2,641 matches
-
-i, eu nu voi reveni! De umbre fără vină vor adia din mine, Învăța să le-ngheți în iernile tăcerii! Ce sens ar mai avea să ațipească-n în tine? Crini de-amintiri îneacă-i în apele uitării! De-n agonii lăstunii, cu glas sfâșietor Te vor strigă prin maci cu dor necontenit, Le iartă rătăcirea și zbor întâmplător, Sunt amăgiri, iluzii și resturi din sfârșit. Referință Bibliografica: Sub arc de clipe mute / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUB ARC DE CLIPE MUTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379405_a_380734]
-
de vii pe la răscruci. N-ar mai flutură nici steagul ridicat în templul morții, Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barbă sorții. De s-ar pune bețe-n roate arogantei și trufiei, Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de
SPINI DE FOC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379404_a_380733]
-
colivie, Nici nu zboară, nici nu zace. În beție își alungă Și durerea și uitarea. Nu simte că doar la un pas Îl așteaptă alinarea. Ea-i acolo,stă de veghe, Cu inima îl cheamă-n șoapte, El își culcă agonia, Ea-i trează, noapte de noapte. Cine e acel bărbat Ce nu știe ce-i face bine? Privește-te înttr-o oglindă Și te vei găsi....pe tine! Referință Bibliografică: NATURĂ ȘI IUBIRE / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NATURĂ ŞI IUBIRE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379514_a_380843]
-
departe La urmărit tăcută-n gând... Îl păzea ca pe-o comoară Până l-a văzut crescănd... Ochii ei...două safire... Aruncau scântâi în noapte... Ochii lui...cerul și marea Receptau chemări și șoapte... S-au topit unul în altul... Agonie și păcat... Ea...va fi a lui poetă... El....va fi muză...și bărbat! LA MORMÂNTUL ANONIM La mormântul anonim Al unei inimi visătoare, Nu e nici un epitaf, Nu arde nici-o lumânare... Timpul nu-i cronometrat... Nici umbrele nu au
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
de vii pe la răscruci. N-ar mai flutura nici steagul ridicat în templul morții, Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barba sorții. De s-ar pune bețe-n roate aroganței și trufiei, Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de vii pe la răscruci. N-ar mai flutura nici steagul ridicat în templul morții,Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barba sorții.De s-ar pune bețe-n roate aroganței și trufiei,Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei.Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerateși ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte,Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpateUn popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate.Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme,Negustori de vieți să
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
plină de căldură și dragoste, coborâta fin din ceruri. Viața lui părea o joacă de copil, un curcubeu de mici aventuri și magii în lumea vastă a grădinii regelui. Într-o bună zi se simți abandonat de mână protectoare și agonia fu atât de mare încât dispăru din grădina regelui spre a se regăsi și a căuta echilibrul natural care îl ghidase pînă atunci. În mijlocul grădinii o fetiță cu mâini gingașe și pline de dragoste îl caută disperată. Toate cotloanele fură
CROITORUL de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379582_a_380911]
-
să zboare-n noapte În căutarea tinereții... Voi izbucni apoi din valuri Învăluită-n spumă... Și voi zbura spre înălțimi Să-mi fac din nori cunună... Stele, raze, curcubee... Să strâng într-un clondir.... Să servesc la "cina vieții" Al agoniei elixir..... Va arde totul împrejur, Ca lava în vulcan.... Și se va cerne-ncet uitarea Zi de zi și an de an! Referință Bibliografică: ALE VIETII VALURI / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august
ALE VIETII VALURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379609_a_380938]
-
petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși. Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ, Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim. Și crucea de rușine intrase în pământ, Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim. Ai plâns la vechea cruce, din margine
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
răsăriteni, dar nu mărturisitori întru Adevăr ca fundament experențial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca de Aur a Marelui Constantin-epocă deschizătoare a milenarismului constantinian, au netezit calea oponenților și detractorilor Augustului Împărat, cei drept toți apuseni, rămași în agonia fumigenă de spuză, dar însutit responsabili de discordia științifistă intenționat creată. Este cunoscut faptul că începând cu secolul al XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu toată ura lor
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
de repaos. Chiar Soarele se stinge și-adoarme în tăcere, Nu se mai odihnește din timpuri de geneză, Și-a săvârșit menirea-n mii de eoni și ere, Arzându-și existența în stare de asceză. Sunt obosite toate, aproape-n agonie De când Pământul geme, se vaită-n neștire, Căci inima-i atinsă, demult...nici nu mai știe..., De-o groaznică durere, din lipsă de iubire. Căci legile supreme au fost grav încălcate, Și ignorat, cu ști’nță, Atoatecreatorul, Civilizații moarte, căzute
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși. Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ, Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim. Și crucea de rușine intrase în pământ, Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim. Ai plâns la vechea cruce, din margine
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Un petic de uitare, o grea sinusoidăDe-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie.La casa părintească, imaginea te-apasă,Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși.Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă,Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși.Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ,Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim.Și crucea de rușine intrase în pământ,Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim.Ai plâns la vechea cruce, din margine
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
bată rar și funebru, a moarte. În casă cu etaj a maicii Fevronia Sarbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viață în a cincizecea noapte scursa de la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu. Suntem în 4 august, 1889. O agonie de douăzeci de ore punea capăt unei vieți de 39 de ani. O viață care fusese, cum însăși poeta o definea, „o complicare ciudată de întâmplări, de fericiri care nu m-au fericit”. Sticluța cu arsenic fusese golita repede, după
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
ca o substanță de curățat Jumătate din nefericirea ce ne-a contaminat. Este-o lecție dură ce EGO-ul nostru-l zdrobește Ne învață că umilința-i necesară când iubirea-nflorește Cine iubește nu pierde timpul cu frământări mărunte Chiar dacă Agonia și Extazul devin doar linii frânte. Când ești îndrăgostit bătălia începe Te lupți cu tine însuți fără a percepe Cât de măreață este recompensa care va urma Iar lacrimile de bucurie-ți vor copleși ființa. CONCLUZIE: Dragostea este substantiv de
LECȚIE DESPRE DRAGOSTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381348_a_382677]
-
suflet pustiit și sfărâmat. Cobor genuni de crudă-nsingurare Înspre adâncuri fără de final. Iubirea noastră spumegă și moare, Lăsându-și trupul pe al vieții val. M-agăț înverșunat de poezie, Ca de-un refugiu magic, nesperat, Dorind să-mi ușurez din agonie În acest chip, probabil, demodat. M-acuz că nu mai lupt cu ghimpii sorții, Că-s prada îndrăgită de furtuni Și am abandonat în fața porții Spre alte săptămâni și alte luni. Dar ce folos că timpul își urmează Rutina sa
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
despre care nu am învățat Căutăm iubirea sorbind iluziile cu mâinile goale Fumul din arșița inimii mistuite se-nalță-n rotocoale. Iubirea rupe cerul, împarte pamântu-n două Perlează ochii noștri cu boabe reci de rouă Te urcă în extaz, te-aruncă-n agonie Iubirea va fi stăpână și-n timpul ce-o să vie. Referință Bibliografică: PICĂTURI DE DRAGOSTE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PICĂTURI DE DRAGOSTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381345_a_382674]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > EXTAZUL ȘI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIȚE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ȘI NEGRU Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Suntem cu toții puțin ciudați. Și viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
se obișnuiască - vrând-nevrând - cu această idee, care îi va schimba radical viziunea asupra vieții fizice, cea din planul material. Noi am existat dintotdeauna (fiind parte din Divinitate) și - firește ! - vom exista pentru totdeauna. Punct. ( va urma ) Referință Bibliografică: EXTAZUL ȘI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIȚE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ȘI NEGRU / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
știu prea bine: tu ești vinovată / Că nu mai pot pe alta să iubesc.” Poetul pune în balanță toate fațetele iubirii, conștient de faptul că iubirea nu înseamnă doar dorință și dăruire, ci poate trece foarte ușor de la extaz la agonie și invers. Iubirea are partea ei de suferință, teama de a-l pierde foarte ușor pe cel iubit, îndoieli pasagere ce macină sufletul celui îndrăgostit. În acest context se schimbă retorica eului în versurile următoare: „Mă condamnam că nu pot
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
Remus.Copilul stă și așteaptă.Atât.Stă în așteptare, necerând cuiva ceva.Foarte multă lume trece pe lângă el, unii vin de la serviciu sau pur și simplu de la o plimbare, îi aruncă o uitătură scurtă, ... IX. MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ȘI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIȚE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ȘI NEGRU), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. MOTTO : „Suntem cu toții puțin ciudați. Și viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
ale vieții valoriîn ritm de funebră fanfară.Să uităm democratice drepturiCâștigate de noi într-o iarnă,Pierdute acum în negre abisuriCe mozaicuri de minciună ne toarnă.Să rupem prin forța iubirii... XXXI. SE CAUTĂ MESERIAȘI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ȘI SUFLETE NEFLAUȘATE ..., de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016. MOTTO : “Dragostea este cel mai frumos vis, dar și cel mai groaznic coșmar.” ( William Shakespeare ) Prodan Silviu: inginer miner, patruzeci și cinci de ani, un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
că Pilat ar fi pronunțat sentința cam la al șaselea ceas, iar răstignirea ar fi avut loc înainte de unu după amiază. De fapt, acesta este momentul în care cele trei Evanghelii sinoptice situează începutul unui fenomen extraordinar, întuneric, care însoțește agonia lui Iisus și care se prelungește până la trei după amiază, ora morții. Deasupra capului, pe cruce, este pusă o tăbliță care conține nucleul acuzației și sentinței, cu expresia „regele iudeilor”. Scena răstignirii este dată de cele patru Evanghelii, că Iisus
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
ei . Evanghelia lui Luca menționează un răspuns al lui Iisus la răstignirea Lui. E vorba de o scurtă rugăciune în care cere ca aceia care-L crucifică să fie iertați: „Părinte iartă-le lor, că nu știu ce fac” (Luca 23, 34). Agonia lui Iisus a fost destul de scurtă, încât Pilat a fost surprins (Marcu 15, 44). După cel puțin doua ore de la răstignire, Iisus moare pe cruce, pe la aproximativ ora trei după-masa. Evanghelia după Marcu (15, 37) și cea după Ioan (27
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
și chinuri, începute odată cu arestarea la Gehtimani în noaptea de joi spre vineri, culminând cu răstignirea, pe Golgota. În cele din urmă, cu trupul și duhul distruse de ostilitatea umană și de tăcerea divină, Iisus moare. De obicei, la romani, agonia crucificării se prelungește ore, poate chiar zile. După moarte, cadavrele erau lăsate în voia vulturilor și a păsărilor. Paznicii aveau grijă ca nici rudele, nici prietenii, să nu vină să le ia de pe cruce trupul, lăsând trupurile neînmormântate, condamnaților le
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]