5,707 matches
-
pentru ca diversele comodități, automatizări și scutiri de efort și de risc pe care ni le oferă tehnica să nu ne slăbească acest sentiment; în lipsa lui ar putea să reapară (sau mai exact să rămână fără contrapondere), în plină euforie cibernetică, agresivitatea irațională a bestiei care doarme în om, dar de murit nu sunt până acum semne că ar muri de tot: non omnis moriar - poate spune și Caliban, nu numai Horațiu. Sentimentul agonal implică, firește, noțiunea de adversitate. Mulți idealiști și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
avoir sa raison d’être, la critique doit être partiale, passionnée, politique, c’est-à-dire faite à un point de vue exclusif, mais un point de vue qui ouvre le plus d’horizons”. Și G. Călinescu vorbește nu o dată de necesara agresivitate a criticii. Critica cea mai „olimpiană” (noțiune utopică în fond) și cea care se ocupă numai cu studiul valorilor clasice și consacrate, încă trebuie să fie aptă de polemică, așa cum cel mai pașnic om trebuie să poată Ia nevoie face
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor 92 Tinerețe, maturitate, bătrânețe 94 Virtute - viciu 95 Voință - pasivitate, blazare 99 PARTEA A DOUA Reflecții personale privind psihologia omului și existența sa (Tiberiu Rudică) 101
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre noi are câte ceva de Îndreptat.) „Soarta unei glume depinde de urechea care o aude, nu de limba care o spune.” (W. Shakespeare) Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitatetc " Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate" Un om mânios călărește un cal nărăvaș. Pentru că cel care și-a ieșit din fire nu se mai conduce, Într-adevăr, ci este condus. Vorbirea comună surprinde foarte bine imprevizibilitatea celui stăpânit de furie, atunci când spune: „E periculos ca un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acele „valori” ale civilizației capitaliste de consum care fac din el un mic-burghez incapabil să aplice acele valori în viața practică; b) prin urmare, ori acceptă dezvoltarea, ori PCI-ul și pe al său tout va bien; c) frustrarea și agresivitatea ce derivă din aceasta ar putea să-l facă să accepte „chiar și” cuvintele de ordine revoluționare ale mișcărilor Lotta Continua și Potere Operario 1, pentru că el a ajuns la acel nivel de rea-voință și de vulgaritate care îi permit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mea îndârjită pentru a realiza acele reforme pe care ea le consideră acum necesare (și pentru care nu poate să găsească „ideologi” printre oamenii săi tradiționali). Tocmai această toleranță a puterii - în cadrul căreia oponentul poate să se comporte cu atâta agresivitate nobilă și tulburată - trebuie analizată și demascată. Tocmai ea este, în ultimă instanță, rațiunea unei serii de confuzii și de erori de optică (morală, ideologică, politică). De exemplu: toți deținuții sunt „buni”, sunt „de-ai noștri”. Lupta lor pentru reforme
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
domină limba lui Sciortino, inclusiv în calitate de romancier, este tăcerea Mafiei. O cultură bazată pe regele Arthur și Teatrul de Păpuși (în materie de mitografie), dar care însă nu se socotește „inferioară” imensei culturi a Statului; dimpotrivă, se prezintă cu o agresivitate violentă drept o cultură alternativă și concurentă. Tăcerea este însă pe cât de elocventă, pe atât de ambiguă. Elocvența (tăcerii) și ambiguitatea caracterizează romanul lui Sciortino. Elocvența este carolingiană în străfundul său, dar este umanistă, de-a dreptul iluministă, în stratul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Deoarece este adevăratul fascism din care se trage apoi antifascismul manierist: inutil, ipocrit, în linii mari, plăcut regimului. L’Europeo, 26 decembrie 1974 Hotărârea pripită a țapului ispășitortc "Hotărârea pripită a Țapului ispășitor" Insist. Casalegno 1 se comportă exact cu agresivitatea inconștientă a unui răufăcător sau a unei curve. Explic și de ce. El afirmă de la început că ideile mele sunt confuze. Apoi îmi atribuie o serie de contradicții confuze, născute însă din capul lui. De exemplu: întâi afirmă că „am evitat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar o teorie comprehensivă/tranzacțională despre rolul agresivității și al emoțiilor în contextul muncii și în procesul S.O.: cum și de ce agresivitatea (operaționalizată ca posibil stresor psihosocial - mobbing - sau ca factor de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar o teorie comprehensivă/tranzacțională despre rolul agresivității și al emoțiilor în contextul muncii și în procesul S.O.: cum și de ce agresivitatea (operaționalizată ca posibil stresor psihosocial - mobbing - sau ca factor de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sunt nedorite de victimă, care pot fi realizate deliberat sau nu, dar care produc umilință, jignire, disconfort, care pot interfera cu îndeplinirea muncii și/sau pot cauza un mediu neplăcut la locul de muncă. Karin Osterman descrie mobbing-ul ca fiind agresivitate indirectă, înțeleasă ca agresivitate intermediată prin manipulare socială. Ea nu trebuie confundată cu agresivitatea transferată, de exemplu trântirea ușilor, izbirea pumnului în masă etc., aceste acte nefiind deloc indirecte, ci numai deplasate la nivelul altor ținte decât subiectul. Elementul definitoriu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care pot fi realizate deliberat sau nu, dar care produc umilință, jignire, disconfort, care pot interfera cu îndeplinirea muncii și/sau pot cauza un mediu neplăcut la locul de muncă. Karin Osterman descrie mobbing-ul ca fiind agresivitate indirectă, înțeleasă ca agresivitate intermediată prin manipulare socială. Ea nu trebuie confundată cu agresivitatea transferată, de exemplu trântirea ușilor, izbirea pumnului în masă etc., aceste acte nefiind deloc indirecte, ci numai deplasate la nivelul altor ținte decât subiectul. Elementul definitoriu rezidă în faptul că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
umilință, jignire, disconfort, care pot interfera cu îndeplinirea muncii și/sau pot cauza un mediu neplăcut la locul de muncă. Karin Osterman descrie mobbing-ul ca fiind agresivitate indirectă, înțeleasă ca agresivitate intermediată prin manipulare socială. Ea nu trebuie confundată cu agresivitatea transferată, de exemplu trântirea ușilor, izbirea pumnului în masă etc., aceste acte nefiind deloc indirecte, ci numai deplasate la nivelul altor ținte decât subiectul. Elementul definitoriu rezidă în faptul că „acest tip de comportament ostil este realizat de obicei pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și trata cât mai timpuriu violența psihologică de la locul de muncă: adaptarea/completarea politicii de companie: angajații, sub coordonarea managerului, pot fi implicați și solicitați să participe la conceperea politicii formale sau informale a companiei vizavi de orice formă de agresivitate manifestată la locul de muncă. Este important ca această politică să fie formulată în termenii unor comportamente permise/interzise delimitate clar, fără echivoc; implicarea managementului pe direcția prevenirii mobbing-ului: conduita managerilor are un impact extrem de puternic asupra comportamentului angajaților, deși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
status social egal de a-și domina partenerii de interacțiune sau grupul de apartenență și de a-și impune cu orice preț propriile puncte de vedere, absența unei comunicări deschise, existența unui climat de neînțelegere, percepții și interpretări greșite, competiția, agresivitatea etc. În ceea ce privește competiția, multă vreme a existat opinia potrivit căreia aceasta ar constitui o modalitate de stimulare a productivității angajaților, de sporire a implicării în sarcină. Cercetările realizate pe această temă au demonstrat însă faptul că deși rolul competiției este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalității acestora. Dovezi empirice în acest sens au fost obținute în câteva studii celebre. De exemplu, la Fels Institute, Kagan și Moss (1962) au studiat la un eșantion de 89 de indivizi de ambele sexe stabilitatea unor trăsături precum dependența, agresivitatea și perseverența, în baza unor observații înregistrate începând cu primul an de viață și mergând până la vârsta de 20 de ani. Datele raportate de aceștia au dovedit o bună stabilitate temporală pentru trăsăturile de interes. Într-o altă cercetare longitudinală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalității se modifică suficient de mult, ca urmare a trecerii acesteia prin diverse stadii de dezvoltare, fapt pentru care măsurările comportamentale fenotipic-identice la intervale foarte mari de timp sunt extrem de greu de replicat. De pildă, Olweus (1979) arăta că în ceea ce privește agresivitatea pe care un copil o manifestă față de altul, la nivel fenotipic, prin comportamentul de distrugere a jucăriilor acestuia, ar fi o absurditate să mai încercăm să o mai măsurăm după o perioadă de 25 de ani, când copilul ar deveni
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
manifestă față de altul, la nivel fenotipic, prin comportamentul de distrugere a jucăriilor acestuia, ar fi o absurditate să mai încercăm să o mai măsurăm după o perioadă de 25 de ani, când copilul ar deveni o persoană matură, a cărei agresivitate cu siguranță n-ar mai lua aceeași formă de expresie fenotipică. Ca urmare a criticilor și insatisfacțiilor frecvente, ocazionate de cercetarea stabilității caracteristicilor fenotipice de personalitate, unii autori (Eysenck, 1990; Saklofske & Eysenck, 2004) s-au concentrat pe aspectele genotipice în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o grupare religioasă constituită ca mișcare de protest sau în urma separării de o comunitate religioasă mai mare. Sectarismul este aproape comun fiecărei comunități (David, 1997, p. 21). Se vorbește chiar de „inevitabilitatea sectelor” (David, 1997), de amploarea, avalanșa sau chiar agresivitatea fenomenului (Achimescu, 2002, p. 8). Astfel că s-a declanșat o adevărată „explozie religioasă și pseudoreligioasă” (Achimescu, 2002). Schimbările regimului politic au permis ca, pe fondul unei stări generale de vid religios, să apară o nouă „ofertă religioasă”, abundentă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru ceilalți, umilință și acceptarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în formele ei cele mai banale, făpturile insignifiante cu porniri primare ori cu agresivitate calculată și mai ales cu tabieturi, rutină, stereotipii domestice caracterizează o lume măruntă, vădit grijulie în a-și conserva mărginirea și imobilismul. Ca într-un album de epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul crepuscular, vetust, trasat în tușe migăloase, precise
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
Caragiale sau Gib I. Mihăescu. Freudismul și psihanaliza însoțesc analiza psihismului creator, cu dese raportări la complexele Oedip și Electra și la fenomene ca isteria, anxietatea, paranoia sau complexele de inferioritate, culpabilitate și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui Alfred Adler privind lupta dintre eu și supra-eu sau prin cele ale lui Freud despre sexualitatea infantilă, fenomenele de introversiune și extroversiune, cu adaptarea activă sau pasivă la lume. Instinctele vieții și ale morții, mecanismul
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
printr-un montaj impasibil de fapte, prin succinte notații de atmosferă, prin replici anodine, tensiunea unor situații, întâmplări sau stări obișnuite, dar importante în ordinea umanului. Confesiunea soldatului din nuvela Vinovații (volumul Stația de salvare, 1975), punctată de accentele unei agresivități deturnate, relevă, de fapt, adâncul derutant al unei sensibilități rănite, într-o lume în care valorile sunt destrămate. Tot așa, personajul în jurul căruia se coagulează acțiunea romanului Sărbătoare legală (1990), întrupează stingerea unui mod de a fi, acela al lumii
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
civil care să Îi vizeze pe toți francezii ar fi fost suficient. Însă pentru burghezii cu proprietăți la țară a căror poziție, ca și cea a vecinilor lor nobili, fusese amenințată de Revoluție, de Marea Teroare și, În general, de agresivitatea țărănimii devenite mai Îndrăzneață și autonomă, părea necesară adoptarea unui cod rural explicit care să le garanteze siguranța. În cele din urmă, nici un cod rural postrevoluționar nu a putut fi impus, nici chiar În perioada În care se adoptau coduri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a convenției de armistițiu și a altor procese 110. Din acest punct de vedere, ei au fost atacați mai vehement decât liberalii, care s-au menținut, de altfel, în mod constant pe o poziție ostilă față de exproprierea marilor proprietăți private. Agresivitatea limbajului viza în mod deliberat compromiterea în fața opiniei publice a partidelor de opoziție și pregătirea terenului pentru întemnițarea liderilor lor. Un asemenea obiectiv rezultă din expunerile făcute de mulți dintre fruntașii partidului comunist. Așa, de pildă, în ședința consiliului Frontului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]