1,588 matches
-
are nevoie de stăpân. Această dialectică, la care nu putem subscrie În totalitate și care cu siguranță nu are ultimul cuvânt, a cunoscut totuși În secolele al XIX-lea și XX un succes extraordinar. Matrice pentru toate ideile filosofice ale alienării (Feuerbach, Marx În tinerețe), ea constituie un punct de trecere obligatoriu pentru orice Încercare de dezalienare. Dialectica dorinței Înțelese ca dorință de dorința celuilalt, a alimentat, grație Învățăturilor și interpretării lui Alexandre Kojève, atât dialectica sartriană a călăului și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dialectica sartriană a călăului și a victimei, cât și primele teorii ale lui Lacan despre dorință. Veritabilă schemă a modernității, dialectica recunoașterii printr-o luptă pe viață și pe moarte nu este decât cel mult o tentativă de a descrie alienarea. Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean-Paul (1943), L’Etre et le néant, Paris, Gallimard ă trad. rom. Adriana Necșulescu, Ființa și neantul. Eseu de ontologie fenomenologică, Paralela 45, 2004. THEUNISSEN Mickael (1986), The Other, trad. americană, Cambridge, The MIT Press (prima ediție germană: 1977). Φ Alienare, Dialog (principiul Î), Recunoaștere (politică de Î), SCLAVIE Altruismtc "Altruism" Φ Asociație, FRATERNITATE, SOLIDARITATE Anomietc "Anomie" Din punct de vedere filosofic, termenul, creat În 1885 de Jean-Marie Guyau În Schiță pentru o morală fără obligații și fără sancțiuni, desemnează, contrar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un univers trans-prométhéen, Paris, Seghers. SAINT-JEAN-PAULIN Christiane (1997), La Contre-culture: Etats-Unis, années 60. La naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt desemnate cele două categorii diferă În funcție de sistemul de relații În care ne situăm. Însă, prin practica acestor relații, administratorii Își Însușesc Întotdeauna produsul muncii producătorilor și decid ce se va face cu el. Această expropriere este ceea ce Marx numea alienare. Capacitatea de a gestiona ordinea internă a unei colectivități (de a legifera, de a judeca, de a pedepsi și de a guverna), cu alte cuvinte puterea politică, este miza luptelor politice, opunând elitele statale și cetățenii. Situația aceasta se reproduce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Înlocuirea lor cu alții care, se speră, Își vor Îndeplini mai bine funcțiile. Astfel, dominația este În același timp cel mai bun și cel mai rău lucru. Este indispensabilă vieții În comun, dar este și sursa tuturor inegalităților, nedreptăților, alienărilor și violențelor. A ne bucura de avantajele ei, evitându-i În același timp neajunsurile, este o sarcină dificilă, niciodată Încheiată și care trebuie mereu luată de la capăt. G. B. & BAJOIT Guy (2003), Le Changement social. Approche sociologique des sociétés contemporaines
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. ROUSSEAU Jean-Jacques (1964), Le Contrat social, in œuvres complètes, vol. III, Gallimard (prima ediție: 1762). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922) Φ Alienare, Conflict, Ideologie, Putere, Servitute Drept și culturătc "Drept și cultură" Dacă Drept și culturi (Droit et cultures) este titlul unei reviste editate de centrul eponim ținând de Universitatea Paris X, creată cu douăzeci și cinci de ani În urmă, difuzată la ora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Spre ce tinde ea? Spre dezvoltarea În fiecare om a capacității raționale de a gândi singur și de a acționa conform unor principiimorale alese În mod liber. Este vorba așadar despre susținerea autonomiei rațiunii individuale Împotriva tuturor puterilor care urmăresc alienarea ei, puteri interne, cum este frica de a gândi singur, dar și puteri externe, care urmăresc manipularea sentimentală sau financiară a omului. Ideea de laicitate este susținută de cea de dezalienare intelectuală și afectivă. Atâta vreme cât școala nu caută să dezvolte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să-și sacrifice o parte considerabilă a libertății. Fără a renunța la această Întrebare fundamentală, consecințele revoluției industriale și ale apariției capitalismului au dus, după Marx, la reconsiderarea raporturilor dintre individ și semenii săi dintr-o perspectivă nouă, cea a alienării. Și, Întrucât conotațiile pozitive aveau tendința de a se estompa pe măsură ce servitutea părea tot mai mult o pierdere În folosul altuia și tot mai puțin o constrângere autoimpusă, iar formele dependenței de alții și de obiecte aveau tendința de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care ar condamna libertatea individuală În numele egalității. Singura speranță pentru a evita o astfel de derivă rezidă În exemplul american, care arată că trebuie să ne sprijinim pe elementul local, pe asociații, pe religie și pe independența puterilor În stat. Alienare și conștiință falsă Acolo unde contemporanul său Tocqueville insista asupra egalizării condițiilor și asupra caracterului ireversibil al democrației, Marx (1818-1883) a așezat În prim-plan lupta de clasă și dominația economicului. Marx definește servitutea drept o situație de Însușire a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Principiile unei critici a economiei politice, 1857-1858). Munca este În acest caz concentrată exclusiv asupra obținerii de plusvaloare și limitată la a fi o parte tot mai redusă din producția unui bun. Acest lucru o transformă Într-o modalitate de alienare, prin care omul se Înstrăinează de el Însuși și pierde controlul asupra acțiunii sale și asupra bunurilor pe care le produce. Din această perspectivă, democrația nu mai este decât „formală”, nu și „reală” (Critica dreptului politic hegelian, 1843), deoarece ascunde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
III, trad. fr., Paris, Garnier Flammarion (prima ediție latină a Eticii: 1677) ă trad. rom. Etica, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. TOCQUEVILLE Alexis de (1981), La Démocratie en Amérique, Paris, Garnier-Flammarion, două tomuri (prima ediție: 1835 și 1840). Φ Alienare, COLONIALISM, DOMINAȚIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), Ideologie, NEGRITUDINE, SCLAVIE Sincretismtc "Sincretism" Ceea ce, la Plutarh, desemna frontul politic unit al cetăților din Creta, de obicei rivale, Împotriva unui dușman exterior a căpătat acum sensul unui amalgam, al unei fuziuni de doctrine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dramatizările după Idiotul, Demonii, Crimă și pedeapsă, Maestrul și Margareta etc. Frank Castorf este director de 11 ani al celebrului Volksbühne din Berlin. O lume în ruine, haotică, suspendată între subzistență crispantă, între bâlbâieli istorice și salvare cu prețul definitivei alienări devine baza dramaturgică pentru materialul apocaliptic pe care Castorf, un regizor al boxului cu imagini dement-copleșitoare, îl pune să explodeze. Inteligența angoasată a lui Ivan Viripaev, autorul unui text-poem biblic contemporan - Oxigen, montat peste tot în lume -, și vizionarismul psihotic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
sine. În perspectiva iudaismului, abandonul misiunii universale era prețul ce trebuia plătit spre a salvgarda comunitatea israelită. Israel a fost ales de Yahwe, el este poporul Său. Prin urmare, poporul evreu constituie o realitate istorică semnificată prin voința lui Dumnezeu. Alienarea națională ar echivala cu o apostazie, adică cu profanarea unei structuri etnice consacrate prin însăși originea ei. Prima datorie a poporului evreu este deci de a-și menține identitatea, până la sfârșitul istoriei, cu alte cuvinte de a rămâne mereu la
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fi grupate și denumite „cuvinte de distanțare”, deoarece prin ele naratorul este plasat în afara evenimentelor, povestirea realizîndu-se fără ca acesta să aibă acces la gîndurile actanților. În astfel de texte poate predomina un ton de îndoială, circumspecție și chiar dezorientare sau alienare: narația cu modalitate negativă aparține unui narator care nu este sigur de controlul său asupra povestirii, ci rămîne ezitant, confuz, oarecum depășit de situație sau chiar în afara ei (Simpson observă aici inclinația către autoanaliză). Contrastul dintre narația pozitivă și cea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
asistat la o dezvoltare uriașă a publicității comerciale, în stil narativ sau altfel, care folosește mijloace de informare cu audiență mare (TV, radio, panouri publicitare) individualizînd în mod implicit un anumit grup de adresanți și optînd pentru excluderea sau chiar alienarea unui număr semnificativ de potențiali destinatari. Spre deosebire de publicitatea ce se face pentru produse de uz zilnic, precum creme și cereale pentru micul dejun, se poate vedea că formatul explicit narativ este evitat cînd vine vorba de promovarea unor produse de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în carte, istoria dramatică a timpului respectiv devine secundară în raport cu evoluția și revelațiile copilului ce se "trezește" treptat într-o lume greu de înțeles, dar căreia încearcă să i se adapteze, în ciuda sensibilității sale, devenită uneori cauză a izolării și alienării. Relațiile cu cei din jur sunt marcate, previzibil, de un puternic atașament matern, memoria primilor ani fiind dominată de prezența mamei, o profesoară tânără, a cărei fire deschisă și voluntară nu se încadrează în peisajul familial măcinat de reproș și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o proză la persoana întâi singular o memorie a alienării. Șvăboaică din Banat, este implicit suspectă și periculoasă pentru regimul comunist ce părea că își consolida eternitatea. Securitatea, prin agenți loiali ce i-au confirmat reputația monstruoasă, supraveghea și pedepsea, acționând ca principal agent patogen al fricii mortale ce a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Tereza, deja deplin subordonată Securității, îi face prietenei sale o vizită în Germania. Deconspirată printr-o simplă deschidere a geamantanului de călătorie, Tereza este dusă imediat la gară. Întoarcerea acasă prin noapte, în mers împiedicat de rana trădării, adaugă spectrelor alienării un nou nivel. Exilul auster, generat de o exemplară condiție morală, a modelat o conștiință istorică ce vorbește, și în această carte, despre modurile supraviețuirii și neuitării. "Orizont", nr. 1526/ 2009 O trilogie a înstrăinării Biografia lui Miloš Crnjanski include
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
plasate, din perspectivă canonică, în zone diferite. Dacă Urmuz e considerat un modern paradigmatic, iar textele sale sunt percepute ca prime manifestări ale avangardei, Blecher a fost redescoperit destul de recent ca autor emblematic pentru problematizarea incertitudinii identitare. Deformarea și criza, alienarea și mecanicizarea sunt termenii ce marchează mutațiile și destructurările, manifestate ca modificări ontologice ireversibile. Individul se pierde în limbaje ininteligibile și rătăcește în lumi halucinante și crude. Prin urmare, în spațiul al crizei (dobândind astfel semnificația unui fundal specific modern
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
gândul lui nechează/ Și plânge-amar bufonul mut/ Decoloratul arlechin". Trecute prin oglindă, în "țara de carton și vată" în care teatrul înlocuiește viața, și păpușile mor, asemeni copiilor, iar spectacolul funerar, un joc mecanic al unor "ființe mici", anunță vag alienarea, dezarticularea și absurdul din teatrul de mai târziu: "A murit, de congestie pulmonară/ Păpușa, madonă de ceară./ Păpușile la căpătâi s-au strâns,/ Cu ochii ficși, sclipind a plâns./ Biserica de mucava pentru pitici/ Plânge cu dangăte slabe și mici
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ele acoperă procesele de diferențiere și asemănare inerente oricărei construcții identitare. Gestionarea (post) modernă a comunicării este efectuată de marketingul politic și cade sub incidența a ceea ce autorul intitulează tautism, adică o comunicare tautologică și autistă, care produce confuzie și alienare. În calitate de reprezentare, comunicarea e un mijloc de a lega elementele atomizate pentru a obține o legătură puternică, pe care viața o solicită: ierarhii, legături verticale și orizontale, reprezentare. Legătura, obținută din reprezentarea prin semne și semnale care se multiplică "pentru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a artei: arta împrumută trăsături de la tehnică 9. Eroarea lui Malraux a fost considerabilă: el a înscris arta contemporană în continuitatea clasică, în vreme ce aici apare adevărata ruptură cu ceea ce fusese esența sa. Limbajul explodează, ca și societatea; este sfîrșitul comunicării. Alienarea totală, provocată de tehnică, ar îngădui, se pare, să primească iertarea. Dar tehnica este incapabilă să mediatizeze, să simbolizeze. Se vrea ea însăși mediatoare exclusivă. Ea este auto- simbolizatoare, aruncînd în întuneric toate celelalte simbolici, devenite din acest punct arhaice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Contribuția lui Jacques Ellul Două puncte principale apar imediat. Primul: caracteristicile sistemului tehnic care împiedică comunicarea, căci o neutralizează, fragmentînd și divizînd la infinit oamenii între ei. Babel modern, modelul unei noi pedepse divine. Al doilea: teologia tehnicii. Prin această alienare totală, pe care o provoacă, ea declanșează comunicări specifice potrivite structurii sale. Eu nu-i voi reproșa lui Ellul faptul de a nu fi ales comunicarea ca obiect de analiză. C) Critica lui Ellul Dar cînd, incidental, el tratează tehnologiile
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]