3,174 matches
-
se adună în cercuri, cercurile se îmbină în covoare. În curând, cincizeci de mii de păsări pe zi coboară în masă valea uimită, cu strigătele lor preistorice splendide și asurzitoare, un râu șerpuitor de cocori, întins pe tot cerul, cu afluenți care curg zile de-a rândul. În creierul păsărilor trebuie să existe niște simboluri, ceva care le spune iarăși. Fac o singură buclă continuă și repetitivă de câmpii, munți, tundră, munți, câmpii, deșert, câmpii. Fără vreun semnal clar, stolurile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu mai exista. Dacă era mângâiat pe bărbie, o simțea în degetul mic. Când se dădea cu apă pe față, simțea cum lichidul i se scurge pe mâna sa dispărută. Weber opri dușul și închise ochii. Timp de câteva clipe, afluenți calzi continuară să-i șiroiască pe spate. Până și corpul nevătămat era el însuși o fantomă, construit de neuroni ca un eșafod de-a gata. Corpul era singura noastră casă, și chiar și el era mai degrabă o carte poștală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
punctele cardinale apar fire, iar cerul purpuriu e săgetat de vinișoare negre. Aripile se îngrămădesc și se împletesc, alunecă sau patinează iar în sus, înainte să se încolăcească din nou într-un ciclon lent. În curând, cerul se umple de afluenți, un râu de păsări, un Platte în oglindă șerpuind prin paradis. Și strigând cu fiecare părticică a sa. Păsările sunt uriașe, mult mai mari decât își imaginase. Aripile lor pompează lent și plin, cu penele lungi arcuindu-se mult deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cât este suprafața Italiei și mai bine ca jumătate din acea a Franței, cuprinsă între trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca lătură răsăriteană și marele afluent al Dunării Tisa, ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
partea aceea unde ei se împlântă cu capătul în națiunea română). De aceea râuri pornite de pe ambele lor laturi, cea nordică si cea sudică, se varsă in același fluviu, Dunărea, precum sunt Siretul, Prutul ș. a. de o parte, Tisa cu afluenții săi si Oltul de altă parte. Carpații, ridicând deci uriașa lor statură in mijlocul națiunii române, o împart mai ales in două trunchiuri deosebite, unul întors cu fața înspre apus, celalalt spre răsărit, care ambele se reazemă cu spatele lor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg. El amintește, pe lângă altele ce nu ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie să ne ocupe mai de aproape, ca unele ce curg prin țările noastre. Locul cel mai important din istoricul grec privitor la cursurile de apă la Sciții este următorul: «Sciția procură Istrului cinci râuri: unul pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sar-at, prototipul direct al Siretiului nostru.» Dacă însă Piretus și Tiarantos sunt Prutul și Siretiul, unde să găsim atunci celelalte trei râuri care «curgând printre aceste» să se verse în Dunăre, deoarece între Siretiu și Prut nu se află alt afluent al fluviului ? Pe de altă parte printre acele trei râuri arătate de Herodot ca intermediare între Piretus și Tiarantos se află enumerat și Ordessos, a cărui nume aduce așa de bine cu acel al Argeșului. Dar atunci cum s-ar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Maris a lui Herodot, nu ar putea fi un temei pentru a nu identifica aceste două râuri, a căror nume sunt așa de apropiate, întrucât se putea foarte ușor lua Mureșul ca râul principal și Tisa numai cât ca un afluent al său. Herodot însă dă pe Maris ca pe un tributar al Dunării ce ieșea din țara Agatirșilor, dar trecea prin acea a Sciților. Mureșul însă curgând în totalitatea sa dincolo de Carpați, într-o țară ce numai era Sciția, ne
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în sus pe drumul ce duce de aici la Tibiscum, trecu prin stațiunile identic denumite si puse în aceeași ordine de tabula Peutingeriană, Bersovia și Azizis. Astăzi pentru a merge de la Costolaț către nord, trebuie se trecem peste râul Bărsava, afluent al Timișului. Acest râu păstrează precum se vede numele vechiului oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-a păstrat numai numele râului, fiind cunoscut că multe orașe poartă numele râului lângă care au fost întemeiate. De la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numai numele râului, fiind cunoscut că multe orașe poartă numele râului lângă care au fost întemeiate. De la Bersovia Traian trecu la Aixis sau Azizis, cum îi zice tabula lui Peutinger, care se va fi aflat poate pe malurile unui alt afluent mai nordic al Timișului, Poganișul, dar de la care oraș nu ne-a rămas nicio urmă în topografia actuală. Apucând spre răsărit cătră Tibiscum și Sarmizagetuza, el întâlnește înainte de a ajunge la Tibiscum, pe dușman la Tapae. Numele acestui loc s-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
venite de jos luminau colțuri ale unor inscripții dedicate minunaților morți: „...Campania lui victorioasă...“ „.....al cărui devotament lipsit de egoism.....“ „...respectat de studenți...“ „.....stimat de colegi.....“ „...iubit de toți...“ Traversară un spațiu neted și merseră pe un drum pietruit. — Un afluent al fluviului, spuse Ritchie-Smollet, curgea cînva dedesubt. Lanark își dădu seama că un zid scund de lîngă el era, de fapt, parapetul unui pod și privi peste el spre un drum cu taluz înalt. Mașinile goneau spre autostradă, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i așa? — O să fim mai în siguranță departe de clădiri. — Știu cimitirul ăsta foarte bine, Sandy. Și maică-ta. Ți-aș putea spune o mulțime de lucruri despre el. Pe sub podul ăsta de care ne apropiem, de exemplu, trecea un afluent cîndva. — Taci și mișcă, tată. în cimitirul întunecos, oamenii se ghemuiau pe petecele de iarbă sau se dispersau pe micile poteci. Un difuzor plasat pe vîrful dealului le spunea oamenilor să stea departe de monumente. — Rima trebuie să fie undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
loc printre stufoasele mangrove, speriind cârdurile de ibiși roșii și de stârci albi cu ciocul imens. Vâsli moțăind în căldura amiezii din mlaștină, ocolind nuferii enormi și spinările caimanilor mari. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale primul afluent al râului San Pedro, care sărea din piatră în piatră, pe bolovani, vărsare naturală a mlaștinii și a lagunei. Cină pe plaja de nisip, unde descoperi urma lată a unei broaște țestoase care îl conduse la un cuib de ouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu spumă albă, și prin ape liniștite, și prin șuvoaie, chiar și prin mici cascade în care caiacul sărea precum o coajă de banană, cât pe-aci să naufragieze în fiecare clipă. Vâsli fără grabă, pe râu în jos, prin afluentul larg, de-acum liniștit, negru și limpede, căutând apele albe și murdare ale râului San Pedro. Se odihni de căldura amiezii, cu cele patruzeci de grade la umbră, la vărsarea râului, lângă o potecă cu tapiri, aproape de o familie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pământului într-un avion de linie sau se putea ajunge pe lună într-o rachetă. În trei zile învia Cristos sau pământul dispărea sub greutatea a zece mii de bombe atomice, dar, tot în același timp, o ambarcațiune pe San Pedro, afluent al Marelui Amazon, nu străbătea mai mult de o sută de kilometri. În a doua noapte, așezați în jurul focului, pe malul stâng al râului, luna plină se ivi deasupra coroanelor copacilor, acolo în depărtare, de cealaltă parte a apelor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nimic altceva decât verdele și nici nu va mai exista atât timp cât locul acela se va putea numi în continuare Amazonia. Încercă să distingă, în depărtare, cursul inferior al râului San Pedro, socotind unde s-ar afla locul de vărsare a afluentului care ducea apele mai departe, până la laguna și coliba lui. Acolo, într-un loc pierdut, la Sud-Est, era un igarapé și, pe malurile lui - de abia vizibile din cer -, ansamblul de colibe ale unui trib sălbatic, a cărui singură ambiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ziua aceea! Vâsli fără efort, pe apă în jos, prin năvalnicul râu San Pedro, având grijă doar să evite cu o lovitură de padelă lemnele plutitoare sau copacii dărâmați de furtunile recente. Vâsli din greu, pe apă în sus, prin afluentul negru, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, sprijinindu-se de ramuri și plante agățătoare. Cină pe plaja de nisip, acolo unde descoperise urme proaspete de broască țestoasă care i-a oferit deliciul unor omlete gigantice. Dormi în hamacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pături și singura lui pernă. Apoi, aproape fără să-și mai tragă răsuflarea după lungul marș, sări la pupă, apucă padela în mâini și porni din nou la drum, înainte pe canal, spre mijlocul lagunei, de-a curmezișul mlaștinii, pe afluent în jos. Nu mai exista priveliște, nici orhidee, stârci, caimani sau nuferi. Nu mai erau capibara, tapiri, nici nori albi pe cerul indigo. Nu mai era decât apă, și apă, și iar apă, care părea nesfârșită dinaintea provei caiacului, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
jaguarul, furnica și tăunul, invitând la festinul care îi aștepta, la trupul tânăr de femeie-copilă care zăcea înăuntrul caiacului, pe malul râului, lângă foc. Stătu de veche toată noaptea, trecând în revistă drumurile care îl aduseseră până la malul unui trist afluent al râului San Pedro, la rândul său afluent al Amazonului, lângă un foc care se lupta să se stingă și o yubani care „plecase deja“. — În ziua în care și eu „voi pleca“, își spuse el, nu va fi nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
îi aștepta, la trupul tânăr de femeie-copilă care zăcea înăuntrul caiacului, pe malul râului, lângă foc. Stătu de veche toată noaptea, trecând în revistă drumurile care îl aduseseră până la malul unui trist afluent al râului San Pedro, la rândul său afluent al Amazonului, lângă un foc care se lupta să se stingă și o yubani care „plecase deja“. — În ziua în care și eu „voi pleca“, își spuse el, nu va fi nimeni care să alunge jaguarii, care să aprindă focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră la cuiburi de ouă proaspete, cu care își pregăti omlete pantagruelice... Dormi atârnat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
plânse în tăcere pentru fiecare copac din selvă, pentru fiecare stârc, fiecare maimuță, fiecare papagal... ...Și pentru fiecare floare. SFÂRȘIT Regiune din America de Sud, de-a lungul bazinului central și inferior al fluviului Amazon. Cu puține excepții, numele orașelor și ale afluenților Amazonului menționate în carte sunt fictive. Mamifer rozător din America de Sud de mărimea unui porc mic, cu carne foarte gustoasă. Căutător de metale și pietre prețioase, (în portugheză, în orig.). Puternic imperiu întemeiat în secolul al XII-lea de un trib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în engl., în orig.). Cartiere de cocioabe (în portugheză, în orig.). Așezările bune, în portugheză în original. Numele unei Misiuni de studii antropologice din Brazilia (n. tr.). Râu în Brazilia, în Mato Grosso, lung de 1980 km, cel mai mare afluent al Amazonului. Pe cursul superior al acestui râu, din inițiativa antropologilor de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú, în care au fost strămutate diverse triburi indigene (n. tr.). Călugări din congregația clericilor desculți ai Sfintei Cruci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și introducere, conținutul fiind împărțit în patru capitole, care la rândul lor au subcapitole, urmate de considerațiile finale, corpusul descoperirilor și bibliografia. Capitolul I, intitulat Considerații generale fizico-geografice, conține date despre cadrul geografic, limitele naturale ale bazinului bârlădean, cursul și afluenții acestuia, elemente de relief ce au favorizat stabilirea comunităților umane în perimetrul respectiv. Capitolul II se referă la Istoricul cercetărilor și menționează pe scurt perieghezele (cu începere din a doua jumătate și finalul secolului XIX) și cercetările sistematice efectuate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]