3,907 matches
-
intereselor și nevoilor alegătorilor din Județul Bihor și de lider politic al Ardealului, Lapedatu s-a ocupat cu consecvență și responsabilitate de gestionarea problemelor ce priveau Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
urbanizate, comparativ numărul redus de unități administrativ-teritoriale, dar cu suprafețe mari, de pe întinderile deșertice interioare. Evoluția generală descendentă a ruralismului se datorează acțiunii cumulate a mai multor factori, între care repartiția inegală a fondului funciar agricolși rezultatelor mediocre ale reformelor agrare întreprinse,scăderea ponderii nomazilor ca urmare a sedentarizării pe lângă marile orașe, starea de insecuritate datorată clivajelor socio-confesionale și tensiunilor intercomunitare. Repartiția inegală a fondului funciar agrar a fost una din principalele racile care a grevat dezvoltarea și modernizarea vieții socio
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
multor factori, între care repartiția inegală a fondului funciar agricolși rezultatelor mediocre ale reformelor agrare întreprinse,scăderea ponderii nomazilor ca urmare a sedentarizării pe lângă marile orașe, starea de insecuritate datorată clivajelor socio-confesionale și tensiunilor intercomunitare. Repartiția inegală a fondului funciar agrar a fost una din principalele racile care a grevat dezvoltarea și modernizarea vieții socio economice rurale în secolele XIX - XX, determinând totodată menținerea ruralismului la cote ridicate (peste două treimi) până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Condiția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a doua parte a secolului al XX-lea, raporturile rural/urban s-au modificat semnificativ și rapid în favoarea domeniului urban, în special în statele în care noile regimuri instalate au îmbrățișat ideologia stângii naționalismului arab. Totuși, în aceste state reformele agrare derulate după 1950 și-au demonstrat rapid limitele efectelor preconizate de autorități. Ele au urmărit în principal obiective politico-ideologice, respectiv de desființare a aristocrației funciare și de creare a unei păturisociale de agricultori colectivizați atașați noilor regimuri,succesele lor economice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
un platou etajat, cu platforma arabică din Hadramauth. Evoluția spațiului agro-rural egiptean poate fi considerată un clișeu standardizat al fenomenului rural din lumea arabă. Este o mostră a ceea ce s-ar putea numi imobilismul agrarși eșecul parțial al demersurilor reformatoare agrare de factură nasseriană, care, în loc de așteptata revigorare economică, au creat contraste socio spațiale frapante. Astfel, a fost exacerbat modelul spațial forjat pe principiul teritoriului ce gravitează în jurul capitalei (“Cairo este Egiptul”), înconjurată de spații periferice de ruralitate deșertică. Contrastul constă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pastorală desfășurată pe coordonatele transhumanței sau nomadismului patoral ori legată de existența oazelor și puținelor cursuri de apă din deșert. De altfel, o parte din aceste trăsături sunt valabile și astăzi, într-o măsură atenuată, în spațiul agro-rural arabofon. Reformele agrare efectuate în anii ’50, ’60, ’70 în statele în care au ajuns la putere regimuri radical naționaliste (Siria, Irak, Egipt, Algeria), nu au reușit să amelioreze situația economică dramatică din economiile agricole ale acestor țări, determinând în deceniile care au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
subvenționate) și nu la producător, a creat o spirală a dependenței de importurile agricole. Degradarea patrimoniului funciar datorită eroziunii solurilor, despăduririlor și suprapășunatului în stepele semideșertice, constituie de asemenea amenințări la adresa unui cadru natural și așa fragil, accelerând restrângerea spațiului agrar oricum insuficient. Urbanizarea și industrializarea contribuie și ele la reducerea alarmantă a domeniului agricol. Astfel, în Egipt aceste fenomene “au înghițit” în 20 de ani o suprafață echivalentă cu 2/3 din suprafața câștigată pentru agricultură după terminarea barajului de la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
2/3 din suprafața câștigată pentru agricultură după terminarea barajului de la Asswan; în Siria urbanizarea tinde să smulgă circuitului agricol întreaga depresiune Ghouta, iar în Algeria mii de hectare irigate au fost sustrase agriculturii. De altfel, puținele extinderi ale spațiului agrar sunt realizate în special în beneficiul agriculturii cerealiere neirigate de slab randament, în timp ce marile restrângeri spațial-agrare au loc în detrimentul arealelor irigate. O altă caracteristică în peisajul agricol arab este devalorizarea lumii agrare și pierderea mâinii de lucru, în contextul exodului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sustrase agriculturii. De altfel, puținele extinderi ale spațiului agrar sunt realizate în special în beneficiul agriculturii cerealiere neirigate de slab randament, în timp ce marile restrângeri spațial-agrare au loc în detrimentul arealelor irigate. O altă caracteristică în peisajul agricol arab este devalorizarea lumii agrare și pierderea mâinii de lucru, în contextul exodului rural masiv, îndreptat către economiile urbane și spre exterior. Criza spațiului agricol, dată de toți acești factori, este de fapt reflexul unei crize a societăților arabe traversate de profunde și brutale transformări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
arabe traversate de profunde și brutale transformări, generate în principal de emergența economiilor petroliere. b. Crearea spațiului industrial după 1950 a fost consecința descoperirii și valorificării resurselor petroliere, ce a reprezentat pentru lumea arabă piatra de hotar a depășirii condiției agrare. Apariția tardivă a fenomenului industrial în spațiul arabofon a determinat adaptarea și actualizarea structurilor nou create la realitățile economico-geografice ale momentului apariției, fără a mai trece prin toate fazele de evoluție industrială pe care le-au cunoscut regiunile de veche
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală “Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
intereselor și nevoilor alegătorilor din Județul Bihor și de lider politic al Ardealului, Lapedatu s-a ocupat cu consecvență și responsabilitate de gestionarea problemelor ce priveau Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. În noiembrie, la deschiderea Adunării, Cuza anunța în mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul vacanțelor parlamentare, decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei. Masele populare de la orașe și sate legau de obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
care il cartografiază minuțios în povestirile lui, pentru a-l popula ulterior cu tipologiile cele mai diverse. Problema de esență a lumii construite de scriitor rămîne "mișcarea" omului dinspre o istorie către alta. America obsoletă, a vechilor puritani, cu comunități agrare și o subtil închegată vocație a ruralității, dispare, treptat, sub presiunea inexorabilă a revoluției industriale. Viața se mută de la ferma patriarhală în suburbia inovatoare simbol absolut al triumfului magalopolisului peste Ocean. Existențele indivizilor își pierd dimensiunea genuină și par tot
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
inalterabilă în raport cu membrul individual"214. Ideologia comunistă preia modelul sovietic, prima măsură adoptată fiind "planificarea economiei, elaborându-se așa-numitele planuri cincinale. Strategia planificării economiei avea la bază viziunea economiei naționale ca o corporație unică și trecerea de la economia preponderent agrară la economia preponderent industrială. Industrializarea a implicat strămutarea la oraș a unui segment important al populației rurale, un efort de urbanizare, simultan cu creșterea nivelului de școlarizare și de pregătire profesională"215. Totuși, "perioada anilor '50 a fost marcată, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de starea sănătății sale. În cursul aceluiași an, până în iulie 1853, mai activa încă în calitate de redactor responsabil, alături de Leon Filipescu, la publicația mensuală "Săteanul" (adaos la "Buletinul oficial al Moldovei")1, dezvăluind sau reconfirmând afinități pentru cercetarea și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie rurală. Ca dovadă în acest sens, poate fi amintit și documentatul său articol consacrat albinăritului și publicat în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
etnocentrică a unei dezvoltări liniare, ulterior criticată, dar care are reale virtuți descriptive, ceea ce ne face să o prezentăm. Iată care sînt cele cinci etape plus încă una actuală: a) societatea tradițională. Este un regim al subzistenței și al economiei agrare (naturale); b) reunirea condițiilor prealabile. O serie de transformări operate pregătesc etapa următoare, decisivă pentru dezvoltare. Aceste transformări sînt: configurarea unui stat-națiune, apariția unei culturi științifice, avîntul comerțului, al sistemelor și instrumentelor bancare și mai ales revoluția agricolă; c) demarajul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dominați de un schimb exterior defavorabil și spoliator"1. Folosind drept criterii de bază în analiză productivitatea sectorială a muncii și polemizînd cu Ricardo, Manoilescu sesizează o superioritate netă a industriei față de agricultură, deci a țărilor industrializate față de cele predominant agrare, comerțul internațional avînd loc în favoarea celor dintîi printr-un schimb de neechivalențe. În speță, Europa de Vest spune autorul vinde mărfurile sale industriale create de un muncitor pe produsele agricole a zece lucrători din Europa de Est. Or, un astfel de schimb înseamnă exploatare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
modele opuse "înțeleptului" care contemplă lumea. Simțul practic împletit cu dorința de a trăi luptând cu necunoscutul a stat mereu pe primul plan în Vest. Țările Române, tot mai dependente politic de Orient după 1453, cu o structură socială preponderent agrară, obligate la biruri grele către Poartă, cu puține excedente pentru export în afara Imperiului, au avut o lungă epocă a curtenilor marilor boieri și a domnitorilor angajați în lupte pentru tronuri, după lunga și stabila domnie a lui Ștefan cel Mare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aceluiași alfabet chirilic de origine bizantină. Conducătorii sovietici nu au dat curs dorinței, ținând seama atât de interesele sistemului mondial socialist, cât și de alte relații internaționale. În politica economică Bulgaria a acceptat statutul de țară socialistă cu profiluri preponderent agrare. A ajuns să obțină rezultate valoroase în prelucrarea unor produse vegetale, cum sunt trandafirii sau tutunul. Cu obiectivul "dezvoltării multilaterale", România nu numai că a neglijat tradiția sa de "grânar al Europei", dar nu s-a hotărât nici după 1989
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
multe "orașe-erou" în decembrie 1989. Fiecare schimbare care a urmat avea elemente "democratice" amestecate cu cele "anarhice" sau europenism și naționalism temperat, sincronism și protocronism controlat. Ca și la începutul secolului, prima măsură luată de noii guvernanți a fost reforma agrară, nedefinitivată nici astăzi. Cum am mai spus, agricultura rămâne cea mai veche mare invenție umană. Ea se păstrează și în formele moderne, mașinizate și chimizate ale ei. Dar foștii țărani cooperatori le-au distrus fără milă acolo unde au rămas
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]