3,425 matches
-
1835) și a făcut, cu totul sporadic, comentarii de spectacole în „Albina românească” (1846), preocupat mai îndeaproape de jocul actoricesc. A compus chiar și o mică dramă, Recrutul răscumpărat (1842), a cărei însușire de căpetenie, dacă nu și singura, este ambianța autohtonă; totuși, piesa ar putea fi și o prelucrare. Intriga e ușoară, copleșită de tezism. Părinții Sorei, stăpâniți de prejudecăți, nu îngăduie însoțirea fetei cu plugarul Petre, încredințând-o unui negustor străin, hapsân, care o și părăsește. Tânărul, în prada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
când descoperă, cu ochi de militar, ordine și disciplină sau folosind cu voluptate expresii cu puternic iz de cazarmă, într-o rostire uneori cam țeapănă, chiar dacă mereu cu intenție ceremonioasă. Drama, scrisă într-o limbă uniformă, corectă, dar nefirească în ambianța rustică, balansează între exclamațiile de melodramă și pedanteria cazonă. Cu această piesă colonelul V. nu-și trădează, de fapt, adevărata vocație. SCRIERI: Recrutul răscumpărat, București, 1942. Traduceri: [Autori neidentificați], Buchetul coprinzător a cinci anecdote istorice..., București, 1842, Marcel, București, 1845
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
mea.” Iar exegetul își va continua preocuparea în altă lucrare, publicată în 1983 și intitulată Motive literare românești. Aplombul revendicativ apare aici diminuat în beneficiul analizelor, întotdeauna punctul forte al autorului. Accentul cade acum pe specificul românesc, corelat însă cu ambianța zonei noastre geografice și spirituale, în care circulă anume note distincte, sau stenoterme - cuvânt împrumutat de la Simion Mehedinți, prin raportare la cele de circulație generală - sau euriterme. Consecințele cele mai notabile ale cercetărilor lui Edgar Papu au fost dezbaterea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
până la 30% somn lent profund mai mult decât procentajul obișnuit, lucru care este valabil câteva nopți după competiție. În general, somnul este ameliorat ori de câte ori consumul energetic este unul neobișnuit. Insomnia tranzitorie se poate datora unor factori care de țin de ambianță. Somnul într- un mediu nou este tulburat: adormirea este prelungită, trezirile sunt mai frecvente și, la înregistrare, se constată o diminuare a somnului lent profund și a celui paradoxal. Acest fenomen este resimțit de sportivii care au deplasări frecvente și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
remarcă, de asemenea, o modificare a dinamicii atenției în sensul unei orientări selective a acesteia asupra formulelor comandate și în același timp o scădere a interesului subiectului pentru stimuli exteriori. 4) În timpul relaxării, subiectul trăiește o stare de pasivitate în raport cu ambianța; pasivitatea se accentuează atunci când relaxarea este comandată din exterior de către terapeut și scade pe măsură ce subiectul învață singur să-și autocomande starea de relaxare; 5) Aproape toți subiecții remarcă instalarea în timpul relaxării a unei stări afective aparte, de nuanță pozitivă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
calea răspunsului la cea de a doua. Rezultatul criticii kantiene a fost atât respingerea empirismului, care contestă în general posibilitatea metafizicii, cât și a raționalismului clasic, care nu oferă baza necesară în vederea edificării metafizicii ca știință. Judecând criticismul kantian în ambianța filosofică în care a luat naștere și a dat roade, Florian conchide: „Filosofia critică a încheiat un mod de a gândi, ale cărui origini sunt destul de vechi. Din acest punct de vedere, criticismul e cel din urmă cuvânt al filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
întemeia valorile superioare ale vieții și de a oferi o bază rațională speranței în triumful lor final. Convingere ce poate fi calificată drept o expresie particulară a optimismului istoric al vremii. Motru s-a format și a lucrat într-o ambianță filosofică puternic impregnată de kantianism. El nu putea să nu-și dea seama că încercările sale în metafizică sunt dintre cele ce cad sub cenzura severelor interdicții kantiene. Cu toate acestea Motru nu a redeschis procesul intentat de Kant metafizicii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe cu totul alte baze și în cu totul altă direcție decât în Critica rațiunii pure. Nu poate fi vorba, prin urmare, de o „completare”, în sensul curent al acestei expresii. Cu greu s-ar putea tăgădui că în acea ambianță intelectuală, în care s-au înfiripat încercările constructive ale lui Motru, ideea unei metafizici inductive exercita o mare putere de atracție. Iar prelungirea cunoașterii pozitive într-o viziune asupra totalității rămâne până astăzi o experiență incitantă. Toți cei care cred
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Pretenția că există probleme și soluții care au semnificație universală și, prin urmare, continuitate și progres în filosofie, era vehement contestată. Filosofia, ca și creația artistică, afirma Ionescu, este expresia structurii sufletești a autorului ei. Iar aceasta poartă pecetea unei ambianțe spirituale particulare, cu determinări locale și istorice. Opera de artă, ca și sistemul filosofic, este un rezultat al necesității noastre de absolut și reprezintă, pentru fiecare din noi, în felul nostru, un absolut, dar care este un absolut al nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vâna religioasă a culturii. Omul a coborât din ce în ce mai mult în lumea lucrurilor, pierzând contactul cu divinitatea, de care totuși se împărtășește prin esența lui...”89. Cel care rămâne însă atașat acelei tradiții de gândire care poate fi cultivată doar în ambianța spiritualității răsăritene va întâmpina greutăți chiar și în înțelegerea autorilor reprezentativi pentru filosofia științifică a Apusului. Matematicianul Octavian Onicescu, prieten apropiat al filosofului, își amintește că la sfârșitul unei conferințe despre Spinoza, Ionescu s-a întrebat dacă el reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai înainte, în monografia publicată în 1938, el afirmase, la p. 199, tocmai contrariul scriind: „Drept încheiere, constatăm că toate textele kantiene, citite fără prejudecăți, impun interpretarea metafizică”.) O apreciere care va fi încoronată de afirmația, singura acceptabilă în acea ambianță, în care Kant fusese condamnat ca „filosof idealist”: „Astăzi, Kant, privit în ansamblul operei sale, este un filosof mort”. (M. Florian, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968, p. 217.) Cât de crude trebuie să fi fost acele experiențe care au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Împotrivirile care trebuie învinse sunt uriașe, căci socializarea individului nu este până la urmă decât procesul în care îi sunt inculcate, cu mijloace mai mult sau mai puțin autoritare, opiniile dominante, obiceiurile, datinile, moravurile și respectul necritic față de anumite autorități, proprii ambianței umane în care se naște și crește. Fără o energică sforțare și fără foarte mult curaj ieșirea din minorat, scuturarea jugului prejudecăților este, așadar, cu neputință. Rațiunea este, într-adevăr, un principiu activ, care n-ar trebui să împrumute nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
puterii prin mecanisme democratice. Fiind o perioadă determinată de efecte, lipsa teoriei și a practicii sociale, la care se adaugă absența experienței istorice a tranziției, aceasta se remarcă prin viziuni care pot poseda popularitate, chiar dacă nu sunt „plauzibile”. Mai mult, „ambianța social-anti-democratică” Îndeamnă la proiecte care Încearcă evitarea majorității, contestarea realităților politice și, cel mai adesea, tatonarea unor soluții de avarie. Opoziția democratică produce astfel, după cum remarcă autorul, o eroare metodologică și una istorică. „Metamorfozarea trecutului În ideal de viitor” este
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
s-a epuizat, iar eficacitatea ei a scăzut”4. Imediat după aceea, interlocutorii se așază „În partea de sud a edificiului, În fața sanctuarului Geei și a fântânii”5, „ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor”. Și Boethos continuă spunând: „dacă aici au fost găzduite Muzele În chip de asistente și supraveghetoare ale divinației alături de fântână și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
s-a epuizat, (C) iar eficacitatea ei a scăzut 1. După ce am Înconjurat templul, ne așezarăm În partea desud a edificiului, În fața sanctuarului Geei (Pământul) și a fântânii, ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor, care Înconjura mecanismul de țâșnire a jetului de apă curgătoare 2 de unde oamenii obișnuiau să ia apă pentru libații și aspersiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
transparență, adică fără să-l mai vadă pe Dumnezeu: "au căzut de la vederea lui Dumnezeu într-o lume devenită netransparentă și printr-o retragere a lui Dumnezeu de la vederea lor"59. Încălcând porunca, omul s-a văzut singur, într-o ambianță opacă, fiindcă Dumnezeu și-a retras "unele energii ale Lui din ea" și oamenii "n-au mai văzut lumea și semnificația ei deschisă infinitului personal al lui Dumnezeu"60. Lumea a intrat în descompunere, devenind coruptibilă, deși din ea n-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
formele clinice care satisfac criteriile de clasificare, întâlnim în practica clinică și, din ce în ce mai des descrise în literatură, forme așa numite sub-clinice care nu prezintă toate simptoamele necesare unui diagnostic. Aceste forme aduc dovada frecvenței cu care se întâlnește în adolescență ambianța depresivă; ele reprezintă, de asemenea, după părerea noastră, traseul clinic al travaliului psihic propriu acestei vârste (vezi capitolul 6). Dacă în literatura anglo-saxonă se vorbește de acum înainte despre „episod sub-clinic”, în tradiția europeană și franceză a fost descrisă proasta
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au atâta putere cât să biruie nefericirea și singurătatea de generații. Și din nou, predilecția barocă pentru poeticitate, simbolistică și culoare (marea este, la B., un personaj și o metonimie recurentă). Chiar dacă în al treilea roman, Capra neagră, scriitorul părăsește ambianța orientală, alegând un cu totul alt spațiu (Berlin, Sibiu, Mediaș), voluptatea poetizării picturale se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
ameliorând În mare măsură senzația de oboseală; - facilitează formarea deprinderilor și priceperilor motrice specifice; - facilitează desfășurarea mișcării În condițiile asigurării unei bune ritmicități; - contribuie la dezvoltarea calităților de memorie și atenție distributive; - favorizează posibilitățile de exprimare și creație; - asigură o ambianță plăcută În lucru; - contribuie la educarea muzicală a executantelor. Folosirea muzicii În dans nu este posibilă fără anumite cunoștințe muzicale de bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
idile dintre o pisică și un motan, inocența pusă În valoare prin pantomima comică. Recomandăm pantomima ca mijloc de obținere a expresivității corporale și faciale În special pentru grupul euritmic de Înaltă ținută tehnică. Decorul are un rol funcțional, o ambianță care să răspundă atmosferei pe care o cere euritmia. Când nu avem asemenea posibilități materiale pentru realizarea unui decor, ne putem folosi de un fundal de cortină sau decor existent, dar care să nu Încarce sau să strice ambianța pe
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
o ambianță care să răspundă atmosferei pe care o cere euritmia. Când nu avem asemenea posibilități materiale pentru realizarea unui decor, ne putem folosi de un fundal de cortină sau decor existent, dar care să nu Încarce sau să strice ambianța pe care o cere poezia. Este indicat ca decorul să fie plastic, să nu fie ridicol sau necorespunzător. În lipsa unui decor adecvat se poate folosi un fundal neutru spre culoarea gri. Costumele trebuie să se Încadreze conținutului poeziei alese, așa cum
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele „bizantine” au o surprinzător de rafinată grație, sugerând o ambianță crepusculară, cu gesturi leneșe și triste, cu tabieturi orientale. Se inaugurează astfel, și prin scrisul lui T., un univers caracteristic, balcanic și fanariot, plin de parfumuri, culori și podoabe, impus ulterior de Mateiu I. Caragiale și Ion Barbu. SCRIERI: Nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]