12,606 matches
-
pentru că am descoperit aproape imediat o a treia persoană legată de o masă de operație - astfel Încât operația pe cale să Înceapă să poată fi executată cu precizia necesară. Pacientul avea o glugă neagră pe cap, În timp ce, În mod ciudat, siluetele În alb purtau măști care le acopereau fețele. Un doctor pocni o siringă cu degetele, ridicând-o. Din vârf se strecurară patru, cinci bobițe. Apoi frecă antebrațul pacientului cu un tampon și Îi injectă ceva ce părea un aneztezic, după care partenerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cinci bobițe. Apoi frecă antebrațul pacientului cu un tampon și Îi injectă ceva ce părea un aneztezic, după care partenerul său descoperi locul care urma să fie operat. În curând nu se mai vedeau decât spatele lor Îndoite, Îmbrăcate În alb. Unul era subțirel și scund, celălalt, Înalt și bine făcut. Trecu o secundă, apoi filmul se Înnegri brusc și nu se mai văzu nimic. Când ecranul se ilumină din nou, imaginea era ștearsă, dar focusul a fost restabilit treptat. Pășind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o strânge lebăda la piept cu foc. — Auzi la el, coapsele! a exclamat ea. Unde-ai învățat chestia asta? — Șșșt. Stai, că mai e. Cum poate spaima să se smulgă din Înalta slavă-n pene-ntruchipată? Ce poate trupul ei, sub albul chin, Decât să-i simtă inima bărbată? Fiori i se strecoară prin spinare. E turnu-n flăcări și e zidul frânt. Mort e-Agamemnon... Poate să priceapă Ea, tremurând sub cruda zburătoare, Puterea strânsă-n penele veșmânt Când ea, din plisc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
da, pricep: drept răsplată pentru faptele mele abominabile, într-o bună zi o să mă trezesc înlănțuit de o toaletă din iad, laolaltă cu toți codoșii din lume. — Ștarkes, o să zică diavolul când or să ni se împartă cămășile de un alb imaculat, cravatele marca Sulka, când o să ne îmbrăcăm cu noile și elegantele noastre costume de mătase; ganțe knokers, mari scule, cu cucoanele voastre cu craci lungi până-n gât. Bine ați venit. Ați făcut multe la viața voastră, băieți. V-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei negri de bumbac. — Un moment. Un moment, spuse el, ridicând mâna prevenitor, alarmat de faptul că trezise o dorință atât de stătută. Nici unul din noi nu e o frumusețe, se gândi el, și prezența unei Madone În roz cu alb dădea Întregii situații un aer de blasfemie conștientă. O făcu să se oprească, șoptind precipitat: — Ești sigură că nu e nimeni În apartament? Ea se Împurpură la față, de parcă el i-ar fi făcut un avans grosolan. — Nu, Anton, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Probabil că Își lipise buzele de gaura cheii. — Nu, să nu spui asta, Anton! Ascultă. Lasă-mă să ies de aici. Trebuie să-ți zic ceva, să te previn! Nu-i răspunse. Suflă În flacără, făcând oțelul să devină iarăși alb incandescent. — Te-am mințit, Anton. Lasă-mă să ies. Herr Kolber se Întoarce. El lăsă tubul din gură și se Întoarse brusc: — Cum adică? Ce vrei să spui? — Am crezut că nu ai fi venit dacă ai fi știut. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un el foarte atrăgător și o cantitate impresionantă de pulovere din cașmir de culoarea vaniliei. În măsura În care ar fi fost posibil, toată căsnicia mea s-ar fi desfășurat pe o plajă din East Hampton, de preferat Într-o paletă flatantă de alb și negru. —Ei, dacă și eu aș fi avut așa țeluri nobile, poate că ar fi durat și căsnicia mea, izbucni Lauren Într-un râs ascuțit. Am renunțat la visul Eternity de când aveam opt ani. Ești atât de drăguță. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lauren Blount după șederea În Careyes a fost la petrecerea ei de aniversare a treizeci și doi de ani, pe care a organizat-o În casa din oraș, de pe 11th Street din Zona de Vest (este chestia aia imensă, cu alb și cărămiziu, construită În stilul grecesc neoclasic târziu dintre 4th Street și Waverly Place). Ca toate petrecerile de ziua ei, și aceasta, la mijloc de septembrie, era un bal mascat. Tema era Cupluri legendare și Lauren zicea că nu conta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de abia dacă mai poți să-ți ții pantofii În picioare noaptea. Totuși, În noaptea aceea, toată lumea avea voie să rămână Încălțată, din fericire). Deși camera era ticsită, am reușit să disting șase perechi de palmieri din ipsos vopsiți În alb de-a lungul peretelui din spate, separați de șase glasvanduri care se deschideau către o grădină ca la carte, care fusese luminată din belșug pentru acea ocazie. Semăna mai mult cu Veneția decât cu West Village. La un capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
decât cu West Village. La un capăt al camerei se afla un pian alb cu coadă Într-un stil foarte rock‘n’roll, deasupra căruia se afla un colaj Alb de Tom Sachs 1. Pardoseala era din marmură de un alb imaculat, și, În caz că nu știți prea multe despre snobismul legat de marmură, cea de un alb simplu, fără vinișoare de altă culoare, este mult mai scumpă decât cea cu vinișoare. Asta e ceva foarte la modă, să plătești mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Într-un stil foarte rock‘n’roll, deasupra căruia se afla un colaj Alb de Tom Sachs 1. Pardoseala era din marmură de un alb imaculat, și, În caz că nu știți prea multe despre snobismul legat de marmură, cea de un alb simplu, fără vinișoare de altă culoare, este mult mai scumpă decât cea cu vinișoare. Asta e ceva foarte la modă, să plătești mai mult pentru mai puțin - sau, și mai bine, să plătești mult mai mult pentru mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Aspen/câinele ei. Lauren este atât de puțin disponibilă, Încât chiar și atunci când mergi tu În vizită la ea, la ușă Îți răspunde Întotdeauna altcineva. De obicei Îți deschide menajera ei, Agata, care este poloneză și se Îmbracă numai În alb - pantofi albi, pantaloni albi, cămașă albă - și care Îți spune „Domnișoara Lauren coboară imediat. Pe cine să anunț?“, de parcă nu era nimeni așteptat În acest moment neprevăzut. În timp ce aștepți, Agata te servește cu ceai proaspăt de salvie. În bucătărie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cea a salonului Dior, iar scrisul de pe invitație avea literele presate, cu caractere albe, care păreau de modă veche. Deși simplu, acesta este cel mai popular model de invitație care circulă la New York, chiar dacă, și probabil tocmai pentru că inscripționarea cu alb costă dublu față de cea cu cerneală roz pastel de la Smythsons, care e de două ori mai scumpă decât culorile „standard“. Am citit cartonașul. Alixe Carter vă invită la o PETRECERE DE DIVORȚ pentru Lauren Blount Sâmbătă, 2 octombrie Miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
case din oraș de pe 9th Street, seamănă cu un mic paradis Manhattan. Nu e de mirare că, mai nou, este plin de turiști În weekend. Vizitatorii din afara orașului stau pur și simplu pe acolo, cu gurile căscate, holbându-se la albul orbitor al dinților Nevestelor Superbe din West Village, la părul lor minunat, care este Întotdeauna strălucitor și se mișcă Înainte și Înapoi cu regularitatea unui metronom. Liv Tyler, Olatz Schnabel 1, SJP2 - de atâtea mămici celebre cu cărucioarele lor, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Avea un pahar cu ceva de băut Într-o mână și telecomanda În mâna cealaltă. Ochii nu i se dezlipeau de ecranul televizorului. Schimba de pe un canal pe altul ca o maniacă. Era Îmbrăcată cu un costum Rochas de un alb imaculat, cu manșete din dantelă neagră și o fundă la gât, ciorapi de plasă și pantofi foarte Înalți, roșii. Părul Îi era aranjat În jurul feței, În bucle blonde. Lacrimile de mai devreme dispăruseră. Fața era palidă, dar frumoasă Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
schi din anii ’20 din Alpii Francezi. Să te bronzezi când afară e zăpadă de un metru, cerul este de un albastru electric iar soarele Încălzește cu vreo 20° trebuie să fie cel mai mare lux. Cred că e din cauza albului pe alb. Este Înnebunitor de flatant, mai ales când există un munte de halate din prosop și papuci asortați care să mărească efectul. Când Hunter mă anunțase, cu doar câteva zile Înainte de Crăciun, că unul dintre partenerii săi Îi oferise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
anii ’20 din Alpii Francezi. Să te bronzezi când afară e zăpadă de un metru, cerul este de un albastru electric iar soarele Încălzește cu vreo 20° trebuie să fie cel mai mare lux. Cred că e din cauza albului pe alb. Este Înnebunitor de flatant, mai ales când există un munte de halate din prosop și papuci asortați care să mărească efectul. Când Hunter mă anunțase, cu doar câteva zile Înainte de Crăciun, că unul dintre partenerii săi Îi oferise o cabană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Soho. Oriunde te uitai, erau lucrări de artă: un pudel gigantic de Jeff Koons ici, o pictură În ulei de Cecily Brown colo, o carpetă de Tracey Emin pe jos. Cu podelele sale Închise la culoare și pereții lăcuiți În alb, camera era fundalul perfect pentru o astfel de destinație. Singura mobilă din Încăpere consta În două taburete din piele albă și un pian alb cu coadă. Toată lumea este În bibliotecă, spuse Glamela, cu șifonul foșnind În timp ce mergea repede În fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din carapace de țestoasă. Se asorta perfect cu barca, așa cum se asortau și cei șase membri ai echipajului. Fiecare scaun și șezlong era Împodobit cu un material de aceeași culoare ca pantalonii lui Antonino, iar lemnăria era fie lăcuită În alb lucios, fie lustruită Într-o culoare Închisă, precum coaja de nucă. Practic, nu te puteai mișca pe vas fără să vezi cafeniu și alb: era ca și cum ai fi fost În interiorul unei Înghețate cu cafea. Erau și halate din prosop cafenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
culoare Închisă, precum coaja de nucă. Practic, nu te puteai mișca pe vas fără să vezi cafeniu și alb: era ca și cum ai fi fost În interiorul unei Înghețate cu cafea. Erau și halate din prosop cafenii care aveau monograma H cu alb, care se asortau cu porțelanurile În dungi Bernardaud, și chiar și papuci În aceleași culori. Ne-am petrecut zilele următoare navigând leneș În jurul golfurilor și golfulețelor din St. Bart’s. Făceam aceleași lucruri În fiecare zi: Înot, sex, plajă. Serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de opt ori în ultimii patru ani. — Trebuie să vă pun pe așteptare două minute, îi spune noului proprietar, și apasă butonul roșu. Helen e îmbrăcată cu taior alb și pantofi asortați, dar nu alb ca zăpada; e mai degrabă albul acela când mergi la schi într-o stațiune de lux din Canada, cu mașină închiriată și șofer la dispoziție, cu 14 valize în set și apartament la hotel de cinci stele. — Mona? Rază de Lună? strigă eroina noastră spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
piscină. Zice în telefon: — Doar nu dai un milion-două pe o casă ca să nu locuiești în ea. Vocea ei răsună puternic și strident în aceste încăperi lipsite de mobilă și covoare. De umăr îi atârnă o poșetuță cu roz și alb, prinsă de un lanț lung, auriu. Un metru optzeci. Șaizeci de kilograme. Vârsta nu-i ușor de ghicit. E atât de slabă, încât ori e pe moarte, ori e bogată. Costumul e dintr-o stofă care seamănă cu tapiseria unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
lanț lung, auriu. Un metru optzeci. Șaizeci de kilograme. Vârsta nu-i ușor de ghicit. E atât de slabă, încât ori e pe moarte, ori e bogată. Costumul e dintr-o stofă care seamănă cu tapiseria unei canapele, tivită cu alb. Este roz, dar nu roz-crevete. Are mai degrabă culoarea pastei de crevete servite pe un cruton, cu o frunză de pătrunjel și o lingură de caviar. Sacoul e croit strâns pe talia zveltă și tăiat pătrat la umeri. Fusta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mâna liberă așezată pe consolă, șoptind: — Probabil că vecinii or să chiuie de bucurie când or să apară buldozerele. O ușă deschisă, cu cadru lat dă spre o altă cameră, albă, cu parchet și stucaturi complicate pe tavanul, zugrăvit în alb. În direcția cealaltă, un alt cadru se deschide într-o cameră în care stau aliniate corpuri de bibliotecă, albe și goale. Mă gândesc să inițiem un protest, zice. Să trimitem niște scrisori la ziar. Și zic: Păi eu sunt de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
știu dacă i-a citit ceva cu voce tare fiului dumneaei. Patrick îl chema. Aș vrea să găsesc toate exemplarele dintr-o anumită carte. Ținând telefonul între ureche și umărul umflat al sacoului, Helen Boyle își deschide poșetuța roz cu alb și scoate o pereche de mănuși albe. Strecurându-și degetele pe rând în mănușă, zice: — Mona? Aș vrea să știu dacă se întâmplă să mai aibă un exemplar din cartea respectivă. Îmi pare rău, dar nu pot să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]