1,927 matches
-
și rogojină dovedesc acest mod de înmormântare. La Matca, un prag de pământ a servit ca postament pentru craniul de cal, așezat ca ofrandă. Inventarul funerar: surprinde printr-un material divers, însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul dublu creștin de la Dumeștii Vechi s-a recuperat câte un singur obiect și anume un cosor din fier, cu dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un rol important în viața socio-politică și etno-culturală a zonei, lăsând interesante dovezi arheologice, privind modul de trai și concepția despre viața spirituală. În ansamblu, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului (secolele V/VI-XI) constituie o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat în strânsă legătură cu centrele religioase de la sudul Dunării. Autohtonismul obștii sătești impunea obligația ca orice individ străin (bărbat sau femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bărbat sau femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică desfășurarea procesului de asimilare a enclavelor alogene de către băștinași. În microregiunile unde cercetările arheologice au dezvăluit existența unei densități umane este posibil să fi existat uniuni de obști. Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creșterea animalelor) și a configurației solului (prezența multor tumuli, movile, preferate ca locuri de înmormântare). În zona Bârladului și pe întreg teritoriul județului Vaslui au fost identificați aproximativ 190-200 de tumuli (majoritatea necercetați), ce ar putea adăposti morminte ale războinicilor alogeni. Estimarea este întrecută de numărul mare al complexelor funerare de pe teritoriul județului Galați, unde au fost identificați peste 400 de tumuli. Repertorierea și cartografierea acestor movile tumulare au dus la împărțirea lor în patru grupuri: grupul Ghidigeni (I), grupul Bădeana-Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului bârlădean nu s-a diferențiat de restul teritoriului Moldovei, fiind parte componentă a spațiului est-carpatic românesc. Trăsăturile comune privind dispunerea așezărilor, modul de construcție a locuințelor, cultura materială, sunt tot atâtea argumente care susțin cele menționate. De asemenea, pătrunderea alogenilor nu a determinat schimbarea modului de viață local și nici nu a înlăturat elementele de tradiție daco-romană, care s-au păstrat și s-au transmis generațiilor următoare. Între Bazinul Bârladului și restul spațiului Moldovei se observă numeroase asemănări și puține
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1) și avea în preajmă un altul din epoca bronzului (notat M3). Situat într-o movilă, la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La 1 februarie 1949, este numit, prin ordin ministerial, asistent universitar titular la catedra de filosofie din Cluj, condusă de D.D. Roșca. Nefiind membru al P.M.R. (Partidul Muncitoresc Român), Petre Hossu este Înlăturat, În septembrie 1950, din universitate de către bolșevicul alogen Pavel Apostol, cu toate că șeful de catedră, profesorul D.D. Roșca declarase că „Petre Hossu a fost studentul strălucit al unui profesor exigent și asistentul strălucit al aceluiași profesor exigent”. Anii 1950 și 1951 Îi petrece la Liceul Nr. 2 din Cluj
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ce considerau că Partidul Comunist Român era În 1945 un partid cu majoritate evreiască, clișeu preluat de numeroase cercetări după 1989. Strategia conducerii P.C.R. era de a scădea proporția evreilor, formațiunea temându-se de a fi prezentată ca un partid alogen. Astfel, În 1950, o rezoluție a plenarei C.C. al P.M.R. cu privire la verificări considera „nesatisfăcătoare compoziția socială, adică 42% muncitori”1. De altfel, În „codul” discursului politic, combaterea elementelor „neproletare”, „mic-burgheze”, Însemna În primul rând combaterea comuniștilor evrei, care proveneau, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dată când, nu fără prudență, Părinții Bisericii au împrumutat de la „filozofii din afară” o anumită structură de raționament logic, dialectic sau retoric, univocitatea adevărului revelației a fost confirmată. În virtutea cărui fapt s-au stabilit între teologia Bisericii și tradițiile filozofice alogene anumite dizarmonii sau congruențe? Care este unitatea de măsură pentru a defini aberația în discursul teologic creștin, unde este foarte ușor să greșești? Cu aceste dileme, ne întoarcem deci la întrebarea inițială: care este elementul propriu al teologiei creștine în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dar avertizează împotriva idealului modern al construcției cunoașterii ex nihilo 2. Prejudecățile - iar istoria teologiei o dovedește din plin - sunt constitutive ființelor idiomatice 1. Spre deosebire de îngeri, omul a fost înzestrat cu darul limbilor, chiar dacă - după Babel - ele au rămas încâlcite. Alogenul este (re)marcat întotdeauna prin stranietatea limbii sale. Familiaritatea se obține printr-un efect de rodaj care topește convențiile lingvistice într-un creuzet viu din care rezultă înțelegerea alterității. Tacitul lingvistic al oricărei întâlniri între „eu” și „tu” dozează o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
științelor sociale. Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct de plecare o critică a teoriilor economice clasice (privind funcționarea capitalismului), dar care nu face însă decât să consolideze reducerea antropologiei la alogen și "exotic", menținând prin urmare amputarea unei părți din obiectul disciplinei și limitându-și în mod considerabil interesul pentru celelalte științe sociale (și economice), de vreme ce acesta depinde în mare măsură de eficacitatea critică a unei comparații generalizate. Este vorba de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parte. Atât una, cât și cealaltă se prezintă, desigur, ca punctele nevralgice ale funcționării producției capitaliste, însă ele nu sunt mai puțin erijate în atribute ale dominației străine, ba chiar dimpotrivă. Aproprierea lor de către fracțiunile sociale superioare africane ivoriene sau alogene concentrează mizele sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile de ajustare structurală schițate în anii optzeci, care urmăresc inserția economiei locale în procesul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca prim-ministru în 1990, opoziția și-a focalizat atenția asupra naționalității și originii lui, reproșându-i că este burkinabé. De altfel, el aparține comunității dioula 35, care este, de mult timp, însă din ce în ce mai evident în perioada recentă, considerată ca alogenă și face obiectul unor multiple refuzuri ale naționalității 36. În cele din urmă, fost guvernator al Băncii Centrale a Statelor Africane din vest, vicepreședinte al FMI din 1994 până în 1998, acesta se află într-o poziție de proximitate față de instituțiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precise, descriptive, de viață cotidiană, rituri, credințe, sărbători. Fracțiunea etnologiei consacrată altădată lumii rurale și folclorului s-a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Lille, astăzi dezmembrată, acesta s-a văzut transformat progresiv de construcția în anii șaizeci și șaptezeci a unor vaste imobile HLM pentru o populație muncitoare fragilizată din punct de vedere economic și social de dezindustrializare și incluzând o largă fracțiune alogenă stigmatizată. Acest sector face așadar de douăzeci de ani încoace obiectul unei atenții speciale din partea municipalității, care conjugă operațiile de reamenajare mai ales prin reconversia numeroaselor terenuri industriale necultivate cu tentativele de redinamizare economică conforme canoanelor actuale. Cartierul și mutațiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi de adăugat că aproape întreaga cantitate de ceramică rezultă de la vase modelate cu ajutorul roții olarului, găsindu-se și câteva fragmente de la vase modelate cu mâna dintr-o pastă grosieră. Să fi provenit acestea de la recipiente ce au aparținut triburilor alogene ? Greu de dat un răspuns corect în lipsa cercetărilor sistematice. La Inărie, loc situat la sud de satul Salcia, pe care, cu prilejul desfundării terenului în vederea înființării livezii intercooperatiste de aici, au fost scoase la suprafață multe fragmente ceramice, chiar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
elemente străine, cum s-ar putea interpreta pentru acelea tezaurizate la Cudalbi și Movileni, semnificația majoră rămâne aceeași: zona era locuită în perioada respectivă de către o populație sedentară autohtonă, căci numai alături de o astfel de populație se puteau stabili grupurile alogene, ce își căutau și găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului Torcești din imediata apropiere. Pentru cititorii mai puțin avizați asupra problemelor de istorie din perioada în discuție, facem necesara precizare, anume că civilizația numită Dridu se încadrează cronologic între secolele VIII-XI. Așadar, românii din această perioadă conviețuiau cu populații alogene, dar pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe criteriul relațiilor gentilice se vor dezvolta puternicile obști sătești, ce vor stabili ca principiu de organizare relațiile de muncă și de apărare cu corolarul lor firesc, uniunea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
realitățile, așa cum au fost ele de-a lungul timpului. Începem cu omul, măsură a tuturor lucrurilor. 1. Repere demografice În lipsa materialelor specifice, din care să rezulte explicit și clar situația demografică în ceea ce privește numărul, densitatea, evoluția, eventuala pondere a unor grupuri alogene față de autohtoni, valoarea lor spirituală etc., ne vom folosi de izvoare istorice improprii domeniului, dar pe care le-am avut la îndemână, inclusiv urmele arheologice pentru perioadele îndepărtate, dar care îngăduie observații pertinente în materie. Căci suprafața destul de întinsă, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost însușită și practicată din timpuri îndepărtate. Că, cultura zarzavaturilor a devenit o mică componentă a agriculturii pe teritoriul nostru, că grădinăritul a fost o îndeletnicire intensă pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat culturii verdețurilor, astfel fiind numite zarzavaturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]