1,935 matches
-
confirmă interesul pentru un subiect căruia Z. îi consacră ani de studiu. A mai alcătuit un volum intitulat Aforismele și textele lui Brâncuși (1980), în care adună pentru prima oară opiniile despre artă ale sculptorului român, concentrate în maxime și aforisme. În două studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele privind creația sculptorului în perioada 1907-1918, incluse în cartea Brâncuși și civilizația imaginii (2001), precum și alte două antologii, una de aforisme - Brâncuși, cioplitorul în duh (2001), cealaltă, Brâncuși și Transilvania (2001), cuprinzând studii semnate de specialiști și diverse texte lirice dedicate artistului. SCRIERI: Clodi Primus, Cluj-Napoca, 1974; Meda, mireasa lumii, Cluj-Napoca, 1979; Ieșirea la mare, Cluj-Napoca, 1985; Teii înfloresc pentru Irina
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Să nu te lași scris, București, 1993; Brâncuși și civilizația imaginii. Anii revoluționari 1907-1918, Cluj-Napoca, 2001; Dracula în Carpați, Cluj-Napoca, 2002; Principele Dracula, Doctor Faustus și Machiavelli, Cluj-Napoca, 2002; Ziua zilelor, pref. Constantin Cubleșan, Gelu Neamțu, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Aforismele și textele lui Brâncuși, pref. Marin Sorescu, Craiova, 1980; Brâncuși, cioplitorul în duh, Iași, 2001; Brâncuși și Transilvania, Cluj-Napoca, 2001; Lazăr Morcan, Viziunile unui peregrin, pref. edit., Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Arcaș). Repere bibliografice: Aurel Sasu, Aventura cunoașterii
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Pasiune și meșteșug, RL, 1991, 50; Ulici, Prima verba, III, 156-157; George Bălăiță, Medicină și poezie, ATN, 1995, 2; Vasile Ciobanu, „Gaură-n cer”, ATN, 1998, 2; Vlad Sorianu, Cugetarea ca trăire, ATN, 2000, 3; Anca Țuculescu, Aforismul - paradox, metaforă, poezie, „Viața medicală”, 2000, 5; Popa, Ist. lit., II, 593; Gheorghe Grigurcu, Un aristocrat al scrisului, „Viața medicală”, 2002, 39; Geo Vasile, Sonetul italian, pasiunea de-o viață a poetului C. D. Zeletin, „Viața medicală”, 2002, 42; Dorin-Liviu
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
alegoriei sau ale livrescului. Scrierea are un ritm alert, personajele, schematice, ilustrează psihologii ori comportamente tipice ale perioadei „de tranziție” a anilor ’90 din secolul trecut și trăiesc mai ales prin limbajul autentic, suculent, pitoresc, cu replici scânteietoare, paradoxale, cultivând aforismul. Lumea românească e imaginată ca fiind compusă din oameni standardizați (omul statistic, secretara, arivistul sau, de cealaltă parte, declasații „liberi”, hoții și cerșetorii), în care răul s-a cuibărit ca o banalitate. Diavolul însuși, venit în România cu două ajutoare
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
vârstă fragedă (ca preșcolar) până când devine adolescent (ca licean). O reputată scriitoare a afirmat că „timpul liber este o adevărată bogăție”. Cercetările de sociologie au confirmat această afirmație. Din păcate mulți oameni nu reflectă suficient la adevărul cuprins de acest aforism fiindcă cei mai mulți consideră timpul liber, pierdere de vreme. De fapt așa și este pentru cei care nu știu să-l folosească cum trebuie, iar acei care îi înțeleg rațiunea, îl valorifică în consecință. Timpul liber este format, de obicei, din
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
reunește peste douăzeci de „poeme aforistice”, între care Legea fierului („Și fierului, de-i dai numai bătaie, / mânie-ți dă, surzenie și ură. De vrei pe plac să ți se încovoaie, / dă-i, înainte de orice, căldură”), și e urmat de aforisme propriu-zise. SCRIERI: Penumbre, București, 1929; Poezie, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1968; Moara albastră, București, 1978; Lumini târzii, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Bilciurescu, „Penumbre”, UVR, 1929, 36; Perpessicius, Opere, IV, 19-22; Dumitru Micu, „Poezie”, RL, 1968, 3; Traian Stoica
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în cronicile la Unchiul Vania și Trei surori. Consacrându-i lui Teodor Mazilu și un medalion omagial postum, exegetul relevă că, în teatrul său, „aproape fiecare replică se transformă miraculos, luând forma tainică a aforismului”. Când consemnează momente ale vieții teatrale din Israel, cronicarul analizează calitatea spectacolelor (în limba țării și în românește) cu piese ale unor dramaturgi evrei, cât și ale unor autori de renume din literatura română și universală. Cartea cuprinde, de asemenea
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
în maghiară din poezia lui Nichita Stănescu și Ștefan Aug. Doinaș, precum și din proză (Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter), critică (monografia Ion Creangă de G. Călinescu) și studii de poetică (Tudor Vianu, Despre problemele metaforei) ori din aforismele și eseurile lui Lucian Blaga. Traduceri: Tiberiu Utan, Rosszcsont [Ciopârțilă], București, 1962, Hószínű ég [ Tot ceru-i alb de lună], București, 1965, Rosszcsont elviselt dolgai [Isprăvile lui Ciopârțilă], București, 1966; Tudor Vianu, A metafora kérdéséiről és egyéb tanulmányok [Despre problemele
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
Nichita Stănescu, Víziorgona [Orga de apă], București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Az én birodalmom [Tărâmul meu], București, 1975; G. Călinescu, Ion Creangă élete és műve [Ion Creangă], București, 1975; Lucian Blaga, Egy évszázad arcai. Aforizmák, esszék, tanulmányok [ Fețele unui veac. Aforisme, eseuri, studii], București, 1978 (în colaborare cu Molnár Szabolcs). Repere bibliografice: Bacskai László, Tiberiu Utan, „Hószínű ég”, IGZ, 1965, 10; Földes László, Mi fér az elégiába, UTK, 1966, 2; Mózes Huba, Tudor Vianu, „A metafora kérdéséiről és egyéb tanulmányok”, UTK
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
concentrat, nu întotdeauna și abstract - în „poeme japoneze”, compuse în delicate tușe realiste, sau în poeziile aforistice din O zi bună pentru a muri (1996), Mai mult ca moartea (1997), Apa moale (1998), acestora succedându-le chiar un volum de aforisme, Cafeaua cu sare (1998). Culegerile sunt compozite, atât valoric cât și ca structuri lirice: de la cântecele romantice, facile, la versuri optzeciste ludic-livrești, de la poezia realității „ireale” la un fel de baladesc prozaic. Ciclul Prințesa era bolnavă din De partea morților
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca, N. Milcu, Adrian Hurmuz, cu proză sunt prezenți Al. Lascarov-Moldovanu, Const. Rîuleț, N. Gr. Patriciu, iar cu aforisme N. Iorga, Victor Eftimiu. În numărul 10-12/1927 N. N. Tonitza publică un fragment dintr-o comedie dramatică. N. N. Vasiliu, Alice Gabrielescu și Const. Georgiade semnează cronici la volume de Hortensia Papadat-Bengescu, G. Tutoveanu și George Pallady. Alți colaboratori: I. G.
ŢARA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]
-
permanentizarea educației și transformarea societății în „cetate educativă”. Acest tratament trebuie impus printr-o filosofie „medicală” pe care a botezat-o „umanism științific”. Vindecarea trebuia să conducă la formarea „omului complet”, a „omului total”. Fauré rezuma totul tulburător, într-un aforism pe care îl permite numai limba franceză: Tout homme et tout l’homme 13. La începutul secolului XXI constatăm că jocul de cuvinte al lui Fauré conține un imperativ paideutic categoric, o remarcă pentru toate timpurile omenești. Fauré a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lecturi „preventive” multiple riscau, adeseori, să mutileze un text până la nerecunoașterea sa de către autor. și, din păcate, până la nerecunoașterea autorului de către cititorii săi obișnuiți! Îmi amintesc că, prin 1978, dintr-un articol compact am rămas cu o frumoasă colecție de aforisme! Iar aforismul nu era genul meu! 3. Sub „Direcția presei și tipăriturilor” Ca om care a lucrat „sub” ambele tipuri de cenzură, am senzația că a fost mai ușor până în 1977. În 1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
multiple riscau, adeseori, să mutileze un text până la nerecunoașterea sa de către autor. și, din păcate, până la nerecunoașterea autorului de către cititorii săi obișnuiți! Îmi amintesc că, prin 1978, dintr-un articol compact am rămas cu o frumoasă colecție de aforisme! Iar aforismul nu era genul meu! 3. Sub „Direcția presei și tipăriturilor” Ca om care a lucrat „sub” ambele tipuri de cenzură, am senzația că a fost mai ușor până în 1977. În 1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești, am fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Constelația Hyperion (1978) la Meditații orfice (2003), sunt înscrise pe direcția aspirației spre împlinirea prin formă a sublimului ce derivă din fericita joncțiune dintre expresia spiritualizată și ideatica de extracție filosofică. Din acest motiv, multe poeme sunt mai mult niște aforisme versificate: „Nu știm ce-i adevărul. Nu știm nici dacă este./ Ori prea-i amar, și Zeul nu vrea să-l știm și noi?/ Ci, omul fiind singur, zidit fără ferestre,/ A izvodit cuvântul spre a putea fi doi” sau
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești, legende, tradiții, aforisme etc., unele culese de învățători și preoți, altele preluate din cărți, ziare, reviste (cel mai des din „Neamul românesc pentru popor”, gazeta lui N. Iorga). Se publică și poezii semnate de I. N. Pârvulescu, C. Rădulescu-Codin, D. Nanu, hrisoave descoperite
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
prizonieri politici, declară că acolo „regimul penitenciar e uman și acceptabil”. Se mai publică diferite materiale despre revoluția din octombrie, un articol despre originea și istoricul Internaționalei, o declarație de adeziune a lui Romain Rolland la revoluția sovietică, epigrame și aforisme. A.P.
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
teatrală, muzicală, artistică, politică și economică, iar pe parcurs se face loc și altora, precum cronică științifică, cinematografică, fantezista, a revistelor, a Bucegilor etc. În afara rubricilor consacrate, se publică poezie, poeme în proza, eseuri, schițe, nuvele, române în foileton, teatru, aforisme, cugetări, traduceri (cu precădere din literatura clasică greacă și latină), pagini de istorie „povestita”, curiozități diverse (un fel de meridiane socio-culturale) și „Știați că?”, însoțite de caricaturi, desene, reproduceri. În articolul Un program de activitate, sub pseudonimul Simeon Rufu, Ion
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
Eliot, Silas Marner, București, 1969; Victor Hugo, Ultima zi a unui condamnat la moarte. Bug-Jargal, Iași, 1971; Oscar Wilde, Intențiuni, pref. Mihai Miroiu, București, 1972; Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, Cluj, 1973 (în colaborare cu Grigore Năstase); Montaigne, Aforisme, pref. trad., București, [1977]; Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, Iași, 1981; Augustin, De magistro, introd. Lucia Wald, București, 1994 (în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Aur. Antonescu, iar prim-redactor N. Turculeț. Revistă a Societății „Ioan Heliade Rădulescu” a elevilor Liceului „Sf. Sava” din București, R.f. are ca scop „să probeze dragostea de frumos a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu, secretar al
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt, Ioan I. Livescu, Ioan Timuș, Const. Graur, Emanoil Cerbu, Grigore Tăușan, Victor Rodan, Victor Kernbach ș.a. M.
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
și legende din literatura europeană și asiatică, o transpunere (semnată Noi) a romanului Gil Blas de Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
Lucian Blaga, în transpunerea Sidoniei Tudor. Proza este ilustrata prin câteva fragmente din Gală Galaction (Le Violon de Hugolin, Le Caligraphe Tertius), Ion Creangă (La Bellemère et șes trois bruș, traducere de Mărie Jacques Coulon), Mateiu I. Caragiale, Victor Eftimiu (aforisme). Se desfășoară în foileton partea întâi din românul En Tournant leș pages de Roxana Berindei-Mavrocordat, precum și un Fragment de Peter Neagoe. Mai semnează B. Lahovary, Georges Imann, Pierre Dorian, Madeleine V. Beldiman, Petru Comarnescu, André Rousseaux, Micaela Catargi, Jules Chancel
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Se invocă „suprafața istoriei”, deși în realitate se încearcă trăirea în profunzimea timpului, în universul esențelor, a căror latură periculoasă pare deliberat trecută cu vederea. De altfel, M., care își cultivă discret înclinațiile moralizatoare, a publicat și un volum de aforisme, Monede și monade (2001). Nonșalanța lor aparentă și ludicul contrastelor ascund, în fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]