1,678 matches
-
folosit în secolele 16 și 17 26. - Gravură din secolul 15, reprezentând nenorociri aduse de planeta Saturn 27. - Theophrast Bombast von Hohenheim, cunoscut mai ales sub numele de Paracelsus - vestit medic, astrolog și alchimist din secolul 16 28. - O gravură alegorică din secolul 16, reprezentîndu-l pe un astrolog- alchimist 29. - Portretul lui Cardan 30. - O gravură alegorică 31. - Moartea lui Copernic 32. - Coperta cărții "De Systemate Mundi" a lui Galileo Galilei 33. - Portretul lui Tycho-Brahe 34. - O schiță a observatorului astronomic
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Saturn 27. - Theophrast Bombast von Hohenheim, cunoscut mai ales sub numele de Paracelsus - vestit medic, astrolog și alchimist din secolul 16 28. - O gravură alegorică din secolul 16, reprezentîndu-l pe un astrolog- alchimist 29. - Portretul lui Cardan 30. - O gravură alegorică 31. - Moartea lui Copernic 32. - Coperta cărții "De Systemate Mundi" a lui Galileo Galilei 33. - Portretul lui Tycho-Brahe 34. - O schiță a observatorului astronomic al lui Tycho Brahe 35. - Tycho Brahe în observatorul său, în timpul lucrului 36. - O gravură umoristică
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pânza flamandă și exemplele biblice citate (amintite aici fără pretenția exhaustivității) o evocă. Intervenția personajului epurează textul de orice referire la istoria evocată de tablou sau la mitul biblic ce se constituie în originea acestei teme. Efectul obținut este unul alegoric: episodul surprins pe pânză și descris de Chiril funcționează ca o explicație a unui eveniment din biografia recentă a acestuia - excluderea din rândurile membrilor de partid. În fine, fragmentul ekphrastic se încheie cu evaluarea reacției lui Chiril. Comentariul Rekăi are
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literaturii ca artă similară picturii; mecanismul ekphrastic repune literatura în sistemul discursurilor artistice și autotelice despre lume. Pe de altă parte, trei din operele de artă evocate în ekphrasis, Plata dijmei, Parabola orbilor și statuia zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale antrenate de operele de artă. Astfel, amândouă tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului cu istoria. Plata dijmei comentează o poziție frecventă a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
frecventă a individului prins în mecanismul social - relația oprimantă cu un stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri construiesc o interpretare alegorică a romanelor, făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță sălbatică), dar și a lipsei de viziune și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
uneori - și trunchiat al scriitorilor români la exponatele artei clasice și contemporane universale determină vital selecția și preferințele autorilor români. Aceștia au acces la câteva capodopere universale pe care le folosesc în arhitectura romanelor lor, mizând pe o semnificație absconsă, alegorică, pe care cititorul, în virtutea realității comune trăite, o înțelege și o acceptă. Bibliografie A. Corpus de texte literare analizate: Bălăiță, George, Lumea în două zile, Editura Cartea Românească, București, 2002. Bălăiță, George, Ucenicul neascultător, Editura Albatros, București, 1977. Buzura, Augustin
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculara DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMÂNIA, iar în exerga, inscripția pe două rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa acesta, în ciuda
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorica a Unirii (pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile și susțin cu mână liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coronița
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ROMÂN i se dedică, din partea admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorica a Înțelepciunii (femeie încoronata cu lauri, care ține în mână dreapta o bufnita). Cincisprezece ani mai tarziu, în 1936, se realizează o altă medalie. Această are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
grotă, unde, scăpat de orbire, va continua să trăiască în umbrele realității?". Răspunsul lui Platon a fost: "Acest om, supărat pe cei care l-au condus la orbire, va rămâne incapabil să se apropie vreodată de esența realității". În mod alegoric, Rafael în fresca "Școala din Atena" reprezintă cu virtuozitate, prin două gesturi simple ale mâinii, diferența dintre filosofia platonică și cea aristotelică. Platon, ținând în mână cartea Timaios (speculații asupra naturii lumii fizice și ființa umană), îndreaptă degetul spre cer
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
codului și a funcțiilor (speciale) ale poziției lor, deci află toate secretele francmasoneriei. Pot exista mai multe Loji, și fiecare dintre ele are un Maestru, doi Gardieni, un secretar și un trezorier. Francmasonii au un sistem sui generis de moralitate alegorică, ilustrată prin simboluri, cercuri și compasuri exprimate de trei ritualuri de bază. La primirea în Lojă se depune jurământul păstrării secretului. Fiecare Lojă are un volum al Legilor Sacre. Sunt cunoscute Marile Loji Unite ale Angliei, care au aproape șase
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
figura lui Alexandru Macedon - reperabilă și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un grup de tropi metaforici
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de ambiguitate a subiectului este împrumutată din cadrul literaturii, personajul literar capătă însușiri omenești prin care se îndoiește de realitate. Ultima treaptă ontologică a fanstaticului este dată de acceptarea sau negarea de către lector a conținutului literar, subiectul trebuie "să refuze interpretările alegorice și poetice"43. Conform lui Todorov putem spune că poeticul și alegoria fac posibil fantasticul în orice formă de artă în care cele două figuri de stil sunt posible. Fantasticul are caracteristici specifice de întreținere prin intermediul imaginației imposibilului. Fantasticul prezent
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul sentimentelor. Autoportretul sau pictura figurativă oferă figuri sociale, mitologice, alegorice sau imaginare. Ele duc la înțelegerea societății și a tradițiilor unui spațiu restrâns. Valoarea și experiența lor estetică transformă natura picturii într-una ideală. Acest lucru se poate observa în Compoziție suprematistă de Kazimir Malevici, ce redă perfecțiunea obiectivă și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Metafizica humorismului și de Metafizica exprimării transcendente. Paralel cu lirica desprinderii de real ca moarte și plecare (cultul pentru porturi și corăbii este și el prezent în Balada portului, Farul magic, Corabia fără drumeți), prin Ervin se cultiva, mai mult alegoric decât simbolic, un mesianism dornic să ofere „torțe pentru labirint”. Numeroase contaminări după Maurice Maeterlinck (la Ervin în Moartea profetului și In profundis, la Mihail Cruceanu în Moartea magilor, la Al. Gherghel în Solie tristă, la Șerban Bascovici în Sonata
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
încununare a istoriei, în timp ce creștinismul, în general, îi conferă dimensiunea transcendenței, a ieșirii din timp către eternitate. Preocupați cu realizarea speranțelor lor mesianice aici pe pământ, evreii au ignorat nu doar posibilitatea mântuirii altor neamuri, ci, mai ales, sensul tainic, alegoric al profeției. De fapt, secta saducheilor nici nu credea în viața de după moarte sau în învierea trupurilor la Judecata de Apoi. Dintr-o îngustime a spiritului sau o întunecare a minții, ei au mizat totul pe această lume. Probabil ei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dintre cele invizibile, cel mai mare este Dumnezeu. Dar că lumea este noi vedem; că Dumnezeu este, noi credem"66. Iar credința este adevărată când așteaptă cu speranță ceea ce încă nu a fost văzut în substanță 67. Reluând această dihotomie alegorică în eseul Israel în pustiu, Goethe avea să rezume tema istoriei în lupta dintre credință și necredință. La prima vedere, istoria lumii pare o succesiune fără noimă de generații și imperii. Văzut însă cu ochii credinței, cursul sinuos al ambelor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în Concordia veteris ac novi testamenti a lui Joacchino de Fiore. Atât de intensă era fascinația interpretării tipologice a istoriei, încât a izbutit să-i impresioneze și pe exegeții evrei, chiar dacă dintre cele patru sensuri ale Scripturii (Quadriga medievală) acesta [alegoric, n.n.] era cel mai specific creștin 74. Joacchino vorbește despre cele trei perioade (dispensations) ale istoriei, un triptic cronologic în care fiecare epocă este legată de o anume persoana trinitară. Prima perioadă, a Tatălui, se întinde de la Adam la Sf.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală ea era semnificată de faimoasa Quadriga, sensul cvuadruplu al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă înșiși apostolii au avut nevoie de luminarea Duhului Sfânt pentru a înțelege Cuvântul Domnului, cu atât mai mult avem nevoie noi astăzi de Sfânta Tradiție a Bisericii, fără de care orice hermeneutică biblică este sortită
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
divinul Cortes a ajuns la azteci având un avans de o mie de ani, Emar-Hud vine apocaliptic dinspre ambele torți ale vremii". Acest spectacol al timpului, această viziune impresionantă asupra istoriei umane Theodor Codreanu îl propune cititorului într-o formulă alegorică, aproape mistică, silindu-l, ca și pe Dimitrie Cristea, să-și păstreze luciditatea și să înțeleagă profundele semnificații ce se ascund în subtextul "poveștii". Rebega îl admiră pe Dimitrie Cristea și este încântat de ambiția acestuia de a nu părăsi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]