1,201 matches
-
nimeni, și să-și spele fata și corpul cu roua florilor mirositoare, rostind înainte de ivitul soarelui, următoarele cuvinte: Descâtecele de izdat, 12 la număr, cam toate se prezintă sub următorea formă: Cartea conține descântece de colăcit, de mânătură, adică de alungarea bolii de la o persoană, de muroni, de bubă, miguloși, gâlci, albeață, junghi, spaimă, de șarpe de întorcere. Cele din urmă se caracterizează prin repetiții în ordinea numărătorii aritmetice: Cele mai numeroase sunt descântecele de deochi, 20 la număr, care se
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de nimeni, părerile rămân totuși împărțite: unii văd în el o reprezentare a ,arborelui lumii’’, alții îl consideră o referire directă la ,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai. Până în secolul al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
tătarii ar fi putut să treacă peste munți. Relativ la scurt timp după stabilirea lui Dragoș în Moldova, familia unui alt voievod maramureșean - Bogdan - rivală cu familia lui Dragoș și aflată în conflict cu regele Ungariei, trece dincolo de Carpații Orientali. După alungarea descendenților lui Dragoș începe o nouă dinastie numită a Bogdăneștilor — cunoscută în istoriografia modernă ca Dinastia Mușatinilor. Opinia de mai sus este ameliorată de cercetări din ultimul deceniu care continuă ideea lui A.D. Xenopol despre două descălecări distanțate în timp
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Imperiului Macedonean. Astfel în luna noiembrie armata sa ajunge în sudul Anatoliei mânată de entuziasmul, curajul și ambițiile lui Alexandru, de cucerire. Având o armată extrem de numeroasă și greu de aprovizionat, Darius al III-lea plănuia o campanie scurtă de alungare a inamicului. Avantajul numeric, dar și cel teritorial îl făceau pe regele persan să se gândească că aceasta va fi una dintre cele mai facile bătălii pe care le-a purtat. Mai mult decât atât, până atunci nici o oaste condusă
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
1529, Suleiman Magnificul a acceptat să considere Regatul Ungariei drept aliat și vasal și să nu îi anexeze teritoriul la imperiu. În 1541 însă, Suleiman a hotărât să-și consolideze poziția și să atașeze regiunea orașului Buda la imperiu. După alungarea armatei austriece comandate de Wilhelm von Roggendorf care asediase Buda, otomanii au ocupat capitala Ungariei și orașul de pe celălalt mal al Dunării, Pesta pe 29 august. Sultanul a organizat imediat după cucerirea Budei a primului vilaiet otoman din Europa Centrală
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
se retrăseseră bătrânii, femeile și copiii dacilor. Gerula sosește acolo, aducându-l cu el pe Bastus pe care-l obligă să recunoască că și-a trădat neamul. Trădătorul este legat și batjocorit de toți, urmând a fi ținut prizonier până la alungarea romanilor din Dacia. Credincios dorinței regelui Decebal, Gerula vrea să continue lupta pentru eliberarea țării. El îi instruiește pe băieți la călărie, lupta cu sabia și trasul cu arcul, încercând să-i formeze ca luptători. Timpul trece, iar romanii muncesc
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
a se așeza ei acolo, iar căpetenia dacă își dă seama că astfel va fi înlocuit un ocupant care a adus civilizație în țară cu un altul care va aduce distrugere. Gerula își convinge băieții să lupte alături de romani pentru alungarea barbarilor care vor să le ia pământurile. El îl eliberează pe Bastus, spunându-i să plece încotro va voi. Barbarii sunt alungați de oștile daco-romane, dar tânărul nepot al lui Decebal, crescut de Gerula, moare în luptă. Comandantul roman vede
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
de obicei înainte de Lăsata Secului. Festivalul are rădăcini adânci în lumea satului săsesc, reprezentând un bun prilej pentru ca întreaga comunitate să se reunească, să danseze și să se simtă bine. Ritualul simbolizeaza triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii și alungarea iernii. Mai mult, se pare că drumul caruței prin sat oglindește periplul numeroșilor sași dinspre landurile germane, către Transilvania. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc pentru a-și confecționa măștile pentru a doua zi. Dimineața, cete de feciori
Festivalul Clătitelor () [Corola-website/Science/326672_a_328001]
-
este asistat de un agent pe nume Kabul (John Ales), care îl plimbă într-o varietate nesfârșită de mașini special concepute. Ei îi cer ajutor lui McLuckey (Mason Gamble), un copil mic blond, singur acasă, care este foarte bun în alungarea intrușilor. Steele rezistă tentațiilor venite din partea unei femei periculoase (Alexandra Paul), el o găsește așteptându-l în pat. Dar el lucrează foarte strâns cu agentul 3.14 (Nicollette Sheridan), al cărei tată, profesorul Ukrinsky (Elya Baskin), este, de asemenea, ținut
Spionul Dandana () [Corola-website/Science/326688_a_328017]
-
din viața lor este să folosească vrăji împotriva lui, fetele se reunesc doar pentru a-l seduce și ucide în cele din urmă pe Daryl Van Horne. În dimineața următoare, Daryl pleacă în oraș, iar femeile fac o vrajă pentru alungarea lui Daryl. Sukie ia din biroul lui Daryl o carte intitulată "Maleficio", Jane adună unele obiecte personale ale lui Daryl, cum ar fi haine, păr și fotografii, în timp ce Alex creează o păpușă voodoo din ceară care seamănă cu Daryl. Odată ce
Vrăjitoarele din Eastwick (film) () [Corola-website/Science/326737_a_328066]
-
înfrângerea otomanilor în Primul Război Mondial. CUP a avut o poziție particulară față de armeni, în care nu avea încredere și împotriva cărora a luat măsuri represive. Prima ofensivă importantă a turcilor din timpul Primului Război Mondial a fost o încercare eșuată de alungare a rușilor din regiunea Armeniei istorice pe care Moscova o ocupase la sfârșitul războiului din 1877-1878. După această înfrângere, liderii CUP au dat vina pentru eșec pe populația armenească și au declanșat genocidul care avea să ducă la pieirea a
Comitetul Unității și Progresului () [Corola-website/Science/326804_a_328133]
-
aristocratic, care a votat împotriva facținii ultraconservatoare. De Martignac era dornic să câștige popularitate și a anunțat în aprilie 1828 că, date fiind eșecurile negocierilor, Franța urma să trimită o forță expediționară de 13.000 de soldați în Moreea pentru alungarea forțelor otomano-egiptene din Peloponez. Inițiativa premierului a fost întâmpinată cu entuziasm de publicul parizian. Chiar în timpul în care francezii începuseă pregătirile de război în porturile mediteraneene, Ibrahim Pașa îi transmitea tatălui său că este sigur că poate respinge forța expediționară
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
deosebit de valoroasă de pipe din colecția Franz Binder, provenite dintr-o arie africană destul de largă. Aceste lulele, confecționate din lut sau din alte materiale, sunt apreciate și utilizate în toată Africa Centrală. Fumul produs de acestea are și rolul de alungare a roiurilor de insecte. O lulea lungă, folosită de indienii din America de Nord se numește "calumet", "chanupa" dar și "Pipa Păcii", deoarece era utilizată și la ritualul pecetluirii unei înțelegeri. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare deține o colecție compusă
Pipă () [Corola-website/Science/325139_a_326468]
-
victorioasă în Ungaria în 1063, el a jucat un rol proeminent în guvernarea Imperiului pe perioada minoratului lui Henric. În 1064, el a fost în Italia pentru a rezolva o schismă papală și s-a implicat activ în a aranja alungarea de la curte a arhiepiscopului Adalbert de Bremen. El a traversat Alpii cu încă alte două ocazii, iar în 1069 a luat parte la două expediții în teritoriile stăpânite pe atunci de venzi. Otto și-a neglijat propriul ducat de Bavaria
Otto de Nordheim () [Corola-website/Science/325203_a_326532]
-
s-a autodeclarat khediv al Egiptului și Sudanului. Datorită reformelor sale este considerat fondatorul statului modern Egipt. Dinastia pe care a întemeiat-o a condus Egiptul până la Revoluția egipteană din 1952. Printre ofițerii din armata otomană care au ajutat la alungarea lui Napoleon din Egipt a fost și un ofițer născut în Macedonia, Muhammad Ali. Poarta l-a desemnat pașă în Egipt în anul 1805, subordonându-se doar formal puterii otomane. A rămas în istorie ca primul suveran din lumea arabă
Muhammad Ali al Egiptului () [Corola-website/Science/325301_a_326630]
-
Primul duce normand după scurta domnie a lui Rainulf Drengot din vremea lui Guaimar de Salerno a fost Guillaume de Montreuil, numit în 1064. Acesta a căutat să își legitimeze domnia prin căsătoria cu văduva predecesorului său longobard, însă după alungarea sa de către Richard I de Capua, nu mai era necesar pentru ducii ulteriori să se autolegitimeze: normanzii își impuseseră puterea. De la 1067 sau 1068 până la 1091, Gaeta a fost guvernată de către familia normandă Ridello. Geoffroi Ridello a guvernat de la Pontecorvo
Ducatul de Gaeta () [Corola-website/Science/324585_a_325914]
-
primită de Landulf. Cu sprijinul aliaților săi, Marin al II-lea de Neapole și Manso I (duce de Amalfi, Landulf și fiii săi rămași în viață (Landenulf a murit în 971), a preluat în anul 974 puterea în Salerno după alungarea principelui de atunci, fiu al lui Guaimar al II-lea cu prima sa soție, Gisulf I, care și-a găsit refugiu la curtea lui Pandulf I Cap de Fier, fiu al lui Landulf I conducător în Principatul de Benevento. Cu ajutorul
Landulf de Conza () [Corola-website/Science/324591_a_325920]
-
lui Pandulf Cap de Fier din 981 pentru a prelua stăpânirea asupra Salerno de la Pandulf al II-lea, astfel încât Manso I de Amalfi a devenit principe. Acesta a fost însă nepopular, și Ioan, originar din Spoleto, a fost ales după alungarea amalfitanilor. Relațiile de discordie cu Amalfi au continuat până la finele principatului. Ioan al II-lea și-a stabilit propria dinastie, moment care anunța perioada finală de măreție a Principatului de Salerno ca entitate longobardă independentă. El a căutat să sporească
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
să co-guverneze. În aprilie 1039, amenințat fiind de principele Guaimar al IV-lea de Salerno, Ioan a fugit împreună cu fiul său în Grecia. Ioan a continuat să iși organizeze propria restaurație și a întărâtat o răscoală care a condus la alungarea fratelui său orbit din Amalfi în aprilie 1052. Amalfitanii au refuzat să plătească taxele impuse de protectorul lui Manșo, Guaimar de Salerno, și lupta a izbucnit. Guaimar a fost asasinat în iunie la instigarea amalfitanilor, iar Ioan al II-lea
Ioan al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324722_a_326051]
-
papa Ioan al X-lea și de ducele Alberic I de Spoleto și au obținut victoria asupra sarazinilor în bătălia de la Garigliano. Potrivit cronicarului Liudprand de Cremona, Landulf a fost cel care a inițiat această alianță care a condus la alungarea musulmanilor din fortăreața de la Garigliano. În 921, el a acordat sprijin unei răscoale anti-bizantine din Apulia, provocând ravagii până la Ascoli. În final însă, s-a văzut nevoit să îl trimită pe cel de al doilea fiu al său, Landulf "cel
Landulf I de Benevento () [Corola-website/Science/324731_a_326060]
-
să impună un armistițiu, să cucerească controlul asupra cât mai multor teritorii, inclusiv asupra orașelor Atena și Teba. Guvernele britanic și rus au acceptat inițiativa Parisului, care a propus ca un corp expediționar francez să fie trimis în Peloponez pentru alungarea forțelor terestre ale lui Ibrahim. Pe 30 august 1828, corpul expediționar francez sub conducerea lui Nicolas Joseph Maison a debarcat la Petalidi. Francezii au luptat alături de greci, reușind să alunge toate forțele ostile până pe 30 octombrie. Se poate spune că
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
după unul dintre personajele antagoniste din poemul "Beowulf") care se dovedește că stă la baza problemelor observate de coloniști. În ciuda armamentului avansat (arme automate, aruncătoare de flăcări, etc.) și a superiorității numerice, zece oameni sunt uciși înainte de a se reuși alungarea creaturii rănite. Coloniștii își dau seama că insula ascunde un prădător letal și eficient, dar Cadmann refuză să îi mai ajute, după ce a fost batjocorit, acuzat și lăsat la mila creaturii. El părăsește colonia și își stabilește reședința pe coasta
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
moscheii Anuar ar-Rahman din Deir al-Zour. 14-15 august: Regimul asediază Latakia și foloșește flota militară pentru controlarea acesteia. Uganda impune o serie de sancțiuni împotriva oficialilor regimului Assad. Autoritatea pentru Eliberarea Palestinei (PLO) condamnă intrarea trupelor regimului în Latakia și alungarea refugiaților palestinieni. 17-18 august: Organizația Națiunilor Unite și-a retras o parte din funcționarii săi din Siria iar Tunisia și-a închis ambasada din Damasc. Forțele regimului continuă să deschidă focul asupra manifestanților în ciuda declarațiilor lui Bashar al-Assad de încetare
Războiul Civil Sirian () [Corola-website/Science/322656_a_323985]
-
crede că experiența trăită în Tărâm a fost doar un vis. Chinuit de acest paradox, își neglijează condiția fizică: nu mai ia medicamente și nu-și tratează rana de la frunte, permițând leprei sale să devină din nou activă. Amenințat cu alungarea din regiune de către cetățenii care se tem de boala sa, Covenant salvează o fată mușcată de un șarpe cu clopoței, dar este mușcat la rândul său. Între timp, pe Tărâm au trecut șapte ani de la Războiul uriașilor. Nobilii și-au
Puterea salvatoare () [Corola-website/Science/329858_a_331187]
-
conetabilul său Richard de Mandra a fost capturat, el a evadat din mâinile armatei regale și a continuat să sfideze autoritatea lui Guillaume I. În 1161, el a cucerit o bună parte a teritoriului înspre sud. Guillaume a răspuns prin alungarea trupelor sale din Taranto și prin ruinarea aproape integrală a Salerno. În 1163, totuși, el a fost nevoit să se refugieze din nou pe lângă Frederic Barbarossa. În 1167, el s-a numărat în rândurile armatei comandate de Rainald de Dassel
Robert al III-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328156_a_329485]