122,471 matches
-
1934-1936, în doctrina statului țărănesc, care n-a avut ecou și nici influență. În schimb, N. Iorga reanimă sămănătorismul, (numit neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor să facă numai ceea ce au pomenit din vechime: agricultură. Repet, de n-ar fi fost liberalii și liberalismul, care au dat curs necesității evoluării pe calea capitalist-industrială, populismul antebelic ar fi făcut mult rău. Așa a rămas numai ca un curent de idei în epocă (diversificat, totuși, ca mai
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Americanul, id est "apuseanul la limită", a împins o asemenea etică la absurd. Am putea deci să ne întrebăm - în lumina acestei concepții, unde arbitrarul divin, iar nu raționalitatea umană e hotărîtoare - dacă modernismul și industrializarea (sau pur și simplu "agricultura intensivă") vor fi vreodată acasă la noi. Dar acestea nu sînt decît consecințe, pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît a raționalității". Ce "actualizare" a României ar fi cu putință fără "modernism", "industrializare", "agricultură intensivă"? Cum am putea ieși altminteri din "România patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică la o concepție arhaică
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
prin abuz și prin șantaj, tînărul rege Mihai I este constrîns să abdice și să părăsescă țara. Odată dispărut și ultimul garant al vechiului sistem democratic, comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări prin închisori și prin lagăre de muncă. Chiar și în această perioadă dramatică, o
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
de elitele ei abia formate, trimiterea în lagăre de muncă și la canal a cvasitotalității intelectualilor, ofițerilor de carieră, a oamenilor de știință și de cultură, dacă în plan economic și administrativ au loc naționalizările, începînd cu 1948 și colectivizarea agriculturii, începînd cu anul 1949, în planul cultural propriu-zis începe o luptă acerbă contra valorilor ,,burgheze și imperialiste". Reluînd practicile experimentate deja de revoluția franceză de la 1789 și desăvîrșite cu o furie paroxistică de revoluția bolșevică din Rusia, ,,revoluția,, comunistă din
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
din București (și de la Palat) din 21-24 august 1944. Multe detalii nu erau cunoscute. Totul e precis, concret, ca într-un bun film documentar. Cel de al doilea sînt relatările Dorinei Potârcă, soția lui Virgil Potârcă, subsecretar de stat la Agricultură (1928-1930) în guvernul PNȚ, legate de avatarurile lotului soțiilor de demnitari arestate în 1952 prin închisorile și lagărele de la Ghencea, Popești-Leordeni, Pipera și Dumbrăveni. Sînt amintite Măriuca Vulcănescu, fiica lui Mircea Vulcănescu, Margareta Samsonovici, soția generalului, și fiica ei, Lucica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
aici, sistemul planificării, adăugîndu-se precizarea că "URSS a secătuit România, luînd o pradă de război estimată la un miliard și trei sferturi, transportarea în contul reparațiilor de război și exploatarea companiilor cu capital mixt". Și se mai precizează că "atît agricultura, cît și industria petrolieră, de importanță crucială pentru redresarea României, se află mult sub nivelul antebelic... A avut de suferit mai ales consumatorul..., standardul de viață, deși este în creștere, se află sub cel din 1930... După război, redresarea economică
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
totală a importurilor în 1947". Să notez și aprecierea lucidă potrivit căreia se spune: "Este posibil ca țăranii să opună o rezistență serioasă la colectivizare distrugînd plantațiile și sacrificînd excesiv animalele, pentru a preveni confiscările și colectarea produselor. Dacă colectivizarea agriculturii are loc pînă în 1951-1952, atunci aducerea nivelului de producție la cel de dinainte de război va întîrzia pînă în perioada 1955-1960." În capitolul relații externe, evident se arată totala dependență a României față de URSS, constatîndu-se consolidarea, după alegerile din 1946
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
trimis, l-am citit de îndată și pot să spun că e mai percutant și bogat în bune informații decît precedentul amintit. Născută în 1898, ca fiică a lui Ion Lahovari, mare moșier și om politic (a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, în 1912-1913 în guvernele Carp și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat, tînără, cu
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
a existat dintotdeauna în România. însă numai azi ele au ocupat prim-planul vieții publice, instituind norme comportamentale și devenind formulele existențiale cvasiunanim acceptate. Pe vremea lui Ceaușescu, țopârlanii hiper-mediatizați de astăzi erau ținuți pe la muncile de jos: care cu agricultura prin județ, care purtător de bulan la intersecțiile aglomerate, care lacheu ideologic de mâna a șaptea. Era de neimaginat să-l vezi pe-un M. Ungheanu dând din fleancă în Marea Adunare Națională. Sau pe Florescu, etern pupincurist al dictatorilor
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
societatea românească a atins perfecțiunea (în materie de cinism, lăcomie, nesimțire, mahalagism), subordonații direcți ai d-lui Năstase se cred tot pe vremea împușcatului. Și, prin urmare, mint de îngheață apele. Umflă cifrele de parc-ar avea vreo importanță dacă agricultura merge bine sau nu, dacă ogoarele sunt însămânțate sau dacă-au rămas de izbeliște. Numai că reflexul domnilor care-au sărit din Daciile negre direct în jeep-urile aduse, la prima oră, din saloanele internaționale e mai puternic chiar decât
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
Ev Mediu prelungit, astăzi "teleconferințele" primului ministru ar fi avut cu totul alte subiecte decât numărul prașilelor și desimea bobului de grâu plantat în brazdă. Așa, circuitele telefonice se înroșesc de "tarla conferințele" în care oameni ce au habar de agricultură cam cât are Michael Jackson de trigonometrie se întrec în cosmetizări imbecile ale realității. Ar mai fi ajuns, însă, Ion Iliescu la putere dacă țăranul român ar fi fost altceva decât o masă de inși deliberat menținuți în ignoranță, șantajați
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
de cristal de până acum a iliescienilor. Lăsându-i deoparte pe dl. Răzvan Theodorescu, mult prea ocupat să contemple tablourile de inestimabilă valoare de pe pereții unor amici, pe responsabilul cu ficțiunile de partid, Vasile Dâncu, și pe habarniștii de la finanțe, agricultură sau interne, calul de bătaie al jurnaliștilor a devenit suprarealista doamnă ce răspunde de învățământ și cercetare. Seria de upper-cuturi aplicate de-un fost lider al studenților (arogant în stil, însă extrem de precis în articularea ideilor) ministresei învățământului într-o
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
pentru nivelul elevilor cărora li se adresează. A se vedea COTIDIANUL și ADEVĂRUL din 19 martie curent. În vreme ce ministrul Educației, d-na Andronescu pare mai degrabă pornită împotriva reformei Marga decît împotriva falsurilor din învățămîntul pe care îl patronează, ministrul Agriculturii a stabilit că privatizarea fostelor IAS-uri trebuia să înceapă de lunea trecută, amenințînd că dacă asta nu se va întîmpla, îi va demite pe toți cei responsabili.* Parlamentarul George Pruteanu a ajuns la concluzia că pînă la informatori ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
la muncă. De palavre înflorite am avut parte din abundență și pe vremea gargarei constantinesciene. Măcar la început de mandat să fim scutiți de gureșenia obraznică a nulităților care amenință de pe acum că nu vor face nimic. Păi, dacă ministrul agriculturii ne anunță doctoral că vom importa mâncare din străinătate, de ce nu se spânzură domnia sa de ramurile vreunui căpșun miciurinian? Pentru asta îl plătim gras? Ca să ridice expresiv umerii pe la telejurnale aranjate și în emisiuni comandate de la "centru"? Minciuna continuă să
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
decis, într-o primă formă, sancționarea acestor reforme. Reforma agrară din 1918-1921 a fost chiar mai largă decît o înțelesese regele în martie 1917, țăranii fiind împroprietăriți cu aproape șase milioane ha, creindu-se, cum s-a spus, o țărănizare a agriculturii. Dar deși a promis și "o largă participare la treburile Statului", votul universal a fost acordat numai pentru bărbați. Însă mai grav și împovărător a fost faptul că regele - (sfătuit în acest sens de atotputernicul Ion I.C. Brătianu - nu a
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
pe vinovați, în timp ce activitățile productive, atâtea câte au mai rămas, au serios de suferit de pe urma dezbaterilor politice și a învârtelilor supranumite afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
60% din alimentele de bază! Furia devastatoare a foștilor membri CAP, ca și jafurile comise și niciodată recuperate măcar la nivelul prețurilor de atunci, toate au contribuit la dispariția multor abuzuri anterioare și la mascarea furtișagurilor foștilor mari mahări ai agriculturii socialiste. La toate astea se adaugă descurajarea sistematică a particularilor prin incalificabila politică agrară promovată de toate guvernele postdecembriste: dobânzi uriașe percepute de bănci în faza de început (unde ne sunt băncile agricole, că de filialele diverselor bănci străine te
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
asemenea nu tu prețuri de achiziție stimulative, nu tu semințe, îngrășăminte și insecticide la prețuri avantajoase, nu tu combustibil fără accize și mașini agricole livrate de stat în contrapartidă pentru campaniile agricole. Este evident pentru oricine că, acordând atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și păgubitoare de mari importatori (cum spuneam, importăm pe bani
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
creat însemnate disponibilități pentru export. Automat acest lucru ar fi antrenat o bună stabilitate a prețurilor (prin extensie a balanței externe), totodată o bună parte din forța de muncă disponibilizată de alte sectoare ale economiei ar fi fost absorbită în agricultură și compartimentele conexe, evitându-se în acest fel competiția prețuri-salarii și tensiunile sociale aferente. În general, preocuparea cetățeanului este orientată obsesiv spre politică atunci când se confruntă cu necazuri, îndeosebi cu lipsuri și dificultăți în aprovizionare. Cum de marii strategi (sic
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
pușcă pe calea dezvoltării și prosperității generalizate... 4. A patra cauză o consider Dezarticularea economiei românești. De dragul reformei (la fel ca utopiile comuniste, să fie un alt ideal sinucigaș al românilor?) au fost sacrificate toate sferele importante de activitate (industrie, agricultură, transporturi navale și feroviare etc.), fără a se pune altceva în loc, astfel că în imensele goluri apărute au înflorit nemunca, specula, corupția, furtișagurile, impostura și minciuna, în general toate formele de disoluție moral-spirituală. După cum se prezintă lucrurile, în 25 de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
este marfa cea mai valoroasă - iar Internetul este calea cea mai simplă, cea mai eficientă, dar și cea mai ieftină de a obține informații. Dacă România a pierdut bătălia economică, dacă nu prea mai are nici industrie, nici turism, nici agricultură, dacă este codașa integrării europene și nord-atlantice - nu este prea tîrziu ca să prindem din mers cel mai fastuos tren care a fost pus vreodată în mișcare: cel al integrării informatice, al comunității internaționale a oamenilor care gîndesc și schimbă între
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd aici tîrziu și ineficient la început
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
România rămîne o țară fundamental rurală, ea nu are un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul altceva. La noi, procentul este de peste 50%". Opinie, să recunoaștem, profund pesimistă, deși e incontestabil adevărată. Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
de ghișeul 2, dar de pe altă stradă, din alt oraș și din altă țară. După vreun an de plimbat hârtii, obții informația că, apartamentul fiind în zonă istorică, ai nevoie de aprobări de la mai toate ministerele, mai puțin cel al agriculturii... Mă rog, de fapt, ai nevoie doar de la MI și MAPN, plus SRI, dar te aștepți sincer să afli, la un moment dat, că tre’ să te binecuvânteze tot guvernul, în ședință publică, sub supravegherea directă a Preafericitului Patriarh. Încerci
Cum îţi dai o gaură-n pereţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19937_a_21262]