruntă înainte de întreruperea sarcinii reprezentând chiar glasul lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai mult decât sufletul, afirmă într-un mod categoric: Să nu ucizi copil în pântecele mamei și nici să-l ucizi după ce s-a născut.<footnote Epistola lui Barnaba, XIX, 5, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Pr. Dr. Aloisie L. Tăutu, Compendiu de Teologie Morală, vol. II Poruncile, Tipografia și Litografia Românească Anonimă, Oradea, 1932, p. 369, apud Anton Moisin, op. cit., p. 8. footnote>. De asemenea, Biserica Ortodoxă, păstrătoare a învățăturii Mântuitorului și a Sfinților Apostoli, afirmă în mod clar că avortul este o crimă. Ea răspunde cu argumente puternice și de neclintit celor care se erijează în apărători ai avortului și susțin în mod eronat că embrionul nu are viață, cel puțin în primele două trimestre
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se definește altfel decât ca unirea corpului și a sufletului; dacă despărțirea în același timp a ambelor substanțe se petrece prin moarte, la fel din unirea acelorași substanțe rezultă viața. Mai mult: recunoașterea vieții de la zămislire, fiindcă tot de la zămislire afirmăm că există și suflet, având în vedere că viața începe odată cu sufletul<footnote Ibidem, XXVI, 4-5, XXVII, 1-3, pp. 296-297. footnote>. În același sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează că, dacă trupul a venit înainte și sufletul după aceea, ar
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
deschide larg gura, ca într-un strigăt (de unde și denumirea videocasetei de Strigătul mut).<footnote Mitr. M. Kalamaras, Avortul, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 9-10. footnote> După cercetările efectuate, dr. Bernard Nathanson a înțeles și a afirmat: Astăzi, faptul că fătul este o ființă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice, nu mai este chestiune de credințăĂFătul este persoană umană deplină<footnote Ibidem, pp. 9-10. footnote>. Soții Wilke, medici obstetricieni americani, susțin că avortul este crimă cu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Familiaris Consortio, Edit. Presa Bună, Iași, 1994, p. 40, apud Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 10. footnote> Referindu-se la soarta sufletelor copiilor uciși prin avort, Părintele Profesor Constantin Galeriu, în studiul introductiv la cartea dr. Kenneth McAll, afirmă: Îndrăznim a spune că Domnul îi primește tot într-un fel de botez al sângelui pe copiii avortați, asemenea pruncilor uciși de Irod<footnote Pr.Prof. Constantin Galeriu, Cuvânt înainte la Dr. Kenneth McAll, Vindecarea arborelui genealogic, Edit. Harisma, București, 1993
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și nu permiteți nimănui să vă constrângă, pentru că viața voastră va fi distrusă. Există numeroase organizații de consiliere care vă pot ajuta. Nu faceți aceeași greșeală ca mine. Judith <footnote Pius Stossel, op. cit., pp. 20-21. footnote> În urma prezentării făcute, putem afirma că femeia nu poate și nu trebuie să decidă pentru ființa care s-a zămislit în ea, fiindcă viața acesteia nu-i aparține. După efectuarea avortului, femeia intră într-o perioadă de criză interioară care ia aspectul SPA, perioadă în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
culoarea părului și a ochilor, înălțimea, nuanța tenului. În zilele 3-4, oul fecundat ajunge prin trompe în uter, se implantează aici și începe să se hrănească. În zilele 10-14 își face semnalată prezența, oprind menstruația mamei. Fiziologul român Nicolae Paulescu afirmă și el că, în momentul întâlnirii celor două celule sexuale, a căror unire formează zigotul, Dumnezeu trimite sufletul viitorului copil.<footnote Pr. C. Galeriu, Studiu introductiv la ediția în limba română a lucrării Vindecarea arborelui genealogic, Dr. Kenneth McAll, Edit
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nu ezită să critice filosofia păgână și să o compare cu o fiică stearpă și searbădă a regelui egiptean (Exodul 2, 1-10). Bineînțeles, Grigore știe prea bine că filosofia nu poate fi independentă și absolută: „Nu ni se permite să afirmăm ce ne place. Transformăm Sfânta Scriptură în regula și măsura fiecărei teorii. Aprobăm doar ceea ce poate fi armonizat cu intenția acelor scrieri” (De anima et resurr., MG 46, 49B). Sfânta Scriptură este pentru el „ghidul rațiunii” (Contra Eunomium I, 114
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote P. G. XLIV, col. 893A-C. footnote>. „Ciudat lucru: suntem nesatisfăcuți de această metafizică care absolutizează lucrul cel mai fundamental în noi: insatisfacția...”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o condiție naturală a sufletului, ea nu poate fi separată de celelalte aspecte ale procesului de desăvârșire. Epectaza este în gândirea Sfântului Grigorie, așa cum am mai precizat deja, ca un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Ce înseamnă ,în timp"? Douăzeci de ani? Un secol? Cinci?... Muzica lui Bach a stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
ianuarie al Ideilor în dialog, Cronicarul va zăbovi asupra ultimului număr din anul trecut. Motivul e articolul lui Florin Iaru, "A fi scriitor. Sau nu", al cărui conținut privește de-a dreptul noțiunea de scriitor. În rîndurile lui, Florin Iaru afirmă că Andrei Pleșu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu și H.-R. Patapievici nu sînt scriitori, ci doar oameni de litere, și asta pentru că domeniul lor de predilecție nu este literatura beletristică, ci filozofia sau critica literară. În al doilea rînd, în ciuda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
accepțiunii termenului „stil”, în concordanță cu epoca în care a trăit și a compus, spre exemplu, Bach sau Beethoven. Este firesc să nu-i putem aplica lui Bach definiția lui Buffon - „Stilul este omul” -, deoarece, în cazul lui Bach, după cum afirmă Anca Oroveanu în prima secvență de text, „modelul retoric presupune un anumit grad de exterioritate a stilului față de utilizatorul său”<footnote Această definiție a retoricului sună foarte familiar, mai ales în ceea ce privește referirea la starea lucrurilor în postmodernismul muzical, iar ipoteza
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ale celor doi autori, se găsește ,proclamarea concepției că România, o țară mică, posedă o ascendență în interpretarea existenței și a morții. Fiind persecutată de forțe străine și victima unui complot, reeditat neîntrerupt în noi versiuni, ea răspunde cu calm, afirmă necesitatea închiderii, a izolării și a autoîncrederii, hrănite de mitologia străbună". Cu alte cuvinte un ecou al discursului oficial, grandoman, izolaționist, xenofob, agresiv, mizînd pe o himerică ,independență" care se străduia să disimuleze alunecarea regresivă tot mai învederată a dictatorului
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
sau pe Blaga? Are rost să adunăm argumente pro și contra, ar fi serios să se desfășoare o discuție pe baza unor astfel de sentințe-injurii?" în ce ne privește, n-am putea refuza, la urma urmei, dreptul oricui de a afirma orice, cu atît mai vîrtos dreptul unui cărturar și analist înzestrat cum e Gabriel Liiceanu la deplina libertate a opiniei. De la un nivel în sus al sagacității spiritului, asprimea respingerii se estompează. Dar ne întrebăm cum de mai poate folosi
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
realizam că, în pofida empatiei arătate față de problemele psihicului feminin săptămîna trecută, filmul ăsta chiar mi-a tăiat cheful pentru așa ceva. Polemizam chiar astăzi pe această temă (a protagonistei, lungmetrajul cade doar dacă pică și ea) cu Alex Leo Șerban, el afirmînd că i-a plăcut la film tranziția perechii regale de la un cuplu de marionete comice - vezi presiunea pusă pe ei pentru a produce un Dauphin - la unul de marionete tragice. Formularea m-a prins în mreje și m-a pus
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga operă a profesorului: „Se poate afirma că muzicologiei viitorului îi este asigurată, prin opera profesorului George Breazul, un îndreptar viu și luminos - XI - 310.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pînă la a nega pur și simplu, așa cum face Traian Ungureanu, efectul nociv al omului asupra arealului de viață de pe planetă e drum lung. Furat de dorința de a dovedi că ecologismul este o unealtă propagandistică antioccidentală, autorul ajunge să afirme de-a dreptul că nu știm precis dacă există o încălzire globală și dacă speciile de pe planetă sînt stîrpite de mîna omului. Iată un intelectual ale cărui cunoștințe precare îi fură pămîntul de sub picioare, transformîndu-l în cazul ridicol al unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
dispare cu totul, mesajul estetic se resoarbe și el, pentru ca, finalmente, ambele să se transfere într-un cîmp de semnificații care părăsește simpla și convenționala codificare artistică. Agregarea de forme, substanțe, geometrii, tonuri, semne, tehnici etc., în spațiul căreia se afirmă puternic interesul pentru diversitate, dovedește, prin chiar construcția finală, care este expoziția însăși, că ideea fundamentală este mai curînd una din domeniul cosmogoniei decît al artei; anume afirmația că orice structură, unitară ca mecanism văzut din afară și perfect coerentă
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
care domină adesea lungmetrajele autohtone - sînt adaptate de una dintre cele mai bune scenariste de la noi). Realismul peliculei, care de altminteri funcționează fără probleme și în cheie metaforică, a surprins pe toată lumea mai ales odată confruntat cu povestirea cineastei: ea afirma că și-a dorit ca filmul să aibă drept locație Delta Dunării, unde nici ea, nici scenaristul nu puseseră piciorul. Abia odată finalizată povestea, au realizat că îi venea ca o mănușă mediului respectiv. Aici se structurează din nou un
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
urma să pună la dispoziția ICR timpul, relațiile și conexiunile sale în lumea cultural-politică internațională, și nu invers. Mai mult, aceste discuții, începute în vara lui 2005 și continuate până în martie 2006, n-aveau cum să ia în calcul - așa cum afirmă Turcu - faptul că în primăvara lui 2006 un grup masiv de intelectuali români se vor adresa președintelui Băsescu pentru a-i cere condamnarea comunismului. Și cu atât mai puțin, nimeni n-avea cum să ghicească ideea președintelui Băsescu de a
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]