3,178 matches
-
-Shigella Boydii; -Shigella Sonne. Aceste tipuri de bacterii au răspândire universală, fiind mai frecvente În zonele cu climă caldă și În sezonul de vară. În România predomină tipurile S. Sonne și S. Flexneri. Bacteriile dizenterice sunt destul de viabile În mediul ambiant Întrucât pot trăi 3-4 zile pe pielea mâinilor, 10 zile În apă, 10-20 zile În lapte, brânză, unt, pâine, legume și fructe, pe jucării și pe lenjeria de corp murdărită cu fecale uscate, pe suprafața banilor de metal sau de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
limbajul NA, din terminologia economică. Economie este un construct metaforic format în baza modelului preconceptual οϊκο - și νομ(ο)-, νόμος, intrat în limbajul european prin filieră latină. In lexicul comun al Greciei, oϊκος, οϊκία, avea sensuri multiple: "casă, locuință, mediu ambiant"; "sală, aulă"; "rezidență"; "bunuri, proprietate, avere, patrie", iar νομ(ο)- însemna "obicei, fel; ordin; drept, lege". Acceptiunea de mod de organizare a proprietății private, conferită de Xenofon termenului este nuanțată de Aristotel pentru care oikonomia însemna "arta gospodăririi", și "arta
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
țesut patologic din peretele abcesului și din cavitatea abcesului prin puncție pentru examen extemporaneu și examen histopatologic prin includere la parafină, ceea ce crește acuratețea pentru diagnosticul diferențial cu un cancer abcedat;- permite recoltarea corectă de puroi fără suprainfecție din mediul ambiant, însămânțarea făcându-se pe loc, ceea ce duce la obținerea unui diagnostic bacteriologic cu un tratament medicamentos corespunzător și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai redus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care �i datoreaz? totu?i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin?ilor fondatori�, pe care un anumit num?r de autori importan?i au �ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul de �habitus� devine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
perioadă postprandială. A fost descris de către MIRCEA T. (1978) un bolnav cu SM care în timpul nopții avea o ameliorare a deficitului motor la membrele inferioare. Cazul poate fi explicat prin aceste fenomene, posibil prin scăderea temperaturii corpului ori a mediului ambiant sau prin îndepărtarea în timpul nopții a unor fenomene locale de la nivelul leziunii medulare care în timpul zilei creșteau deficitul motor. Fenomene ca senzație de descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai întâlnite simptome în SM. Activitățile simple, ca îmbrăcatul, pot fi obositoare până la extenuare la unii bolnavi, chiar atunci cînd forța musculară este normală sau aproape normală. Caracteristic oboselii din SM este că ea se accentuează la creșterea temperaturii mediului ambiant, probabil secundar blocării 88 conducerii fluxului nervos prezent în fibrele demielinizate. Toate reflectă atingerea căii piramidale. Aceste simptome pot să apară doar după un efort muscular. Deficitul motor central afectează în ordine descrescândă cele două membre inferioare (parapareză, plegie), un
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cunoscut, fiind probabil multifactorial. Deoarece mulți bolnavi incriminează o creștere a oboselii înainte și în cursul unui puseu acut, un component al mecanismului patologic al ei, s-ar putea pune în legătură cu dereglările sistemului imun. Oboseala se accentuează când crește temperatura ambiantă, probabil secundar blocării conducerii influxului nervos prin fibrele demielinizate. Spasticitatea și slăbirea forței musculare, deasemenea, pot cauza oboseala, iar ocazional se poate însoți de o stare depresivă. Bolnavul trebuie instruit a-și conserva energia printr-o judicioasă folosire a timpului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
modul concret în care se desfășoară, în dinamică, procesele reglării. În limbaj cibernetic, reglarea înmulțirii celulare este consecința emiterii și receptării de către respectiva celulă a unui complex de semnale, unele provenind din aparatul genetic al celulei însăși, altele din mediul ambiant, în fine, alte semnale anunțând îmbătrânirea respectivei celule. În această lumină, cancerizarea este, după I. J. Kramer și Elisabeth Genot „o dereglare a semnalizării celulare“. Mai târziu s-a demonstrat că pentru ca M-cdk să fie maxim activă, ea trebuie să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
trei, deși numărul lor este probabil mai mare. Funcționarea checkpoints-urilor plasate la nivelul perioadelor G1, G2 și M, are la bază mecanisme de tip feed-back negativ. l Punctul de control din G1 îi permite celulei să confirme faptul că mediul ambiant este favorabil pentru proliferarea celulară, iar ADN-ul său este intact și corect asamblat înainte de a păși în faza S. Referitor la condițiile externe celulei (condițiile de ambient), precizăm că proliferarea celulară depinde în mod esențial de nutrienții disponibili și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Peyton Rous a remarcat un fapt ce părea să contrazică „adevăruri clasice“ în virusologia acelor ani și anume, că celulele odată infectate cu un anumit virus, se transformau în adevărate fabrici de reproducere și eliminare a respectivului virus în mediul ambiant. P. Rous semnala o curiozitate nemaiîntâlnită: celulele tumorale induse de atacul virusului său (RSV) nu produceau cantități detectabile de virus. Studiind acest fenomen în 1944-1945, Ray Bryan și colegii săi de la Institutul Național de Cancer al SUA, au publicat o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acum, când Drumul Carului a devenit spre neplăcerea localnicilor un traseu uzual al traficului greu, sunt foarte dese cazurile de accidente, uneori tragice. Dar ceea ce este mai dureros pentru localnici și pentru turiștii iubitori de frumos constă în distrugerea mediului ambiant, prin poluare multiplă. DRUMUL CARULUI, DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Războiul, spre Est, apoi, spre Vest a cauzat mari pierderi umane și materiale comunității de pe axa depresiunii Branului. Familia noastră a suferit două pierderi umane și a fost frustrată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
lor dușman, că deteriorând mediul vor deveni, cu timpul, ei și familiile lor victimele acestei "eroice" inconștiențe. O contribuție sau mai precis o vină, în această pricină, revine, firesc, autorităților locale, județene, naționale, care, deși au misiunea conservării, protecției mediului ambiant, se mulțumesc să consume banii noștri, ai contribuabililor, fără a se putea constata vreo remediere a acestei situații revoltătoare. Un alt aspect de natură să distrugă ceea ce Dumnezeu a dăruit acestor locuri ca o compensare a sărăciei solului este decizia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Aceste scene prezintă imagini ale tehnologiei scăpate de sub control, imagini ce vor apărea pe tot parcursul filmului. Tehnologia ce nu poate fi stăpînită reprezintă o metaforă a temerilor că omul e pe cale de a pierde controlul și dominația asupra mediului ambiant. Aflăm aici formulată teama că televiziunea pune stăpînire pe timpul liber și pe mintea adolescenților deceniului opt; Poltergeist dă glas acestei temeri într-o parabolă în care Carol Anne este aspirată de televizor, locul de acces în "lumea cealaltă". Fetița vorbește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
guvernată de misterioase conspirații ale corporațiilor, îi este caracteristică și lui Thomas Pynchon, cel care exercită una din cele mai importante influențe din proza cyberpunk 11 . În lumea cyberpunk, capitalismul lipsit de orice restricții reduce societatea la un abator mediul ambiant este distrus, viața devine din ce în ce mai artificială, iar experiența este mediată de tehnologie. O altă temă importantă provenită din proza lui Baudrillard este fuziunea dintre biologie și tehnologie părțile corpului uman pot fi cu ușurință înlocuite cu proteze sofisticate, personalitatea poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Steketee, 1985) au o anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate), similară agorafobiei, în timp ce fobiile specifice, care presupun teama de consecințele intrării în contact cu obiectul fobic, dețin cea mai mare parte a componentei transmisibile caracteristice doar fobiilor specifice și experimentelor ambiante legate de fobii. Evoluția și complicațiile Cele mai multe fobii își au originea în copilărie și în prima parte a adolescenței (Ost, 1987a), iar părerea generală este că, dacă nu se tratează la timp, ele pot avea o evoluție cronică. Gradul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
societății românești și Îndeosebi a birocrației Înspăimântătoare: alergătură, stres, enervare... Și când toate astea (fiindcă nici clima nu Îi favorizează pe români) se petrec iarna În ger sau vara sub un soare torid, lucrurile devin și mai puțin sănătoase. Murdăria ambiantă este responsabilă pentru boli caracteristice: hepatită, febră tifoidă, meningită... Important pentru un român este să nu ajungă În spital. Spitalele (cu excepțiile de rigoare, firește) sunt printre instituțiile care arată cel mai prost În România. Sunt supraaglomerate și nu strălucesc
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
creștină deschisă și micilor musulmani, în care domnesc curățenia și disciplina. Numai că a ajuns și el la exasperare. Copiii sunt agitați, nu mai reușesc să se concentreze, se încaieră tot timpul. Preotul pune această stare de spirit pe seama stresului ambiant și a dezamăgirii familiale. Tatăl se întoarce acasă seara frânt, mama nu are curent electric sau gaze pentru gătit. De copii nu se ocupă nimeni. Ei se scoală dimineața fără să se mai spele, fără să-și fi făcut temele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se afunde în superstiția forței, în virilitatea cuceritoare și în reaua-credință naționalistă. Genealogia obligă. Neuronul va învinge mușchii! Era deja acolo la începuturi, de ce n-ar fi și la sfârșit? 5. Sexul frumos este mereu în câmpul vizual, în ciuda esteticii ambiante a forței și a vociferărilor bădărănești auzite adesea în autobuz. Am încercat efectiv un sentiment de fericire intimă retrecând îndărăt podul Allenby (o pasarelă de ciment peste un vag pârâiaș cu apa cam tulbure, ascuns în stufăriș, și care n-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-mi amintește de Baletele rusești, servește de fapt la punerea în valoare a unei stânci zisă și ea a agoniei, o bancă de piatră incastrată nu departe de altarul principal și de marea orgă laterală. Abia o zărești în penumbra ambiantă. Întreaga biserică servește de sipet nu pentru vreo bijuterie sau vreo piatră prețioasă cizelată cu grijă, ci pentru acest ieșind de granit în stare brută. Cât fast liturgic pentru un fragment de ceva! 2. Un mormânt pentru Iuda Iar Iuda
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Eu, tovarășul consilier, încă din primele zile am avut inițiativa de a tăia acești copaci și pomi, dar toți mi-au spus că este interzis să tai copaci, fără autorizarea peruanilor. Da, toate marile orașe ale lumii își protejează mediul ambiant și nu acceptă tăierea copacilor, a pomilor, uneori chiar a ramurilor, dar, în acest caz, noi nu facem decât toaleta copacilor. Nu tăiem nici măcar o ramură, ci doar o parte din vârful ei care trece peste gard la vecin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare de mediu, ar fi avut probleme de viață și de moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar alcătuită din aceleași materiale ca și bordeiul: pământul local și materiale vegetale, precum stuful, pentru acoperiș. Până aici, din punctul de vedere al impactului asupra mediului, nimic deosebit. Era suficient abandonul locuinței ca aceasta să se topească În mediul ambiant. De un oarecare impact se poate vorbi abia atunci când aceste locuințe se aglomerează, fortificate natural sau cu un val de pământ. Pentru că, acum, protejat, omul are timp să se gândească că și zeii au nevoie de adăpost, adică de sanctuare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]