3,221 matches
-
le amintim pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică Într-o epocă de plin elan al
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică Într-o epocă de plin elan al mișcării turistice, cum a fost cea din a 2-a jumatate a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică Într-o epocă de plin elan al mișcării turistice, cum a fost cea din a 2-a jumatate a sec. al XIX-lea și de după actul Unirii Mari din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unor ghiduri turistice de către: O. Manițiu (Făgărașul - 1968), Gh. Niculescu (Retezatul - 1963; Munții Godeanu, studiu geomorfologic - 1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații Meridionali Un loc cu totul aparte În cunoașterea și valorificarea economică a resurselor turistice ale Carpatilor Meridionali, este ocupat de cercetătorii științifici, care au activat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nord, cât și de sud a acestora, a unor numeroase și importante obiective turistice de ordin antropic; - numeroase lacuri de baraj artificial, dintre care cel de la Vidraru, comparându-se cu multe astfel de obiective din Europa; - cel mai spectaculos drum alpin al României și chiar pe un plan mai larg european, respectiv Transfagărășanu, etc. 1.3. Carpații și Europa 1.3.1. Carpații românești și reprezentarea lor Interesul, preocupările și manifestările din vestul și centrul Europei În problematica atât de complexă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spațiului Munților Alpi, au apărut o serie de inițiative de creare a unor centre, institute, asociații etc. de analiză, cercetare și cooperare În domeniu. Amintim doar câteva dintre ele, care au anumite legături cu lanțul Munților Carpați și anume: - Convenția Alpină, semnată la Salzburg la 07.11.1991 și intrată În vigoare la 06.03.1995 de către: Austria, Franța, Germania, Italia, Liechtenstein, Elveția, Slovenia (din 29.03.1993), Monaco și Comunitatea Europeană. Obiectivul acestei Convenții este acela de asigurare a protecției
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și a autorităților regionale și locale. - Comitetul Științific Internațional pentru Cercetare În Alpi (ISCAR), Înființat În 1999 de către Academiile de Știinte ale Austriei, Bavariei, Elveției și Sloveniei a fost creat cu scopul ca cercetarea să fie reprezentată În conducerea Convenției Alpine. - Programul European - Inițiativa pentru Cercetarea Montană (MRI), creat În 2008, include o serie de obiective importante, cum ar fi: elaborarea de strategii pentru idetificarea semnalelor de schimbare a mediului În zonele montane de pe glob; definirea consecințelor acestor schimbări și informarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iar B cooperării trans-europene la un nivel transnațional. Acest proiect a fost factorul pe bază căruia s-a inițiat crearea unei cercetări științifice specific Carpaților. - CONVENȚIA CARPATICĂ, reprezintă astăzi pentru lanțul muntos al Carpaților, ceea ce pentru Alpi Îl constituie Convenția Alpină. Pornind tocmai de la obiectivele și rezultatele obținute de Convenția Alpină, la 22.05.2003 la Kiev a fost adoptată Convenția-cadru, privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, de către reprezentanții: Cehiei, Poloniei, României, Slovaciei, Serbiei, Ucrainei și Ungariei, deci de către țările
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a fost factorul pe bază căruia s-a inițiat crearea unei cercetări științifice specific Carpaților. - CONVENȚIA CARPATICĂ, reprezintă astăzi pentru lanțul muntos al Carpaților, ceea ce pentru Alpi Îl constituie Convenția Alpină. Pornind tocmai de la obiectivele și rezultatele obținute de Convenția Alpină, la 22.05.2003 la Kiev a fost adoptată Convenția-cadru, privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, de către reprezentanții: Cehiei, Poloniei, României, Slovaciei, Serbiei, Ucrainei și Ungariei, deci de către țările pe teritoriul cărora se află diferite spații carpatice. Domeniile de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aici, comparativ cu Carpații Orientali. Avem În vedere râurile: Jiu, Argeș, Prahova, DÎmbovița etc.; h) Ocupă o poziție aproape centrală În teritoriul țării; i) Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul alpin al acestora, cum ar fi căldări glaciare, văi glaciare, morene (grămezi de pietriș etc.) ca și cele mai frumoase și mai numeroase lacuri glaciare 65 ; j) Dispun de cele mai numeroase peșteri din țară În special Subcarpații Mehedințului unde apa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3, p.271 - 281. Referindune la Munții Retezat aici se află un număr de 57 lacuri glaciare. Înzăpezite iarna și puternic Însorite vara, aerul ozonat și ionizat al Înălțimilor, verdele covor vegetal, presărat din loc În loc cu flori specifice zonelor alpine etc.). - Atracțiile naturale ale acestor munți sunt unice, iar multitudinea de monumente naturale este o trăsătură definitorie a lor. Diversitatea și unicitatea peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Munții Cernei și Mehedințului pînă la Dunăre. Așa cum s-a specificat deja, relieful Carpaților Meridionali este deosebit de atractiv și el oferă condiții din cele mai prielnice pentru practicarea unui turism de mare intensitate și pe tot parcusul anului. Astfel, relieful alpin prin forma și specificitatea sa impresionează deosebit de plăcut turiștii, producîndule adevărate stări de relaxare și meditație; cel calcaros prin culoare, prin unele forme geometrice pe care le dezvoltă, văile, căldările, depresiunile, piscurile și platourile, privite ca elemente morfologice, urmate de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai mare. Astfel, covorul vegetal al munților este foarte variat și puternic nuanțat, de unele elemente cu mare forță de atracție turistică. Condițiile concrete de altitudine au determinat etajarea vegetației cu aspecte specifice: zona pădurilor , mixte, a coniferelor și cea alpină. Mai important Însă pentru turism, sunt unele specii de plante cum ar fi: jneapăn (Pinus mugo), ienupărul pitic (Juniperus sibirica), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
după jumătatea secolului XIX a impus cu acuitate crearea unor organizații cu caracter social, care să contribuie la organizarea unor baze de cazare specifice formelor de turism practicate ca și a mijloacelor de transport utilizate. Pot fi citate astfel: Societatea Alpină a Transilvaniei (Brașov,1873), Societatea Română de Geografie (București, 1875), Societatea Carpatină Transilvană (Sibiu, 1880), Societatea Carpatină din Sinaia (1895), Hanul Drumeților (București, 1920), transformat În 1925 În Turing Clubul României, Asociația drumeților din Munții iubiți ai României (ADMIR, 1929
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În stiluri foarte moderne și atrăgătoare, ce fac un contrast plăcut cu celelalte obiective, de unde și o notă În plus ce o conferă atracției turistice. La aceasta, amintim și faptul că pentru anumite zone și altitudini, cum ar fi zona alpină montană, sunt elemente ce dau siguranță călătoriilor turistice. În această categorie am nominalizat În principal „cabanele” care oferă condiții pentru drumeția montană. Înțelegem desigur, rolul acestora mai bine, dacă neam imagina că În Făgăraș nu ar fi nicio cabană, atunci
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
situației sunt de luat și aici măsurile propuse pentru stațiunile Călimănești-Căciulata și Herculane. 6) Pe aceeași linie de propuneri se Înscriu și măsurile necesare pentru dinamizarea activității de propagandă și publicitate turistică. 5.5.5. Bușteni - sau saltul de la Căminul Alpin la hotel Silva Beneficiind de un cadru natural pitoresc, format de valea Prahovei - pe malurile căreia se află amplasată - și de maiestoasa Împărăție de calcar a munților Caraiman, ce sprijină spre vest stațiunea, prin Jepii Mari și Jepii Mici, localitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
toamna de până atunci, am urcat mai departe spre Semenic. Am mai făcut o pauză la un punct de belvedere de unde se vedea foarte frumos lacul de la Văliug, am trecut pe la punctul Prislop și am făcut la dreapta spre platoul alpin al munților Semenic. Dacă am fi continuat drumul înainte am fi ajuns la Gărâna și la Brebu Nou, două mici sate despre care am mai scris în cărțile mele, unde am petrecut zile frumoase cu diverse ocazii, printre care se
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
Kazahstan și China. În prima zi a plănuitei ascensiuni ... o mașină a Universității ne-a urcat până la o stațiune montană situată la o înălțime de aproape 1200m. A doua zi am urcat pe o potecă accesibilă pietonal până la o cabană alpină ... pe la cca 2000m, pentru ca a treia zi să încercăm asaltul final. După nici o oră de urcuș dificil ... am întâlnit limba ghețarului văii ... aceeași vale care, la poalele muntelui, traversează Alma-Ata. După încă circa o oră de urcat ... mulțimea și periculozitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în ambițiile împăratului Ferdinand al II-lea (1619-1637), care, desemnat ca moștenitor de către predecesorul său încă din 1617, înțelege să transforme într-un vast stat centralizat, german și catolic, ansamblul posesiunilor sale, adică nu numai domeniile sale ereditare (Austria, ducatele alpine, Alsacia Superioară) și regatele elective (Boemia, Ungaria), ci și statele Imperiului Germanic. Astfel, în afara cehilor și ungurilor, preocupați să-și păstreze autonomia, toți prinții imperiului se simt amenințați, iar prinții protestanți de două ori pe-atît. Mai mult, acest proiect pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la război, se dezvoltă industrii noi de vîrf în care Franța strălucește în mod deosebit: industria de automobile datorită lui Panhard-Levassor, Peugeot sau frații Renault, industria cauciucului la uzinele Michelin, aeronautica sau industria aluminiului pe care o favorizează avîntul hidroelectricității alpine. Industriile siderurgică și textilă rămîn totuși esențiale și locul atît de important al agriculturii, care își sporește specializarea regională, rămîne specific economiei franceze. În ajunul războiului, economia franceză apare echilibrată, bazată pe o monedă forte și un potențial considerabil. Ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
permit construirea sa. Iată un exemplu extras dintr-un reportaj despre un meci de fotbal: Și în al 64-lea minut, e nevoie de această minge, superb ignorată de Vieri, repusă în cursă de Boksic, pentru ca Del Piero, genialul spiriduș alpin, să ne amintească reputația sa. Libération, 29 mai 1997 În acest caz, nu se presupune că cititorul a asistat la meci, pentru a ști despre ce minge este vorba; această minge nu a fost nici măcar menționată precedent în text. Restul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]