2,495 matches
-
a pensionarilor se înțelege organizația care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: ... a) are minimum 75.000 de membri cotizanți; ... b) are cel puțin 15 filiale la nivel de județ și, respectiv, al municipiului București; ... c) desfășoară în mod constant acțiuni de ajutorare a persoanelor vârstnice dezavantajate. ... (3) Sunt exceptate de la obligația îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. a) organizațiile centrale reprezentative ale pensionarilor militari și cele ale veteranilor de război. ... Articolul 29 Comisia de pregătire pentru înființarea și organizarea primului Consiliu
LEGE nr. 16 din 6 martie 2000 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127356_a_128685]
-
sau zona de comerț liber ori la acorduri preferențiale sau într-o organizație economică regională care există în prezent ori care va fi creată și la care cealaltă parte contractanta nu participă; ... c) importului de marfuri, în virtutea unor programe de ajutorare furnizate uneia sau alteia dintre cele două țări de către terțe instituții, organisme și de orice alte organizații internaționale. Articolul 2 Părțile contractante vor acționa pentru o mai bună cunoaștere și folosire de către persoanele fizice și juridice autorizate a prevederilor Acordului
LEGE nr. 169 din 25 noiembrie 1999 pentru ratificarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh, semnat la Bucureşti la 15 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126134_a_127463]
-
sau zona de comerț liber ori la acorduri preferențiale sau într-o organizație economică regională care există în prezent ori care va fi creată și la care cealaltă parte contractanta nu participă; ... c) importului de marfuri, în virtutea unor programe de ajutorare furnizate uneia sau alteia dintre cele două țări de către terțe instituții, organisme și de orice alte organizații internaționale. Articolul 2 Părțile contractante vor acționa pentru o mai bună cunoaștere și folosire de către persoanele fizice și juridice autorizate a prevederilor Acordului
ACORD COMERCIAL din 15 septembrie 1997 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126135_a_127464]
-
3 Se conferă păstorului Erik Gunnar Eriksson, presedintele Fundației internaționale "Steaua Speranței" și al filialei sale din România, Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler pentru inițiativele sale umanitare și pentru rolul important pe care l-a avut în ajutorarea persoanelor cu handicap din România. Articolul 4 Se conferă domnului inginer Arno Gerlach, inițiatorul și coordonatorul Asociației caritabile "Rumanian-hilfe Wuppertal e.V.", Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler pentru inițiativele sale umanitare și pentru sprijinul material pe care
DECRET nr. 32 din 17 februarie 2000 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127193_a_128522]
-
în special pentru produsele alimentare, vor transmite aceste bunuri, cu titlu gratuit, consiliilor județene din județele care au înregistrat calamități în luna iunie 1998. Articolul 2 Consiliile județene menționate la art. 1 vor întocmi liste privind necesarul de bunuri pentru ajutorarea familiilor sinistrate, pe care le vor înainta direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București. Articolul 3 Consiliile județene din județele calamitate vor numi o comisie specială de gestionare a bunurilor primite și
ORDIN nr. 1371 din 3 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121161_a_122490]
-
culturale și, mai mult, explică de ce această ierarhie universală are o configurație anume. Vom prezenta, pe scurt, în continuare, argumentele sale. Valorile de bunăvoință ocupă primul loc în ierarhia universală a valorilor. Explicația poate rezulta din faptul că aceste valori (ajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate) asigură substratul motivațional internalizat pentru cooperare și relații sociale pozitive. Valorile respective au fost întărite și modelate de foarte timpuriu în viața individului, reprezentînd cerințe fundamentale ale bunei funcționări în familie și, mai apoi, ale grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Indienii apreciază ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligație, americanii îl privesc însă ca o problemă de opțiune (Miller, 1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 144). De altfel, americanii, spre deosebire de indieni, se simt mai puțin responsabili de ajutorarea prietenilor sau cunoscuților care nu sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor nu este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele individualiste, unde încrederea nu depășește sfera propriei familii. în sens invers, se poate susține și teza contrară: dezvoltarea economiei favorizează colectivismul și diminuează individualismul. Hirschman (1982) considera că în societatea în care economia se bazează pe onestitate, încredere și ajutorare, schimburile comerciale îi fac pe oameni mai colectiviști. Mai mult, Ingelhart (1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că în țările mai bogate scade preocuparea oamenilor pentru bunăstarea materială "cu orice preț" și sporește cea pentru valorile nonmateriale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
delațiunea și denunțul, creau un "sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și potențînd agresivitatea extremă în grup fața de cei "de o altă părere" decît cea oficială. 14.2. Comportamentul prosocial Cercetările asupra comportamentului de ajutorare (o categorie a comportamentului prosocial) au fost inițiate odată cu un eveniment tragic, care a avut un ecou semnificativ în epocă: uciderea la New York, în plină stradă, în 1964, a unei tinere, Kitty Genovese, crimă la care 38 de persoane au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
avea vreo reacție. De atunci, tema a suscitat numeroase abordări experimentale, toate preocupîndu-se de aflarea celor mai adecvate strategii de diminuare a fenomenului pervers social, accentuat de anonimitate. Noțiunea de comportament prosocial a fost definit ca acea conduită "orientată spre ajutorarea, protejarea, sprijinirea, dezvoltarea celorlalte persoane, fără așteptarea unei recompense externe" (Hoffman, p. 118). Așadar, această specie de comportament trebuie să întrunească unele condiții pentru a fi calificată drept un comportament suportiv, și anume: intenția de a ajuta alte persoane, libertatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a devenit accesibil și publicului român interesat, datorită contribuțiilor lui S. Chelcea (1990, 2003, 2008a). în general, comportamentul prosocial desemnează o vastă categorie de conduite, referindu-se însă invariabil la acte privite în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identificat existența unor diferențe importante între mediul urban și cel rural, în favoarea ruralului, în privința activării comportamentului prosocial, dar nu a evidențiat diferențele anticipate între Marea Britanie și Sudan luate ca întreg. în fond, este foarte important și "ce se înțelege prin ajutorare", căci, așa cum remarca S. Fiske (1991), comportamentul prosocial poate fi identificat practic în orice cultură studiată de antropologi, dar înțelesul atribuit acestui gen de comportament variază considerabil. De exemplu, Grecia era proverbială pentru generozitatea manifestată față de străini, cel puțin pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Norenzayam și K. Philbrick (2001) au încercat să surprindă în ce măsură străinii primesc mai mult ajutor în anumite orașe, în dauna altora. Derulat în mari metropole, studiul a testat și relevanța cîtorva teorii care asociau diverse variabile sociodemografice cu cele proprii ajutorării interumane. Astfel, cercetările din domeniu au dovedit importanța factorului demografic, căci pe măsură ce densitatea metropolelor creștea, s-a observat cum ajutorul acordat scădea. De asemenea, rata schimbării populației era un bun predictor al comportamentului de ajutorare, căci pe măsură ce mobilitatea socială era
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variabile sociodemografice cu cele proprii ajutorării interumane. Astfel, cercetările din domeniu au dovedit importanța factorului demografic, căci pe măsură ce densitatea metropolelor creștea, s-a observat cum ajutorul acordat scădea. De asemenea, rata schimbării populației era un bun predictor al comportamentului de ajutorare, căci pe măsură ce mobilitatea socială era mai ridicată, incidența ajutorului primit era mai modestă. Prosperitatea economică a fost și ea pusă în legătură cu această dimensiune relațională, remarcîndu-se faptul că o stare economică medie e cea mai adecvată pentru un comportament proajutorare crescut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de prosperitate descurajînd disponibilitatea oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de mijloc formează majoritatea sociologică în țările "occidentale", ceea ce constituie o premisă încurajatoare în favoarea comportamentului prosocial. Totodată, dimensiunile culturale pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la suportul acordat "celuilalt" (Triandis, 1995). Cum se poate remarca, aceste tendințe dintre care unele sînt contradictorii indică o multitudine de determinări asupra comportamentului prosocial, în fiecare caz
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
neașteptat pe trotuar și a asista un "orb" să traverseze strada. Rezultatele au indicat că rata de acordare a ajutorului a fost relativ stabilă pentru cele trei tipuri de comportamente vizate într-un anumit oraș, ceea ce conduce spre ideea că ajutorarea străinilor pare a fi o caracteristică intrinsecă locului (orașului sau țării) respective. De asemenea, s-au înregistrat diferențe de scor semnificative între diversele orașe, cu nivele ale comportamentului prosocial încadrate între 40% în Kuala Lumpur, (Malaysia) și 93% la Rio
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
D. Smith (1974), care într-un studiu anterior susținuseră că prosperitatea odată dobîndită ar impune cetățenilor un comportament individualist, care constă în atingerea predilectă a propriilor scopuri și în ignorarea nevoilor "celuilalt". în ceea ce privește identificarea caracteristicilor socioculturale legate de comportamentul de ajutorare, alături de forță economică, singura variabilă care mai proba corelații semnificative era gradul de individualism propriu fiecărui oraș în parte, constatîndu-se cum individualismul crescut inhibă tendința de ajutorare. Alți parametri studiați (numărul de locuitori ai orașului, respectiv viteza relativă de deplasare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și în ignorarea nevoilor "celuilalt". în ceea ce privește identificarea caracteristicilor socioculturale legate de comportamentul de ajutorare, alături de forță economică, singura variabilă care mai proba corelații semnificative era gradul de individualism propriu fiecărui oraș în parte, constatîndu-se cum individualismul crescut inhibă tendința de ajutorare. Alți parametri studiați (numărul de locuitori ai orașului, respectiv viteza relativă de deplasare a subiectului în oraș) nu au corelat semnificativ cu scorul comportamentului de ajutorare. Ipoteza cea mai eficace testată în ultimii ani dovedește cum tendința de a ajuta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de individualism propriu fiecărui oraș în parte, constatîndu-se cum individualismul crescut inhibă tendința de ajutorare. Alți parametri studiați (numărul de locuitori ai orașului, respectiv viteza relativă de deplasare a subiectului în oraș) nu au corelat semnificativ cu scorul comportamentului de ajutorare. Ipoteza cea mai eficace testată în ultimii ani dovedește cum tendința de a ajuta un străin scade pe măsura creșterii mărimii orașului, așa cum reiese din metaanaliza citată în lucrarea coordonată de echipa lui R. Levine; aceasta sistematizează 65 de studii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sare în ajutorul unei persoane care face o "luxație" sau, mai grav, are o "criză cardiacă", ori cît de binevoitori sînt cei din preajmă în a furniza informația utilă atunci cînd un străin nu găsește o "stradă necunoscută". Rata de ajutorare devenea un indicator fidel al capitalului de încredere în "celălalt" și al respectului față de semen. Știm din studii comparative interculturale, care au făcut, într-o anumită măsură, vîlvă jurnalistică la noi, faptul că "românii" (cei examinați erau, de fapt, "bucureștenii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
200 de metri de la prima "întîmplare", iar aria se lărgea progresiv și nu mai devreme de 10 minute de la primul "incident" sau de mai mult de cinci ori consecutiv în aceeași "sesiune de lucru". într-un asemenea scenariu, invitația la ajutorare era vădită, explicită. Pentru efectuarea sarcinii, complicele pierdea aleatoriu bancnote diferite (1, 10, 50, 100, 500 de lei). în tabelul 1 se poate urmări tipologia răspunsurilor comportamentale activate de către subiecții naivi. Previzibil, cu cît "bancnota" (o hîrtie fotocopiată atent, ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
avea regulamente al căror titlu era: "Agreabile divertismente ale mesei sau regulamentul societății Fraților și Surorilor Meduzei, sau ale altor societăți bahice." Precum toate confreriile întemeiate atunci, regulamentele de ordine ale Meduzei aveau în principal scopul de a permite într-ajutorarea tuturor membrilor (așa cum încă fac "copiii văduvei" din diferite loje masonice) în perioadele care se dovedeau a fi deosebit de grele și să-i amuze atunci când circumstanțele permiteau acest lucru. Statutele și regulile ilustrei sociatăți a Fraților și Surorilor ordinului Meduzei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ajutor în toamna anului 1847. Se speră într-o recolta bună. Producția tuturor culturilor a fost bună, cu excepția celei de cartofi. La sfîrșitul lui septembrie 1847, aproape un milion de irlandezi încă mai primeau hrană gratuită. Despre această formă de ajutorare Trevelyan credea că "prea mult s-a făcut pentru acest popor. Aplicîndu-se un astfel de tratament, poporul se înrăiește, iar noi va trebui să găsim mecanisme independente pentru a interveni". În această perioadă în Limerick rata mortalității se ridică la
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
irlandezi, în acest sens punîndu-se la dispoziția acestora un fond de bani pentru a se putea împrumuta de la stat. Împrumutul era garantat cu pămîntul achiziționat. În 1896, o nouă lege agrara a reîntărit legea din 1891. S-a încercat și ajutorarea arendașilor săraci, care nu puteau să se împrumute. În plan administrativ, în 1898 au fost înființate Consiliile Comitatelor 16. Membrii acestora erau aleși prin vot direct, astfel încît landlorzii au pierdut o parte din puterea de a influența administrația locală
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Belgia. Din aceast motiv, voluntarii irlandezi aveau impresia că luptînd pentru Belgia luptau pentru a obține o Irlanda unită și autonomă, parte integrantă din Europa postbelică. Irlandezii catolici au mai avut un motiv pentru a se înrola în armată britanică: ajutorarea Franței catolice, vechiul aliat în lupta împotriva englezilor. Un martor descria atmosferă din fața centrelor de recrutare, afirmînd că ofițerilor britanici care agitau ideea sclaviei în care căzuse mică Belgie li se puneau întrebări jenante referitoare la libertatea Irlandei. Recruții care
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]