1,617 matches
-
de certains droits par la Constitution ou d`autres lois, mais on a accordé une attention particulière pour l`assurance matérielle de leur réalisation effective. Pour conclure, Mr. le Président mon intervention introductive, j`aimerais dire que la Roumanie a agi résolument pour remplir ses obligations et assurer la réalisation de nobles idées consacrées dans le Pacte relatif aux droit civils et politiques, elle a déployée tous ses efforts qu`elle était capable de les faire pour mettre en pratique ses
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai iro sea, iar marginile părții aceleia pînă de curînd darnică în picături se răsfrîn seseră puțin în spre exterior. Cîteva firicele tremurau repede în bătaia curen tului. De- acum, în oglinda convexă a cabinei se putea zări o stradă agi tată, cu un furnicar de oameni și de mașini care treceau în viteză. Din cauza aerului rece, marginile acelea răsfrînte își reveniseră și se încovoiau în direcție opusă. Astfel, nava devenea și mai aerodinamică. Oricum, viteza atin sese valori incredibile, ceea ce
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împotriva lui și asupra urmașilor lui, în veci, Amin. Io Mircea domn și voievod prea milostiv a toată Țara Românească. Aceștia au fost martorii : 1. Vlad Vornicul, 2. Drăgan banul, 3. Jupan Algia (în loc de Aldea), 4. Groza Moldovan, 5. Jupan Aga Holdovioz (în loc de Baldovin) logofătul. Scris la scaunul nostru Argeș, dela facerea lumii anul -6900 - 1392, ziua 27 decembrie. După Hurmuzachi, Doc, 1 - 2, pag 342. Traducere latină din sec. XIX după un text slav din colecția I. Kemeny. Ed. I
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care i-au dat o educație aleasă, iar el le-a făcut cinste prin purtarea sa, atât lor cât și nouă. Actualmente este prezbiter în comunitatea “Bethel” Buzău și director tehnic în cadrul firmei pe care o avem, cu ajutorul Domnului, împreună, „Agi Construct”. Au un copilaș, Lucas, născut pe 8 August 2007. Aceleași cuvinte și pentru părinții norei mele Cristina, fiica lui Nicu si Elena Matei din Topraisar, dar și pentru ea. La fel ca și Gabriela, Adrian a fost binecuvântat de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cultului Creștin după Evanghelie Daniel Cocoș - pastorul Bisericii Baptiste Buzău Ioan Duduman - pastorul Bisericii Penticostale Andrei Adrian - pastorul Bisericii Adventiste din Buzău și realizator emisiuni la Campus Tv Ișvan Cristina - redactor șef la Speranța TV Ing. Ionel Turturică -patronul Societății AGI CONSTRUCT Buzău și coordonator local al Asociației Conștiință și Libertate. Toți participanții au apreciat inițiativa și au repetat îndemnul îngerilor de a ne bucura de nașterea Mântuitorului, prin bunele relații stabilite între oameni, prin mijlocirea Duhului Sfânt. Muzica acestui concert
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
bunele relații stabilite între oameni, prin mijlocirea Duhului Sfânt. Muzica acestui concert a fost asigurată de corul de copii Flori și Stele, grupul vocal Elogio și soliștii Luiza Spiridon și Cătălin Gâțan. Cele două concerte au fost sponsorizate de firma AGI CONSTRUCT din Buzău. Gabriel Ișvan, Director Comunicații și Libertate Religioasă Conferința Muntenia CAPITOLUL 56 EMANUEL - Dumnezeu este cu noi A fost o zi deosebită și foarte frumoasă în cadrul familiei noastre. Dumnezeu mi-a dat sănătate și viață, atât mie cât
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
1992 40. Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economică, București, 2000 41. Ricardo D., Despre principiile economiei politice, București, 1986 42. Romer P. M., Increasing Returns and Long-Run Growth, Journal of Political Economy, vol 94, 1086 43. Rueff J., L 'age de l'inflation, Editura Payot, Paris, 1964 342 44. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986 45. Rugman Alan M., New Theories
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
atare, lipsite de atributele unui subiect de drept internațional, fiind socotite doar ca obiect de compensație și dispută în planurile de împărțire a sud-estului european elaborate de cabinetele marilor puteri 40. În vederea delimitării hotarelor celor două imperii, comisarul otoman, Tahir Aga, însoțit de legistul Molla Mehmed, de ajutorul pașei din Hotin, Emin Effendi, de delegatul Moldovei, boierul Lucachi sau Lucca della Rocca 41, cumnatul lui Grigore al III-lea Ghica voievod și de un mic corp auxiliar, s-a întâlnit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la Constantinopol, în care nu au lipsit întreruperile și momentele de tensiune, în cele din urmă, pe 2 iulie 1776, la Palamutca, pe Nistru, a fost semnată de generalul Vincenz baron von Barco, din partea Imperiului habsburgic, și de Mehmed Tahir Aga, din partea Porții otomane, Convenția finală ce consfințea încheierea delimitării granițelor Bucovinei 44. În felul acesta, cedarea teritoriului Bucovinei din trupul Moldovei, de Poarta otomană către Imperiul habsburgic, văzută ulterior, pe bună dreptate, în istoriografia română, ca un act de nedreptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
administrativ-juridice ale Bucovinei și nici în viitoarea organizare a provinciei 1. Consiliul Aulic de Război din Viena a luat măsuri drastice la adresa mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au semnat petiția contra generalului Enzenberg. Mazilii care nu se supuneau, urmau să fie, parte aruncați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Maria, 10, 11, 17, 20, 21, 64, 229 Dombrowski, Jan Henryk, 269 Döring, Johann, 75 Dornfeld, consilier aulic, 190 Dosoftei, mitropolit, 143 Dracinschi, Manasie, 252 Dragoș, voievod, 10, 13 Drechsel, feldmareșal, 75, 104 Drechsler, Johann, 199 Dubayet, Aubert, 265 Dumitraș, agă, 105 Dürfeld, consilier aulic, 76 Dușan, Ștefan, 15 Duțu, Alexandru, 25, 26, 34, 211 E Ecaterina a II-a, țarină, 49, 79, 110, 356, 379 Edroiu, N., 205 Ellrichshausen, general, 57 Emandi, Emil I., 162, 163, 165, 166, 168 Emin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
295, 450 Suvorov, 378 Sweerts, consilier gubernial, 271, 286 Swieten, Gottfried Van, 114 Szabo, judecător, 262, 274, 278 Szabó, registrator, 280 Ș Șerban, Constantin, 163 Șincai, Gheorghe, 5, 41 Ștrempel, Gabriel, 9 Șușman, țar, 15 T Tabără, Mandi, 105 Tahir, Aga, 54 Teodor, Pompiliu, 37, 83, 205, 210 Teodora, soția lui Balșa, 15 Thalinger, Franz Augustin, 108, 151 Thucidide, 27 Thugut, Johann Amadeus Francis de Paula, 50,-53, 58 Timmermann, Heiner, 205 Timoni, consul, 266, 268 Tofan, G., 236 Touchard, Jean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la Țarigrad în steinătate. Lăcomie nu ave mare, lucrurile lui poftie să fie lăudate”. Cronicarul Nicolae Costin îl descrie ca „fiind el om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu bine în tambur, îl chemau agii la ospețe, pentru dzicături”. Dimitrie Cantemir, scriindu-și cărțile în limbi străine, a făcut cunoscută Țara Moldovei în Occident, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiind el om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu bine în tambur, îl chemau agii la ospețe, pentru dzicături”. Dimitrie Cantemir, scriindu-și cărțile în limbi străine, a făcut cunoscută Țara Moldovei în Occident, mai ales prin Descrierea Moldovei, căci la vremea aceea europenii încep să descopere Estul continentului, despre care aveau doar cunoștințe vagi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trunchiurilor de copac căzute în apă” . El demonstra că este bine informat, atunci când afirma că nu departe de Huși „se scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locul pe care e așezată o biserică”. Domnii moldoveni s-au declarat împotriva acestui privilegiu fiscal, însă nu puteau face nimic în acest sens. Când rușii au ocupat Hotinul (10 aprilie 1739-28 martie 1740) și când a murit și Mustafa Aga, exploatarea silitrei a încetat o perioadă de timp. Dregătorul turc aprecia cantitatea de silitră care se extrăgea ca fiind atât de mare, încât scutea Înalta Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu doă ambranșamente: de la Vaslui la Huși și de la Tecuci la Focșani; III. Direcția din Eși la Galați în lungul Siretului prin Roman, Bacău și Tecuci”. Am văzut că familia Kogălniceanu a deținut vii în zona Hușilor, pe care bătrânul agă (șef al poliției) Ilie Kogălniceanu le lăsa fiului său, Mihail, iar acesta le-a administrat, reușind să obțină chiar aprobare pentru înființarea unui târg pe moșia sa, Drânceni. Dragostea lui Mihail Kogălniceanu pentru orașul Huși este declarată deschis. Într-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Panu a avut urmări deosebite. Acuzat de nereguli și abuzuri produse în timpul alegerilor, a fost destituit din funcția de președinte al Tribunalului, arestat și dus la Galați. Anaforaua Sfatului Extraordinar din 7 august 1847 relata „neregulile” săvârșite la Fălciu de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile și sumețiile ce s-au pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către Hătmănia Moldovei, este relatată activitatea unionistă lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
412 din 11 august 1847, Ministerul de Interne cerea Hătmăniei arestarea lui Anastasie Panu: „Secretariatul de Stat, prin adresul cu nr. 1644, încredințând că prea înălțatul domn a încuviințat încheierea supusă de către Extraordinarul Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați, până la al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câteva zile înainte de Sf. Neculai. Mare chef între tinerii noștri de la Folticeni. Cei mai mulți primiserăm prin poștă, pe neașteptate, decrete de boierii de la caimacanul Vogoride. Eram căftăniți 4 fiecare după aprecierile binevoitoare ale luminăției-sale cu rangurile de căminari, comis, spătar, ban, agă etc. În dispozițiunea de spirit în care eram noi atunci, e lesne de înțeles ce haz am făcut de această mărinimie intenționată a caimacanului. Toți eram de părere la început să-i întoarcem imediat decretele, dar am amânat lucrul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prietinii mei din oraș. Îmi aduc aminte că atunci, cu ocaziunea acelui banchet, am scris eu însumi învitațiunile cu litere chirilice încălecate unele peste altele după moda veche, puind în fruntea fiecărei scrisori următoarea adresă: Onorat d-sale boierului... mare agă sau mare ban, sau mare spătar, după rangul fiecăruia; singura dată când am uzat de titlurile cu care Vogoride sperase să ne cumpere. Iar la masă, să dea Dumnezeu bine Numai râs și chef; și nici că se putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
roș pe cap și o cutie de văcsuit cizmele subsuoară. O idee!... Dacă aș chema pe fostul nostru suzeran să-mi văcsuiască cizmele, adecă ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. Bre, aga! Ia vin' încoace, îi zisei eu, făcându-i semn, nu cu mâna, ci cu piciorul. Mărturisesc că acest gest n-a fost lipsit de un pic de răutate intenționată, vroind oarecum să mă răzbun de timpurile pe când le văcsuiam noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]