52,648 matches
-
aceea Direcția Generală a interzis primirea și expedierea scrisorilor nefrancate pentru mediul rural. Printr-un alt ordin circular adresat, în octombrie 1869, prefecților de județe, ministrul de interne le solicita să insiste, cu ocazia deschiderii sesiunii Consiliului județean, a se aloca fonduri din bugetul pe anul viitor, pentru înființarea serviciului poștal rural.Intervențiile ministrului au rămas în general fără rezultat. Un serviciu poștal rural, bine organizat, se va realiza totuși, dar treptat și într-un timp mai îndelungat, această veche problemă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii serviciului poștal rural au fost suportate de județ, statul acordând numai un ajutor. În final, în bugetul pe exercițiul 1892/1893, pentru poșta rurală nu s-a alocat întreaga sumă care era necesară, ceea ce denotă că nu s-a asigurat efectuarea tuturor curselor din lipsă de fonduri. Prin alt decret, din iulie 1892, a fost aprobată Legea pentru organizarea serviciului poștal rural, care a preluat tot ce se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Aici și-a desfășurat activitatea Poșta din Fălticeni până la 15 aprilie 1932, când s-a dat în exploatare clădirea proprietatea Direcției Generale a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor.. Pentru construcția Poștei, ministrul comunicațiilor, generalul N. Alevra, originar din județul Baia, a alocat fondurile necesare, în septembrie 1930. Realizată din cărămidă, în stil românesc admirat la vremea aceea, avea în total 24 de camere, din care 9 la parter, 9 la demisol și 6 la etaj. Demisolul și parterul erau ocupate pentru nevoile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrației publice centrale și locale, precum și de către alte persoane juridice de drept public sau privat și de către unele persoane fizice; b) inspectează modul În care sunt respectate prevederile legale referitoare la administrarea fondurilor pentru plata drepturilor sociale, precum și a celor alocate pentru susținerea și dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor și politicilor din domeniu; c) constată săvârșirea faptelor prin care se Încalcă prevederile legale din domeniul asistenței sociale și după caz, sesizează organele de urmărire penală competente În situația În care
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fenomenul turistic a căpătat în România proporții de masă doar în condițiile în care a avut loc o ridicare a nivelului de trai, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Pe de altă parte, o economie dezvoltată poate aloca fonduri sporite pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru dotări edilitare, pentru sporirea confortului și diversificarea mijloacelor de agrement. În țara noastră, punerea în valoare a unor obiective cu potențial turistic deosebit a fost posibilă prin construirea unor stațiuni și modernizarea celor existente
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de exploatare, explorare și împărțire a producției în domeniul resurselor naturale. Orice investiție cuprinde următoarele elemente: - un subiect, persoană fizică sau juridică care investește; - un obiect, care cuprinde obiecte sau mijloace în care se investește; - un cost, reprezentând mijloace financiare alocate investițiilor sau efortul făcut de investitor; - efectul sau valoarea economică, rezultată în urma investiției. Investiția reprezintă o cheltuială certă care va duce la obținerea de efecte viitoare. Aceste efecte trebuie considerate în condiții de risc și incertitudine. Prin investitori străini se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de investiție este materializată de Agenția Română de Dezvoltare prin certificatul de investitor care este opozabil autorităților române pentru dovedirea drepturilor de investitor străin. 2. Capacitatea economică de investiții se referă la resursele materiale, financiare și valutare care pot fi alocate în procesul investițional. 3. Decizia de investiție se ia în funcție de cererea de investiții și de capacitatea economică de investiții. Decizia de investiție are caracteristica de unicitate deoarece sistemul care se creează prin ducerea ei la îndeplinire nu mai poate fi
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
sprijinirea administrației țărilor candidate în adoptarea și aplicarea acquis-ului comunitar și - investițiile destinate alinierii industriei și infrastructurii la standardele europene. În perioada 1990 - 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000 - 2010, sumele alocate în acest program se ridică la aproximativ 250 milioane euro anual, România fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. Prioritățile programului PHARE au vizat: 1. Întărirea democrației și a statului de drept. În acest sens, sprijinul financiar acordat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ISPA a oferit sprijin financiar pentru investiții în domeniul transporturilor și al protecției mediului pentru a accelera procesul de armonizare a legislației țărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare. Programul ISPA funcționează din ianuarie 2000, pentru România fiind alocate în perioada 20002010 sume cuprinse între 208 si 270 milioane de euro anual, împărțite în mod egal între cele două domenii vizate: mediu și transporturi. Obiectivele programului ISPA pentru România vizează alinierea la standardele de mediu comunitare, extinderea și conectarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
pentru care s-au dat banii. Dar conform anexei la Decizia ANCS nr. 9902/28.07.2010 s-au mai găsit bani din “Fonduri suplimentare și corecții financiare în vederea reducerii dezechilibrelor”. Europenii însă, și-au dat seama că s-a alocat prea puțin la sănătate, doar 8% din total și cu o rată de succes de 13%. Așa că, alocă 35 milioane de euro pentru următoarele zece proiecte care au rămas pe lista de rezervă, dar care au luat punctaj de calificare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
au mai găsit bani din “Fonduri suplimentare și corecții financiare în vederea reducerii dezechilibrelor”. Europenii însă, și-au dat seama că s-a alocat prea puțin la sănătate, doar 8% din total și cu o rată de succes de 13%. Așa că, alocă 35 milioane de euro pentru următoarele zece proiecte care au rămas pe lista de rezervă, dar care au luat punctaj de calificare. ANCS a întocmit un proiect de Hotărâre de Guvern care să deblocheze aceste fonduri. Proiectul a fost lansat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de la abordarea industrială a economiei la abordarea informațională a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza schimburilor. În consecință, concurența acerbă la nivel global a transformat cunoștințele în forța vitală a economiei, astfel încât pentru a supraviețui, societățile transnaționale sunt obligate să aloce resurse importante în vederea obținerii de cunoștințe. Importanța cunoștințelor în noua economie mondială a fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona (martie 2000) care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoștințe în vederea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
comune cu ajutorul grilei de analiză specifică analizei instituționale. După o introducere în problematica lucrării și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de autoritate care influențează în mod direct viața cetățenilor, orientate către „binele public” sau „binele cetățeanului” (binele subiectului politică, concepute tocmai pentru a răspunde unor cerințe punctuale ale societății. Astfel, politicile publice produc în genere servicii destinate cetățenilor, utilizând resurse alocate potrivit unei anumite strategii de progres social, a cărei implementare satisface obiective majore ale națiunii. Subiectul politic al regimului comunist nu a fost, însă, nici măcar dintr-o perspectivă teoretică, cetățeanul, ci mai degrabă „clasa muncitoare” sau, în cazul comunismului național
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nu ar fi anunțat, întotdeauna, o epocă de glaciațiune extinsă în timp și aplica bilă, prin recul, și celorlalți membri ai familiei. Tata nu a fost niciodată un om ușor de mulțumit. Acum însă, grimasa mea, unul dintre puținele lucruri alocate mie în economia lui internă, se pierduse cu totul. Probabil că, la partaj, îi revenise mamei, care a decis să nu și-o aproprieze niciodată. Așă că ea a dispărut, s-a pierdut, s-a dus în locul unde, în copilăria
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a oferi copiilor preșcolari (și pentru familiile acestoraă cu resursele și experiențele să înceapă educația lor formală cu o fundație în învățare timpurie dezvoltat în casele lor. În primăvară, înainte de grădiniță de pornire, copiilor în vârstă de trei-patru ani sunt alocate resurse de pregătire și experiență pentru a-i pregăti pentru succesul școlar și învățarea continuă.La această activitate participă copii, părinți, și alte personae doritoare. În cadrul activității familiile copiilor pot contacta educatorii, personalul școlii dar și agenți comunitari din zonă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pentru ași aranja “marfa”(marfa constă în diferite produse/desene create de acesta la grădinița din care face parte). După ce fiecare dintre “vânzători” și-a aranjat “marfa”, se va deschide târgul copiilor. Pentru copiii care vor fi cumpărători se va aloca un buget acceptabil pentru a achiziționa un singur produs care i se pare interesant dar în același timp util pentru a fi utilizat în grădinița din care face parte. Copiii care vor fi cumpărători vor fi însoțiți de către cadrul
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
sinistru, greu de cărat și inutil. Acum, esențiale rămăseseră numai hainele de pe el și ziarele. Nu că ar fi fost vreun cititor înverșunat de presă, dar podeaua era rece chiar și în miezul verii și, în plus, îi marcau teritoriul alocat pentru somn. Cu timpul, pe nebănuite, Plescăială căpătase un soi de superstiție. Mai exact, dacă, bunăoară, se trezea dimineața cu capul pe Ziarul Economic, însemna că va găsi pe jos, în plimbările lui, măcar o monedă de cinci sute, tot
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
consecințe faptul că ei sunt nevoiți să ia decizii, deseori în cursul unei negocieri precipitate. Să interpui între tine și guvernul cu care trebuie negociat niște agenți care nu pot decide nimic prin ei înșiși, înseamnă, de fapt, să îți aloci timpul necesar pentru informare și gândire. Intervenția personală a miniștrilor va trebui să rămână, totuși, o excepție. Nu va fi cazul ca ei să intervină în afacerile curente, iar guvernele vor avea întotdeauna nevoie de reprezentare în țările străine, prin
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ai în permanență în vedere. Ai grijă, vârsta clienților tăi se schimbă, denumirile de străzi se schimbă, apar noi repere, noi construcții și trebuie să faci tot posibilul ca și clientul tău să te găsească. Personal, ți-aș recomanda să aloci cel puțin 10% din eforturile tale în publicitate pentru localizare, anunță sediul, magazinul, oferă repere și iar repere. 3. PUBLICITATEA DE INFORMARE Aceasta înseamnă să-ți informezi clienți despre oferta ta curentă, despre noutățile din oferta ta, despre program, despre
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
exemplu, pentru o reclamă la piscine am utilizat 80% din suprafață pentru imaginea unei piscine, 10% pentru titlu, 5% pentru datele de identificare și 5% pentru o ofertă promoțională); 4. stabilesc proporțiile între imagine, titlu și conținutul reclamei. De regulă aloc pentru titlu partea superioară a reclamei, cam 10% din total și observ, în funcție de distanță, claritatea acestuia. Dacă reclama este pentru exterior, aloc aproximativ 20% din total. 5. folosesc puține culori, de regulă maxim două și caut ca reclama mea să
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
identificare și 5% pentru o ofertă promoțională); 4. stabilesc proporțiile între imagine, titlu și conținutul reclamei. De regulă aloc pentru titlu partea superioară a reclamei, cam 10% din total și observ, în funcție de distanță, claritatea acestuia. Dacă reclama este pentru exterior, aloc aproximativ 20% din total. 5. folosesc puține culori, de regulă maxim două și caut ca reclama mea să iasă în evidență indiferent dacă fac un chenar sau utilizez culorile pentru a delimita paragrafele; 6. folosesc fonturi lizibile și maxim două
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
total. 5. folosesc puține culori, de regulă maxim două și caut ca reclama mea să iasă în evidență indiferent dacă fac un chenar sau utilizez culorile pentru a delimita paragrafele; 6. folosesc fonturi lizibile și maxim două fonturi diferite; 7. aloc întotdeauna 10% din suprafață pentru datele de identificare și caut să fac un șablon pentru acestea (un fel de antet), pe care o să-l folosesc în mod continuu, indiferent de felul de suport utilizat. Grafica publicitară reprezintă modalitatea prin care
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
studiul propriu-zis, adică stabilim ce persoane vom opri pe stradă (noi sau angajăm 2 fete) pentru a le pune întrebări. CUM STABILIM CE ÎNTREBĂRI LE PUNEM COBAILOR NOȘTRI? Hai să vedem ce ne ar putea interesa! * Câți bani ar putea aloca cobaii noștri pentru a cumpăra produse sau servicii de la noi? * Cam care e frecvența la care realizează o nouă achiziție? Când ar reveni la noi să cumpere din nou? Dacă avem produse sau servicii pe care le considerăm a avea
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
tăi pentru reclamă. Întrebări s-ar mai putea naște, dar luați în calcul faptul că cel care vă răspunde se plictisește sau nu are timp și, ca un sfat, puteți pune maxim 10 întrebări. Vrem să știm câți bani se alocă pentru produsul nostru, când se cumpără, care e frecvența de înlocuire. Acum e cazul să investigăm și concurența și vom utiliza următoarele întrebări: * De unde cumpărați de regulă aceste produse? * Ce vă place la acest magazin? * Ce vă displace? Obținem date
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]