2,101 matches
-
curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc vreo revoluție - că uneltesc împotriva poporului și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce văd că poporul, chiar dacă nu de bunăvoie, ci în neștiință de cauză și amăgit de către calomniatori, caută să le facă rău, atunci, vrând-nevrând, devin cu adevărat oligarhici, nu de bunăvoie, ci bondarul acela naște acel rău, înțepându-i. Hotărât așa. Apar denunțuri, judecăți, procese ale unora împotriva altora. Firește. Dar nu obișnuiește poporul să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fond mai întins”, și prin urmare, mai ușor de descifrat. Se poate susține, prin urmare, că referirea lui Platon, în mod explicit, la condiția sufletului individual în interpretarea pe care el o dă mitului lui Glaucos nu trebuie să ne amăgească: de vreme ce, pentru el, Cetatea este un „suflet mare”, sufletul omului este o „Cetate mică”, iar „textul” ambelor entități este scris cu litere identice deși de dimensiuni diferite, rezultă că în mit este figurat deopotrivă destinul istoric și politic al umanității
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
producători de idoli înșelători. În sens originar eidolon însemna „fantomă a mortului din Hades”) Pictorul, la fel ca și sofistul se blochează într-o retorică a imaginii lipsită de consistență gnoseologică. Scopul lor este manipularea. Seducția exercitată în numele plăcerii îi amăgește pe oameni, profitând de ignoranța lor. Totuși la un examen mai atent orice om își poate da seama că pictorul sau sofistul nu posedă vreun fel anume de cunoaștere. Iar pentru Platon binele nu poate fi niciodată desprins de cunoaștere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dans la mesure où ses œuvres imaginaires, au contraire des actions pratiques (pragmata), ne participent pas à la vie publique de la polis, modelée sur la permanence des idées éternelles.” Practic arta ajunge, conform expresiei lui Platon, să seducă și să amăgească prostia în numele plăcerii, fiind așezată, pentru acest motiv, la mare cinste. Artele propriu-zise, pentru a fi admise în cetate, trebuie sa fie ele însele supuse grilei procustiene a artei măsurii. Arhitectura este modelul paradigmatic pe care Platon îl are în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tip „căsuță poștală” se acreditează reciproc în calitate de dascăli infailibili ai națiunii. Aici nu mai contează râul de otravă spirituală care se revarsă din malaxorul gigantic (producător de subcultură, dar și de bani) la care sunt îndemnați cetățenii să se adape. Amăgiți de produsele acestei industrii perverse, „oamenii zilei” sunt conectați la promiscuitate spirituală și la vulg. Această conectare costă puțin, dar îi face bogați și puternici pe administratorii „megamașinii”. „Consumizarea” existentului este un concept aparent modern. În fapt, el are o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atunci când aud de un paradis tapițat, împodobit cu aur și cu pietre prețioase, populat cu cadâne frumoase, un loc unde vinul și mâncărurile bune abundă? Bineînțeles că au dreptate, toate acestea nu-s decât basme și ficțiuni destinate să-i amăgească pe oameni, care-s naivi. Dar cum să nu vezi în asta și o critică a paradisului creștinilor, populat cu promisiuni la fel de amăgitoare? Ca și cum toate astea n-ar fi de-ajuns, el face o analiză critică a pozițiilor Bisericii în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care vorbești despre o carte a și citit-o. Nu numai pentru că nu există un alt domeniu În care să domnească o așa de mare ipocrizie, dar mai ales pentru că interlocutorii Înșiși nu știu nimic despre asta și s-ar amăgi dacă ar crede că pot răspunde la această Întrebare. Astfel că acest spațiu virtual este cel al unui joc al trasului pe sfoară, În care participanții se Înșeală pe ei Înșiși Înainte de a-i Înșela pe ceilalți, amintirile pe care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
numai de valoare, ca la Balzac, ci se extinde și la „conținutul” său. E și cazul romanului lui Frederic Harrison, Theophano, În privința căruia, după părerea estetului cu ochelari cu rame aurite, ar fi posibil să Îl Înșeli sau să-l amăgești pe celălalt. Publicat În 1904, el aparține unui gen pe care l-am putea numi roman bizantin. Începe În anul 956 după Hristos și se desfășoară până În 969, povestind contraatacul victorios dus Împotriva Islamului de către Împăratul Constantinopolului, Nichifor Focas. Ceea ce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
timp să devină Întru totul ateu: este Încă prea puternică În el teama de necunoscut sau de neprevăzut, pentru a Îndrăzni să se comporte ca și cum totul ar depinde numai de el! Μ Cel care se lasă de mai multe ori amăgit sfârșește prin a fi disprețuit de toți. Μ Când nu te rușinezi de tine Însuți În intenția de a face un lucru urât, cum te-ar putea opri oare rușinea de alții? Μ Indulgența și mila sunt răsplata pentru acela
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unui călugăr Îi pot Înțelege Întotdeauna credința, dar mă plec În fața tăriei cu care acesta merge pe drumul său. Μ Dreptul la apărarea demnității proprii este Însăși rațiunea de a fi a omului În lume. Μ Nu trebuie să ne amăgim: progresul spiritului al fiecăruia dintre noi se Întemeiază, În realitate, pe un trecut de ambiții personale, mai mult sau mai puțin orgolioase. Μ Lupta cu limitele personalității noastre pretinde, Întotdeauna, un suflet eroic, deoarece sacrificiile de suflet sunt cel mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
biografia particulară a acestuia), atunci ea devine impersonală, rigidă și ineficientă. Μ Cine nu se poate angaja Într-un sentiment de iubire, din incapacitatea de a-l trăi pe deplin sau din teama de patosul lui, este condamnat să se amăgească doar cu iluziile lui. Μ Fiecare câștigă În lupta cu piedicile/loviturile vieții sau ale activității doar atât cât este dispus să riște. Μ Când Întrebarea este clar pusă, ea sugerează, În mare măsură, și răspunsul. Cum ar fi, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai slabe de către cultura hedonistă exprimată de noua putere. Multe dintre valorile apărate de mișcările progresiste și de partidele de stânga reprezintă, pentru Pasolini, semne de pericol, de înfrângere și de înapoiere. În ultimul său interviu, Pasolini spune: „Nu vă amăgiți. Voi sunteți, cu școala, cu televiziunea, cu docilitatea ziarelor voastre, voi sunteți marii conservatori ai acestei cumplite orânduiri, bazate pe ideea de a poseda și de a distruge. Ferice de voi că sunteți mulțumiți când puteți găsi eticheta corectă pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
criminalitate poate să pară acest lucru, inconștiența lor în această privință a fost absolută: nu au bănuit deloc că puterea, pe care ei o dețineau și o gestionau, nu suferea o evoluție „normală”, ci se schimba radical. Ei s-au amăgit că în regimul lor totul avea să fie la fel în esență, că, de exemplu, vor putea să se sprijine întotdeauna pe Vatican, fără să-și dea seama că puterea, pe care ei înșiși continuau s-o dețină și s-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sprijine întotdeauna pe Vatican, fără să-și dea seama că puterea, pe care ei înșiși continuau s-o dețină și s-o gestioneze, nu mai știa ce să facă cu Vaticanul - centru de viață țărănească, retrogradă și săracă. S-au amăgit că vor putea conta la nesfârșit pe o armată naționalistă (întocmai ca predecesorii lor fasciști) și nu vedeau că puterea, pe care ei înșiși continuau s-o dețină și s-o gestioneze, făcea deja manevre pentru a pune bazele unor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
grea, Întorcîndu-se În România - sau fiind duși direct În Germania de Vest sau Ungaria - Între 1947 și 1951. Pentru cei care au supraviețuit pînă la sfîrșit, reacția la aflarea veștii că vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile Îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. Într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a Întîmplat cu Maria Cocîrlă: A venit timpu’ cînd ne-a spus că venim
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ci este a noastră, a receptorilor. Generației noastre Îi lipsește spiritul critic, reflexiv, iarăși un efect al atomizării informației preluate deseori fără discernământ. Noi avem avantajul de a putea publica mult mai ușor cărți. Totul este să nu ne lăsăm amăgiți, să ajungem compilatori de informații. Efortul integrator e tot mai greu de făcut, se lucrează mult cu surse secundare. Accesul la informație nu mai e o problemă. Corneliu Pintilescu: Pentru că aici intervine felul În care abordezi această informație: activ sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În opinia lui M. Richard, scrierea nu atacă atât cele două erezii menționate, ci îi combate în realitate pe adversarii antiorigeniști ai autorului. A doua operă a trilogiei este un dialog în care sunt atacați calcedonienii care s-au lăsat amăgiți de aftartodocetiști a căror doctrină, în realitate, Leontie o descrie pornind de la polemica lui Sever de Antiohia cu Iulian din Halicarnassus. Și al treilea tratat îi combate pe aftartodocetiști care, crede autorul, au comis aceleași erori ca și Pavel din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
descris nu adăpostește lupte mai mărunte sau interese mai nobile decât capitala, dimpotrivă, acolo unde fiecare cunoaște pe fiecare, interesul personal meschin pândește mereu conjunctura politică favorabilă ca să declare un conflict deschis. Persecutarea evreilor, în numele purității etnice, otrăvirea sufletelor unor amăgiți de o așa-zisă revoluție națională, dorința de parvenire folosind ca pretext idealuri patriotice, toată această lume agonică a anilor ’40 este văzută de observatorul-povestitor cu ochi necruțător. Romanul La Saison morte (1990), scris în exil, este alcătuit din secvențe
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
Tratatul se încheie cu un florilegiu patristic. în opinia lui M. Richard, scrierea nu atacă atît cele două erezii menționate, ci pe adversarii antiorigeniști ai autorului. A doua operă a trilogiei este un dialog împotriva calcedonienilor, care s-au lăsat amăgiți de aftartodocetiști, a căror doctrină Leonțiu o descrie pornind de la polemica lui Sever de Antiohia cu Iulian din Halicarnassus. Și al treilea tratat îi combate pe aftartodocetiști, care, crede autorul, au comis aceleași erori ca și Pavel din Samosata, Diodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cititori- numar de abonati:abonat->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. PREZENTUL ACESTA, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Prezentul acesta, zic eu că m-a trăit și ieri, M-a amăgit cu fapte false și reci mângâieri Când a săpat în mine mai rău ca într-o stâncă, Cum sapă apa iute rana cea mai adâncă. A scrijelit, cu dalta, minute și secunde Tortura cea mai lungă exact acolo unde Coșmarul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
va servi la prânz cu apă și cu pâine, Eu, așteptându-mi rândul, cu sufletul mai gol, Uitând acest prezent, dorind și un alt rol. Citește mai mult Prezentul acesta, zic eu că m-a trăit și ieri,M-a amăgit cu fapte false și reci mângâieriCând a săpat în mine mai rău ca într-o stâncă,Cum sapă apa iute rana cea mai adâncă.A scrijelit, cu dalta, minute și secundeTortura cea mai lungă exact acolo undeCoșmarul cel mai groaznic
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
trebuie să se țină seama de structura psihologică a părinților, precum și de nivelul sociocultural. Unii părinți nu reușesc să se Împace cu acest gând, nu admit această realitate, o resping, se luptă cu ea, se Înșeală pe ei Înșiși, se amăgesc, caută explicații, uneori forțează unele explicații. În fața sentimentului de culpabilitate, majoritatea acestora vor adopta cele 5 strategii despre care tocmai am vorbit: nevoia de reparație, supraprotecția, culpabilizarea celorlalți, refuzul de a accepta deficiența, nevoia de pedeapsă. Cel mai frecvent, părinții
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
al Anticristului: 1) înșelăciunea; apariția falșilor profeți și a falșilor mesia (v. 22) - Isus atrage atenția asupra faptului că adevărata parusie va fi precedată de pseudoparusii: „Că mulți vor veni în numele Meu zicând: «Eu sunt!» și pe mulți îi vor amăgi” (vv. 5‑6); 2) războaie sângeroase (v. 7); 3) persecuția creștinilor, atât din partea iudeilor, cât și din partea romanilor („Vă vor da în adunări și [...] în sinagogi [să vă judece]”, v. 9); 4) rolul evanghelizator al martiriului (v. 9); 5) parusia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]