3,926 matches
-
care să apeleze în cazul în care sunt supuse unei agresiuni. Chiar dacă nici un stat care își propune să supraviețuiască într-o lume anarhică nu-și permite să-și conceapă întreaga politică de securitate bazându-se pe solidaritatea celorlați, nici potențialii agresori, cu excepția actorilor majori, nu-și permit în mod rațional să se confrunte cu uriașa putere a restului lumii. Securitatea colectivă este o promisiune - și, de regulă, promisiunile se respectă. Radu-Sebastian Ungureanu Regimuri de securitate Ca aranjamente de securitate, balanța de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că circumstanțele se pot schimba surprinzător de repede. Comparația cu securitatea colectivă este pierdută de regim mai ales pe tărâmul moralității. Un stat care nu participă la un regim de securitate sau îi încalcă regulile nu poate fi transformat în „agresor”, chiar dacă în urma (in)acțiunii sale a căpătat o putere mai mare comparativ cu ceilalți, care devin astfel mai vulnerabili. Mecanismele acțiunii colective propun o instanță morală (comunitatea internațională) căreia victima să-i ceară ajutorul - sau chiar instituționalizată (și Liga Națiunilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dar altfel potențată: regimurile au aplicabilitate în general la nivel regional, pe când principiile securității colective au vocație universală, aplicându-se întregului sistem. Temporal, evoluția regimurilor - acorduri de voință pe o problematică schimbătoare - este incertă. Principiile capătă forță datorită stabilității: un agresor va fi privit ca atare o lungă perioadă după momentul acțiunii, fiind nevoit să suporte consecințele mulți ani, chiar decenii, după ce și-a manifestat forța împotriva altuia. Cazul CSCE/OSCE Un caz special de aranjament instituțional - care, la limită, poate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la debutul lor teatral. Cele patru texte selectate tratau sub diferite unghiuri și în modalități diverse problemele violenței cotidiene în familia românească: atât la oraș, cât și în mediul rural, având ca protagoniști bărbați, femei, copii, bătrâni în ipostaze de agresori sau victime. Printre personajele textelor dramatice își făceau loc polițiști și medici ca reprezentanți ai unor instituții ale statului. Ocupațiile personajelor mergeau de la cerșetor la cioban, casnică, vânzătoare, mecanic auto și întreprinzător. Desigur, un eșantion redus, la scară mică, dar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
căutat să argumenteze ideea că Poliția Română este pe cale de a se raporta în modalități noi, mai umane, la actele de violență sau de agresiune în cadrul familiei. De la mai buna pregătire în domenii noi cum ar fi psihologia victimelor și agresorilor domestici, la atragerea în rândul cadrelor a unor ofițeri femei, mai sensibile și mai capabile să comunice cu victimele agresiunii și până la cooperarea cu organizațiile neguvernamentale și cu comunitatea, se creează treptat premise pentru o intervenție mai eficientă a polițistului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În judecarea și evaluarea propriilor fapte.) „Dacă n-am avea defecte nu ne-ar face atâta plăcere să le observăm pe ale celorlalți.” (La Rochefoucauld) Este mult mai costisitoare răzbunarea, decât uitarea ei. (Pentru că răzbunarea Întețește ura, făcându-l pe agresor să se simtă obligat să răspundă printr-un act de ostilitate și mai mare.) „Cel mai strălucit merit e să poți să faci rău și să nu vrei.” (Publilius Syrus) Cel mai bun prieten al tău ești tu Însuți. (Dintre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
serie de consecințe negative în plan personal și profesional; caracterul nejustificat: victima nu alimentează atacurile în nici un fel și nu a oferit nici un motiv viabil care să le explice sau să le motiveze; intenția de a face rău a autorului: agresorul urmărește să provoace disconfort, să cauzeze pierderi sau dificultăți victimei; dezechilibrul relației de putere și imposibilitatea de a se apăra a victimei. 2.3. Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
victimei. 2.3. Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu o multitudine de alte informații și clarificări. Extinderea lotului de subiecți ca număr, grupe de vârstă și categorii socioprofesionale ar putea rafina rezultatele noastre. În plus, ar fi extrem de interesant de urmărit rolul jucat de inteligența emoțională în comportamentul agresorilor. Studiul martorilor la hărțuirea psihologică ar putea fi și el în măsură să aducă informații noi de mare valoare și mai ales să crească gradul de obiectivitate al datelor recoltate. 6. Ce se poate face împotriva mobbing-ului În lumina celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a putut sustrage contactelor indirecte sau directe. Unele dintre ele previzibile, altele imprevizibile, „Întîlnirile” dintre PMR/ PCR și BOR au reprezentat ciocnirile dintre două centre de putere cu urmări neașteptate, implicînd semnificații mai largi și redefiniri periodice ale rolurilor de agresor și de victimă. Ar putea părea bizar că am vorbit despre două centre de putere, cînd de fapt este aproape unanim acceptată existența unuia singur: partidul comunist. În realitate Însă, ne confruntăm cu o pluralitate de centre de putere care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acuzată o persoană care făcea parte din anturajul patriarhului. În acest fel răzbunarea este considerată Îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de prost-gust poartă totuși un mesaj destul de limpede: frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe lingușeală și cîștigarea favorurilor. PÎnă acum se vorbea despre partidul comunist ca agresor al BOR. Dar, pentru că partidul nu putea fi un agresor perfect, ne Întrebăm care ar putea fi raportul Între represiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
această comedie de prost-gust poartă totuși un mesaj destul de limpede: frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe lingușeală și cîștigarea favorurilor. PÎnă acum se vorbea despre partidul comunist ca agresor al BOR. Dar, pentru că partidul nu putea fi un agresor perfect, ne Întrebăm care ar putea fi raportul Între represiune și adeziune. CÎt de mult a fost agresată BOR sau cît de mult a aderat BOR la convingerile PCR? Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe lingușeală și cîștigarea favorurilor. PÎnă acum se vorbea despre partidul comunist ca agresor al BOR. Dar, pentru că partidul nu putea fi un agresor perfect, ne Întrebăm care ar putea fi raportul Între represiune și adeziune. CÎt de mult a fost agresată BOR sau cît de mult a aderat BOR la convingerile PCR? Probabil că cei doi termeni ai raportului se schimbă destul de des
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că dosarele ei nu merită a fi consultate decît În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se Împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
de ajutor, flexibilitatea trebuie s) însemne c), acolo unde unul sau mai multe state le ameninț) pe celelalte, unele state se vor al)tură uneia dintre p)rți, sau o vor abandona pe cealalt), în vederea înclin)rii balanței împotriva potențialilor agresori. Vechiul sistem al balanței de putere nu pare, în acest punct, a inspira încredere, așa cum este și cazul noului sistem de securitate colectiv) al Ligii și al Națiunilor Unite. Oricare dintre sisteme depinde, pentru menținerea și funcționarea să, de neutralitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unui atac asupra României. Temerea lui Kalnoky era provocată de faptul că, sesizând reținerea Germaniei de a se implica mai mult, Brătianu să nu se retragă, nemaigăsind la fel de atractivă alianța cu dubla monarhie. În privința menționării exprese a Rusiei ca posibil agresor, aceasta a fost scoasă în contra partidă cu asumarea de către România a obligației de a interveni în ajutorul aliatului său doar în cazul unui atac de la răsărit. În esență, tratatul rămânea același pentru că, indiferent de formula utilizată, tot despre un posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Probabil este un compromis istoric Între cele două, după școlile de gândire ale intelectualilor care susțin aceste poziții. Totuși, după dezvoltarea studiilor coloniale și a celor despre imaginar este dificil ca „victimei” culturale să i se restituie integral inocența, iar „agresorului” cultural european să i se citească actul de acuzare al civilizării ca joc al ierarhiilor de putere. „Europenizarea” secolului al XIX-lea este continuată azi de o „orientalizare” a Europei. Pe un alt plan, „americanizarea” semnalată la sfârșitul secolului al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
externe. Primul tip se referă la atacurile dintre triburi (clanuri) vecine care vorbesc aceeași limbă. În acest caz, este important ca băieții, chiar căsătorindu-se, să fie păstrați în familia consangvină, pentru a putea fi gata oricând de luptă cuvecinii agresori în apărarea grupului domestic și a bunurilor sale. Cuplul nou format se va stabili deci la rezidența mirelui. Dacă războiul este extern, el se duce mai la distanță, bărbații se deplasează din gospodărie, administrarea acesteia rămânând în grija femeilor. Important
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
provoacă rău tot familiei (soției) în cauză, lipsind-o de cel ce aduce bani în casă. Situația este tipică la noi pentru familiile de rromi); polițiștii fiind de regulă bărbați, deliberat sau nu, au tendința de a fraterniza cu soțul agresor. Pe zi ce trece însă, opinia publică și oficialitățile sunt tot mai sensibile și active în ceea ce privește violența domestică. Se recurge din ce în ce mai eficient laconjuncția dintre coerciție asupra agresorului și încercarea de a media conflictul, polițiștii, procurorii și judecătorul conlucrând cu asistenții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de regulă bărbați, deliberat sau nu, au tendința de a fraterniza cu soțul agresor. Pe zi ce trece însă, opinia publică și oficialitățile sunt tot mai sensibile și active în ceea ce privește violența domestică. Se recurge din ce în ce mai eficient laconjuncția dintre coerciție asupra agresorului și încercarea de a media conflictul, polițiștii, procurorii și judecătorul conlucrând cu asistenții sociali, psihologii, sociologii și antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțin de către ceilalți membri ai familiei, ei căzând victime vecinilor, antrenorilor și altor persoane cu autoritate din exterior (un studiu recent efectuat în SUA i-a vizat pe unii preoți). Deși anumite trăsături de personalitate par să fie caracteristice părintelui agresor sexual (timiditate, inabilități de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa 129 4.3. Strategii cognitive și de învățare 131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât de repede și precis încorporează copiii recompensele și pedepsele observate la alții în propriile atitudini și comportamente: atunci când ei au văzut că cel care a bătut o păpușă a fost gratulat, au imitat și ei violența; în schimb, atunci când „agresorul” a fost admonestat, comportamentul violent a fost practicat în mult mai mică măsură. În zilele noastre, o sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât cetățenilor de rând (Iluț, 1995b). 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]