39,601 matches
-
mică parte din sufletul pe care deja mi-l vândusem, alergam pentru mine, pentru speranța că poate nu asta este tot ce reprezintă dragostea. Alerg și acum. Dar de data asta o fac pentru a uita. Și o să alerg până când amintirile n-o să mai fie niște cuțite cu otravă, care-mi crestează pielea.
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare, amintire), asemenea exponatelor dintr-un muzeu. În acest caz însă, devine imposibilă receptarea sub impresia de eveniment, căci momentul producerii/manifestării actului sonor este deja petrecut, față de cel în care este receptat. Pe plan estetic, evenimențialitatea OS corespunde unui conglomerat sonor
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
urma desincronizată a amândurora, de dinaintea momentului sincron despărțirii. E ca și cum cel întors s-ar vedea deopotrivă pe sine și pe celălalt, timpuiți (îmbătrânind) tot mai dinspre momentul nașterii lor și, probabil, până oricând înainte de acesta, ceea ce corespunde unei expresii de amintire. A percepe OS sub aspectul amintirii, se traduce prin a o zări dinspre un trecut asincron cu cel al autorului către un prezent sincron amândurora, ca finalitate comună. A doua analogie presupune ca, pornind de la aspectul ciclic (de refren) al
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sincron despărțirii. E ca și cum cel întors s-ar vedea deopotrivă pe sine și pe celălalt, timpuiți (îmbătrânind) tot mai dinspre momentul nașterii lor și, probabil, până oricând înainte de acesta, ceea ce corespunde unei expresii de amintire. A percepe OS sub aspectul amintirii, se traduce prin a o zări dinspre un trecut asincron cu cel al autorului către un prezent sincron amândurora, ca finalitate comună. A doua analogie presupune ca, pornind de la aspectul ciclic (de refren) al TA din stadiul melosoniei, să ne
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
împlinește, globalitatea sonoră se diminuează, rarefiindu-se și stingându-se pînă la o deplină tăcere, în care ajung cu toții să sincronizeze, laolaltă cu publicul. Toată această spumă de zgomot, deși aparent ne murdărește auzul, este detergentul care dizolvă mulțimea de amintiri sonore ce ne îmbibă și rigidizează mintea ori ne tulbură calmul, ca niște prejudecăți sau emoții. Odată “mizeria” înlăturată, tăcerea este oglindirea curățeniei noastre mintale și afective, eliberate de orice gând/concept/emoție care ar putea s-o întineze. Tăcerea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
știai niciodată când începem să vorbim despre simbolism sau când ne avântăm în afara ariei curriculare. Totul se desfășura într-un flux al conștiinței demn de unele romane prous- tiene. Texte de manual se îmbinau haotic cu elemente de viață privată, amintiri din tinerețe, anecdote sau critici la adresa noilor generații. Ce începea cu romanul Ion se putea încheia cu relatarea unei scene în care susamintita doamnă pregătește un fazan la cuptor sau cu o recenzie exhaustivă despre un roman cu o elvețiancă
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
de «Titanul în persoană» ! Și totuși, cât de departe era estetica sa de cea a creatorului a fost semnalat destul de curând. Bach era privit de Czerny prin ochii lui Beethoven. Muzica evoluase, experiența personală a generațiilor succesive modificase impresiile și amintirile din tinerețea fiecăruia. Tempi, nuanțele, articulația etc., întreaga concepție despre ceea ce trebuia indicat în scris aparținea altei epoci. Despre modificările de note nu mai vorbim. Ediția Czerny este tipică pentru ceea ce nu trebuie să facă un editor (ca și un
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
duce pe cineva spre patima îngâmfării și înălțării), i s-a dat - cum se dă de obicei o măsură slujitorilor - o lege a înfrânării, ca prilej de a nu uita pe Stăpânul, ca prin ea să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
începe și nu se sfârșește nicio serbare în școlile noastre” - punctează magistral, pentru istorie, Maria Toacă. În contextul dat, Nicolae Dabija a trăit emoțiile invocării unchiului său, preotul Serafim, care a fost paroh la biserica de la Roșa. „Dar nu numai amintirea acestui unchi cu har divin” - ține să aducă în lumină autoarea - îl atrage pe Nicolae Dabija spre locurile eminesciene ale Cernăuțiului. Inspirata jurnalistă din Capitala Bucovinei relatează neutru, însă evident marcată de tensiunea emoțională a acelor clipe: ,, Mi-a fost
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
douăzeci de mii!) de evrei. Traian Popovici a fost răsplătit simbolic, peste timp, cu titlul onorific ,,Drept între popoare”, cu un monument înălțat în Tel Aviv, Capitala Țării Sfinte: Israel, și, în cele din urmă, cu o placă pentru veșnică amintire, comemorativă, prinsă pe zidul casei cu nr. 6 de pe strada Zankovețka, din Cernăuți. Autoarea subliniază că toate inițiativele de a-l comemora pe acest vrednic român, Traian Popovici, au venit din partea evreilor trăitori în Occident. ,,Au trecut deja 70 de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
uneltele specifice, sensurile și perspectivele evoluției noastre. Să mai sperăm, în egală măsură, că printre noi, cei care am devenit obiect și nu subiect al istoriei,vor fi tot mai mulți cei care vor gândi cu mintea proprie, vor folosi amintirile proprii, vor ști să selecteze lecturile proprii, astfel încât să se apropie cât mai mult de adevăr. Pentru că, de ce să nu o recunoaștem deschis, în rândurile minunatului nostru popor mărșăluiesc și mulți gata să creadă orice li se spune, fără să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
de la capăt ........ și poposim în luna în care un adevărat român își are rădăcinile. Ne-am născut cu el, am crescut cu el și îl vom lăsa în urma noastră după ce noi vom da binețe aceastei lumi, a prezentului: MIHAI EMINESCU. Amintirea lui, moștenirea lăsată de el, ne obligă să-l purtăm cu noi în suflet. Se aude numele lui Eminescu de la hotar la hotar? Cu așa mulți români în lumea largă acest poet și jurnalist de pe plaiurile mioritice ar fi trebuit
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
așteaptă editorul: Milionara (continuarea romanului Capcana ucigașă), Afrodita purta ochelari (roman polițist), Primăvara cailor sălbatici (roman realist) și Catamaranul (roman pentru copii). Și cum ceasornicul care ne „măsoară destrămarea” a sunat mult prea devreme pentru omul MIRCEA IONESCU, la „casa amintirii” e liniște. „Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a umbrelor (Ion Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a umbrelor (Ion Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă ucizi? Cum noi, „sălcii gânditoare” avem dreptul la viață, celelalte creaturi ale Domnului pe-acest
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
mei, că ceea ce îmi arătațți ar putea fi aparatura de excepțție de care-mi vorbiți, dar dacă mi s-a spus că nu o aveți, să vă între bine în cap, nu o aveți!” Mai mult, acest personaj „de tristă amintire”, care încă mai trăiește în libertate, după un sfert de secol de la consemnarea obștescului sfârșit a unor astfel de practici „dictate de sus”, își permite să dea telefoane și să amenințe pe directorul de la Spitalul Militar din Iași, de exemplu
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
și Covasna. Asociațiile locale, Liga cultural-creștină „Andrei Șaguna“ din Sfântu Gheorghe și Fundația cultural-creștină „Miron Cristea“ din Miercurea Ciuc, întreprind numeroase demersuri pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe de aici, printre care amintim: audiența la vrednicii de pomenire și de pie memorie sau amintire Patriarhul Teoctist Arăpașu și la Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului (1991, 1992). În cadrul Zilelor „Nicolae Colan“ de la Sfântu Gheorghe, din 4-5 decembrie anul 1993, în prezența Mitropolitului Antonie Plămădeală, se discută problema înființării unei Episcopii cu sediul la Sfântu Gheorghe
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
acești poeți și prozatori, în diverse locuri și momente, să le vorbesc sau să scriu despre volumele domniilor lor. Dacă în poezie găsim structuri de formă fixă:sonet, haiku, ritm și rimă sau vers liber, proza are în conținut de la nararea amintirilor la povestiri și până la compoziția eseului filozofic. Toate acestea sunt îmbrăcate în haina creatorului matur, a profesionistului în modelarea cuvântului liric sau epic pentru lectorul de azi și de mâine. Totdeauna o antologie colectivă este liantul care unește timpul, spațiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de fășang la Reșița. Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-și de anii dintre cele două Războaie mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
că este în țară, fie că pleacă, cine știe pe unde, prin străinătate. Este o ființă neobosită, care întotdeauna te întâmpină cu o vorbă bună, cu o idee constructivă, sau cu vreo povestioară scoasă cine știe din ce sertar al amintirilor ei personale sau dintr-o carte găsită, răsfoită și citită în vreo bibliotecă. Este mereu dedicată familiei, studiului, cercetării, descoperirii unor lucruri inedite din cultura și literatura română și universală, știind să ofere cu bucurie celor din jur din preaplinul
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Și cu toate acestea, Anca Sîrghie ne surprinde prin atenția deosebită pe care o dă detaliilor, aproape indicații scenografico-regizorale ca într-un film. Așa se explică și pelicula documentară realizată cu interlocutoarea ei: ,,Elena acasă mă fascina mereu cu alte amintiri. Fiecare dintre reîntâlnirile noastre se transformă într-un dialog special, care dădea o vrajă aparte serilor acelea de iulie, când ea retrăia întâmplări de demult. Încăperea salonului ei cu bibliotecă vibra de emoția versurilor blagiene pe care uneori le recita
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
vegheată din tablou cu grafica Luciei Piso de privirea tainică a poetului, care îi încredințase nu numai cuvântul, ci și tăcerile sale rodnice, se transforma într-un templu, unde ea oficia ca o preoteasă antică. Neîndoios, Elena făcuse din păstrarea amintirilor și a textelor încredințate cândva de creatorul poet și prozator nu numai o datorie sacră, ci chiar o menire și un sens al dăinuirii ei’’ (p. 18). Începând cu 7 iulie 1998, Anca Sîrghie așterne pe hârtie toate acestea și
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
scrisă din grija autoarei de a nu da uitării oameni de atunci, adevărate personalități, analize ale unor realități de ieri și de azi (vezi sistemul de învățământ), aspirații de realizare în viață (,,doream să devin un medic bun’’, p. 25), amintiri din studenție, munca de la cabinetul stomatologic, cum l-a cunoscut și tratat ulterior pe Lucian Blaga, preocupări culturale, o experiență de viață asupa căreia comunismul și securitatea și-au pus pecetea, nedreptatea care i s-a făcut lui Blaga de
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
și manuscrisele pe care i le-a prezentat și pus la dispozitie Ancăi Sîrghie, dar și după cum spunea, ultima muză a lui Lucian Blaga ,, trebuie să-ți mulțumesc pentru că în discutia noastră tu m-ai plimbat printr-o împărăție, împărăția amintirilor mele’’ (p. 45). Aceasta este povestea a ceea ce foarte elegant se numea pe vremuri Une Amitié Amoureuse. Muguraș Maria Petrescu, Jurnalist cultural, Membru UZPR
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
fost nezdruncinata ei credință, fie firul roșu, care străbate toată creația ei: IUBIREA. E vorba despre iubire în toate formele, începând cu iubirea față de cei apropiați, față de omul drag și încheind cu iubirea față de EL, dragoste care transcede timpul, învie amintiri și le contopește într-o mare dragoste pentru oameni, care, la rândul lor, devin divini, prin voia LUI. Și dacă a trecut peste hop-ul pierderii tatălui...este pentru că a câștigat un altul, L-a regăsit! Și dacă s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]