7,072 matches
-
ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși amidonul este considerat nereducător deoarece din cauza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși amidonul este considerat nereducător deoarece din cauza masei moleculare foarte mari, caracterul reducător se pierde. Amiloza formează în apă caldă o dispersie coloidală care se colorează în albastru cu iodul. Prin analiza cu raze X s-a dovedit că amiloza are o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pă trunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză) apar în punctele de ramificație. Cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită (fragmente de amidon scurte și ramificate). * amilaza de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită (fragmente de amidon scurte și ramificate). * amilaza de origine vegetală desface legăturile * 1,4 de la capătul nereducător al lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidrolitic legătura *-1,2 glicozidică din zaharoză cu formare de *-fructoză și *-glucoză; Celobiaza, o *glucozidază, care scindează hidrolitic legătura *-1,4 glicozidică din celuloză, cu eliberare a doi moli de *glucoză. Glicozid hidrolazele care catalizează reacția de hidroliză a amidonului și glicogenului până la faza de maltoză și glucoză se mai numesc și amilaze. În organismul animal amilazele se găsesc în salivă, mușchi, ficat, intestin, sânge. Amilazele sunt de mai multe tipuri: *-amilazele (endoamilaze) care scindează legăturile glicozidice din interiorul lanțului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu formare de maltoză și dextrine: *-amilaze (exoamilaze) care scindează legăturile glicozidice de la capetele lanțului poliglucidic cu formare de maltoză și dextrine; 1,6 amilaze care scindează legăturile 1,6 din amilopectină intervenind în procesul de deramificare a glicogenului sau amidonului. Celulazele sunt enzime care catalizează hidroliza legăturilor *-1,4 glicozidice din molecula celulozei până la faza de celobioză și în final glucoză. Aceste enzime se găsesc în tractul digestiv al ierbivorelor și sunt sintetizate de către bacteriile celulozolitice din prestomace și intestinul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de porumb, gelatina, boia, oțet, ketchup, murături, anason Băuturi Băuturi alcoolice distilate, cafea, cola, ceai negru Bere, cola, ceai negru, sifon, băuturi alcoolice distilate Băuturi alcoolice distilate, sifon, băuturi răcoritoare sintetice Băuturi alcoolice
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de porumb, gelatina, boia, oțet, ketchup, murături, anason Băuturi Băuturi alcoolice distilate, cafea, cola, ceai negru Bere, cola, ceai negru, sifon, băuturi alcoolice distilate Băuturi alcoolice distilate, sifon, băuturi răcoritoare sintetice Băuturi alcoolice distilate, sifon, ceai negru, băuturi răcoritoare sintetice
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
regnul vegetal, unde se formează în urma procesului de fotosinteză. Astfel, glucidele formează peste 50% din substanța uscată a plantelor; o parte din acesta se găsește sub formă de oze și oligozide, dar cele mai răspândite sunt poliglucidele și în special amidonul și celuloza. Se remarcă mai ales cerealele prin procentul ridicat de amidon, care poate ajunge până la 70 80%, ceea ce constituie un bogat material nutritiv de rezervă. Celuloza, poliglucid foarte răspândit în plante, unde constituie pereții celulelor tinere, poate ajunge până la
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
peste 50% din substanța uscată a plantelor; o parte din acesta se găsește sub formă de oze și oligozide, dar cele mai răspândite sunt poliglucidele și în special amidonul și celuloza. Se remarcă mai ales cerealele prin procentul ridicat de amidon, care poate ajunge până la 70 80%, ceea ce constituie un bogat material nutritiv de rezervă. Celuloza, poliglucid foarte răspândit în plante, unde constituie pereții celulelor tinere, poate ajunge până la o proporție de 40 50%. În organismele animale conținutul glucidelor este mai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate, cu gust dulce și ușor solubile în apă. Aldohexozele principale sunt: D (+) Glucoza (dextroza) este cea mai răspândită glucidă având rol fiziologic important. I se mai spune și zahăr de struguri și zahăr de amidon. Glucoza reprezintă o sursă importantă de energie având o mare putere calorică, de aceea este socotită indispensabilă organismului animal. În stare liberă se află în unele țesuturi și organe, iar în regnul vegetal, în toate fructele coapte, struguri, flori, miere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]